1,359 matches
-
categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sub coletul anatomic se află trunchiul radicular. Din trunchi se separă rădăcinile, formând “furcația radiculară”. Spațiul interradicular se numește “ambrazura interradiculară”, iar poligonul descris de apexuri, “poligon de susținere” (de implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acest nivel). 7.2. Particularități de grup Grupul incisiv - Incisivii centrali și laterali temporari seamănă cu cei permanenți, dar au dimensiuni mai reduse; coroanele au formă mult mai constantă, iar rădăcinile sunt relativ mai lungi față de coroane, având apexul curbat vestibular. Grupul canin - Caninii temporari au formă asemănătoare cu cei permanenți, dar sunt mai lați (raportat la înălțime) și mai ascuțit. Coroanele sunt mai scurte și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a volumului crescut al camerei pulpare. Molarii temporari maxilari au o formă deosebită care face trecerea între premolari și molarii permanenți. Există două variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o parte și de alta a liniei mediene, în succesiunea: incisiv central, incisiv lateral. Se dezvoltă din lama dentară secundară și ocupă perioada de erupție de la 7 la 9 ani. Coroana se dezvoltă din coalescență a doi lobi: un lob vestibular, la rândul său format din trei lobuli separați prin depresiuni, și un lob oral reprezentat de cingulum. Coroana incisivilor este aplatizată în sens vestibulo-oral. având patru fețe axiale și o margine incizală. Fețele vestibulare sunt convexe în treimea cervicală și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coalescență a doi lobi: un lob vestibular, la rândul său format din trei lobuli separați prin depresiuni, și un lob oral reprezentat de cingulum. Coroana incisivilor este aplatizată în sens vestibulo-oral. având patru fețe axiale și o margine incizală. Fețele vestibulare sunt convexe în treimea cervicală și aproape plane în treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale (ansamblu planconcav), prezintă cingulum și două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul pe fiecare hemiarcada. Succed incisivilor prin poziția lor pe arcadă și se dezvoltă din lama dentară secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din trei lobuli, și oral, reprezentat de cingulum. Au aceeași aplatizare vestibulo-orală, mai puțin accentuată decât incisivii și prezintă tot patru fețe axiale și o margine incizală. Fața vestibulară este pentagonală, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din trei lobuli, și oral, reprezentat de cingulum. Au aceeași aplatizare vestibulo-orală, mai puțin accentuată decât incisivii și prezintă tot patru fețe axiale și o margine incizală. Fața vestibulară este pentagonală, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală are tot o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare, eu baza situată cervical și convexitatea maximă în treimea incizală și vestibulară. Sunt dinți monoradiculari, cu rădăcini lungi, ovalare, aplatizate mezio-distal, cu câte un șanț longitudinal pe fețele respective și cu apexul înclinat spre distal. Prezintă o cameră pulpară voluminoasă și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele proximale au un contur tetragonal cu patru margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele proximale au un contur tetragonal cu patru margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea vestibulară și la unirea treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele proximale au un contur tetragonal cu patru margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea vestibulară și la unirea treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
primară, erupția desfășurându-se între 6 și 18 ani. Se dezvoltă din patru-cinci lobi dentari, din care doi sunt permanent situați oral. Molarii maxilari au diametrul vestibulo-oral cel mai mare. Scad în înălțime spre distal și prezintă cinci fețe. Fețele vestibulare și orale au formă de patrulater, sunt convexe în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate corespunzător furcațiilor. Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]