2,688 matches
-
directă a canalelor de secreție ale glandelor cât și prin aderarea în urmă proliferării a vârfurilor unor pliuri ale mucoaselor cu reținerea secreției glandulare în teritoriile respective. Ia naștere în aceste cazuri inflamația cronică chistica, destul de frecvent observată în rinichi, vezica urinară și pe toată lungimea tractusului genital femel. Reactivitatea redusă a organismului și agresivitatea mare a agenților patogeni vor avea drept consecințe extinderea și difuzarea procesului inflamator prin continuitate sau metastazare. Iau naștere astfel focare inflamatorii similare procesului primar sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mare de 1/10; colesterol/lecitine mai mare de 1/3 este normal; - crește colesterolul sau scad sărurile biliare și/sau lecitinele, se produce precipitarea colesterolului. aă Calculii colesterolici se formează prin: 1. scăderea concentrației sărurilor biliare În: inflamația mucoasei vezicii biliare, cu rezorbție crescută a sărurilor biliare; infecția ce duce la deconjugarea sărurilor biliare; perturbarea circuitului enterohepatic al acizilor biliari (stenoze coledociene; fistule biliare; sindrom de malabsorbție); medicamente - tratamente Îndelungate cu neomicină, difenilhidantoina, colestiramina. - consecințe: formarea bilei litogene; precipitarea cristalelor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
calea principală destinsă uniform; bila clară sau albă vâscoasă datorită resorbției pigmenților biliari și acumulării secreției de reacție a mucoasei. 3. Vezicula biliară din colecistita litiazică acută A. Modificări: - nespecifice și nu sugerează mecanismul de producere; cavitatea de regulă exclusă; vezică mărită de volum (hipertrofia peretelui vezicular; congestie accentuată la nivelul peretelui); leziuni inflamatorii difuze; localizate - intensități diferite, ajung până la ulcerații sau necroză (pereți cu modificări de tip cataral, flegmonos, edematos, false membrane alb-roz, aspect gangrenos , +/- perforații „frunză veștedă”Ă; leziunile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
reflexă” + factorul mecanic - compresiunea prin calcul - frecvența crescută a leziunilor: regiunea fundicăvascularizația e precară; regiunea infundibulară - calcul fixat ce determină compresiune. B. Conținutul: calculi (colesterolici, pigmentari, calcici, micști); bila - tulbure, cu flocoane, vâscoasă, purulentă. C. Forme clinice: - supraacute: coleperitoneu cu vezica biliară perforată; coleperitoneu cu vezica biliară intactă (perforații microscopiceă; gangrena veziculară supraacută prin necroza masivă a pereților. - acute: colecistite flegmonoase și gangrnoase cu evoluție blocată; colecistite purulente septice; piocolecist cu conținut steril; colecistite acute hidropice (cataralăă. - subacute: după tratament cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
calcul - frecvența crescută a leziunilor: regiunea fundicăvascularizația e precară; regiunea infundibulară - calcul fixat ce determină compresiune. B. Conținutul: calculi (colesterolici, pigmentari, calcici, micști); bila - tulbure, cu flocoane, vâscoasă, purulentă. C. Forme clinice: - supraacute: coleperitoneu cu vezica biliară perforată; coleperitoneu cu vezica biliară intactă (perforații microscopiceă; gangrena veziculară supraacută prin necroza masivă a pereților. - acute: colecistite flegmonoase și gangrnoase cu evoluție blocată; colecistite purulente septice; piocolecist cu conținut steril; colecistite acute hidropice (cataralăă. - subacute: după tratament cu antibiotice; piocolecistitele scleroretractile +/microabcese; piocolecistitele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tratament cu antibiotice; piocolecistitele scleroretractile +/microabcese; piocolecistitele fistulizate. - germeni frecvenți: - E coli, B. perfringens, S. aureus, B. tific, streptococul; pot fi identificați În bilă doar În 30% din cazuri, de aceea e indicat să se facă culturi și din peretele vezicii biliare. 4. Vezicula biliară scleroatrofică: calcul inclavat În infundibul; vezică exclusă funcțional: mică, pereți Îngroșați (degenerescență + sclerozăă; calculi + bilă tulbure sau decolorată; proces intens de pericolecistită. Apare În litiaza biliară cu evoluție Îndelungată, Întretăiată de puseuri inflamatorii și tratament medical
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
E coli, B. perfringens, S. aureus, B. tific, streptococul; pot fi identificați În bilă doar În 30% din cazuri, de aceea e indicat să se facă culturi și din peretele vezicii biliare. 4. Vezicula biliară scleroatrofică: calcul inclavat În infundibul; vezică exclusă funcțional: mică, pereți Îngroșați (degenerescență + sclerozăă; calculi + bilă tulbure sau decolorată; proces intens de pericolecistită. Apare În litiaza biliară cu evoluție Îndelungată, Întretăiată de puseuri inflamatorii și tratament medical. La nivelul peretelui se mai pot observa: colesteroloze, cisticite, tumori
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biliare. ETIOLOGIE. PATOGENIE ω obstrucția cisticului (rar a coledocului la nivelul papilei)instalare bruscă a hidropsului acut cu suferință parietală (figIII.1); a. Teoria iritației chimice - edem și infiltrat celular parietal + modificări de permeabilitate a mucoasei, cu acumulare lichidiană În vezica biliară. Acestea duc la hipertensiune intraveziculară: staza biliară + mucusul + exudatul inflamator de natură chimică duc la creșterea presiunii comprimându-se vasele sanguine și limfatice (maximum la locul obstrucției) → blocaj microcirculator intraparietal → ischemie → necroză (se creează astfel condiții pentru grefarea infecției
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cale hematogenă - intestin - vena portăficat - căi biliare sau ficat - limfatice - căi biliare; cale hematogenă - focar de infecțiecăi biliare (rar); cale canalară ascendentă (foarte rar); frecvent Escherichia coli, Bacteroides perfringens, Staphilococcus aureus, anaerobi (colecistita emfizematoasă - gangrena colecistului); necesare culturi din peretele vezicii biliare - 30 % culturi din bilă negative și 50 % culturi pozitive din perete. ANATOMIE PATOLOGICĂ I. Microscopie - În primele zile de la debut se produce colonizarea cu polimorfonucleare, reprezentantele clasice ale infiltratului inflamator acut; - tot În perioada de debut are loc grefa
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
starea de emaciere. - tegumente și mucoase icterice; - leziuni de grataj datorită pruritului. Examenul local poate evidenția: - abdomen excavat, uneori destins În epigastru și hipocondru drept; - ficat mare, ferm, nedureros, palpabil, datorită colestazei sau metastazelor; - semnul Courvoisier-Terrier (poate lipsi Într-o vezică biliară scleroasă); - ficat mic În stadiile avansate, cu ciroză biliară secundară;tumoră: - În epigastru; - cilindrică, transversală, dură, fixă; - ascita: - mai frecventă În neoplasmul cozii și corpului; - lichid sanguinolent + celule canceroase; - adenopatia - rar, supraclavicular stâng. Diagnosticul carcinomului pancreatic rîmâne dificil. Pacientul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ca fumătorii să prezinte acest tip de cancere decât nefumătorii. Fumatul de țigaretă, trabuc, pipă poate produce cancere cu orice localizare în cavitatea orală sau în faringe, după cum este incriminat și în producerea de cancere ale laringelui, plămânilor, esofagului, rinichilor, vezicii urinare și a altor organe. Fumatul pipei este un factor de risc particular pentru cancerele buzelor, cu referire la aria labială care atinge trunchiul pipei. Mai mult, aproximativ una din trei persoane care continuă să fumeze (după ce aparent cancerul este
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
defecte majore ale peretelui abdominal; edem nucal. Monitorizarea ecografică în trimestrul al II-lea de sarcină: 1. anatomia capului și a structurilor intracraniene; 2. fața; 3. cordul; 4. toracele și diafragmul; 5. abdomenul cu inserția cordonului ombilical; 6. rinichii; 7. vezica urinară; 8. coloana vertebrală; 9. membrele și extremitățile; 10. placenta; 11. lichidul amniotic; 12. sexul. Ecocardiografia fetală: • după 15 saptămâni; • moduri: M, B, 3D, Doppler; • indicații: 1. gravidele cu diabet zaharat non-gestațonal; 2. cardiopatii congenitale în antecedentele heredocolaterale; 3. evaluarea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Poate diagnostica: sindromul Down; alte anomalii cromozomiale; alte boli genetice; defecte de tub neural deschis (spina bifida, anencefalie) prin dozarea AFP; maturitatea fetală (pulmon, tegumente, rinichi etc.); corioamniotita; hipotiroidia; incompatibilitatea de Rh. Amniocenteza (dozări curente) celulele fetale descuamate din tegumente, vezica urinară și tubul digestiv sunt separate prin centrifugarea lichidului amniotic recoltat și puse în cultură pentru efectuarea cariotipului și a testelor ADN (PCR/ FISH); celulele sunt lăsate să se multiplice în incubator timp de 7-14 zile, pentru cariotip fiind necesare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
corpului/lungimea corpului uterin este de 2/1 și chiar 3/ 1. Uterul infantil conservă forma și dimensiunile întâlnite în perioada prepubertară, iar raportul corp/col este egal cu 1 și chiar subunitar. Uterul este situat în cavitatea pelvisului între vezică și rect, sub planul strâmtorii superioare a excavației. Situarea și orientarea normală a uterului se exprimă în funcție de: raportul dintre corp și col în mod normal axele acestor două segmente se intersectează sub un unghi obtuz deschis anterior, de 100ș-170ș realizînd
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
regulă în planul medio-sagital al excavației; el poate fi însă latero-deviat spre stânga sau dreapta, în raport cu acest plan (sinistro/dextro). în condiții fiziologice, uterul este un organ mobil deplasat spre anterior sau posterior, în funcție de starea de plenitudine sau viduitate a vezicii și a rectului. Dacă vezica este golită (condiție obligatorie pentru examenul ginecologic), uterul se situează în mod normal în anteverso-flexie. Consistența uterului este elastică, apropiată de a colului. Ovarele (ov.) Au forma unor ovoide ușor turtite. Lungimea lor medie este
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
excavației; el poate fi însă latero-deviat spre stânga sau dreapta, în raport cu acest plan (sinistro/dextro). în condiții fiziologice, uterul este un organ mobil deplasat spre anterior sau posterior, în funcție de starea de plenitudine sau viduitate a vezicii și a rectului. Dacă vezica este golită (condiție obligatorie pentru examenul ginecologic), uterul se situează în mod normal în anteverso-flexie. Consistența uterului este elastică, apropiată de a colului. Ovarele (ov.) Au forma unor ovoide ușor turtite. Lungimea lor medie este de 4 cm, lățimea de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
psihică, afectivă, sexologică a individului, prin prisma atitudinii față de familie, reproducere și viață sexuală în ansamblu, în corelație cu datele examenului somatic. I. Condițiile de pregătire pentru examinare pregătirea preexaminatorie (a consultației ginecologice): 1. se solicită pacientei să își golească vezica urinară înainte de examinare; 2. se așează pacienta în poziție cât mai comodă genupectorală (ușoară ridicare a capului și umerilor, pentru a putea urmări manevrele executate de medic și moașă), cu mâinile întinse pe cele două părți laterale ale trunchiului (relaxare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
atent decât în prezentația craniană; se face oxigenoterapie maternă profilactică (staxel), continuă sau intermitent; din momentul apariției pelvisului la vulvă parturienta se așază pe masa de nașteri, în poziție ginecologică se procedează la dezinfecția perineului, crearea unui câmp operator, cateterismul vezicii uterine, perfuzia ocitocicolitică și oxigenoterapia se mențin în continuare, parturienta ajutând activ expulzia prin screamăt; operatorul se pregătește pentru asistență: asepsia și antisepsia mâinilor, halat, mască sterilă; pentru o priză bună în ajutorul manual simplu sunt utile mănușile de ață
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
prelungindu-se spontan, pot leza arterele uterine (risc de hemoragie incoercibilă). Se recomandă efectuarea a două incizii: una anterioară și alta posterioară (ora 6/18) care după suturare dau cicatrice bune, însă în timpul nașterii riscă să se prelungească spontan către vezică și rect. Inciziile în Y la orele 2, 6 și 10 realizează o bună dilatație a orificiului uterin și comportă mai puține riscuri de prelungire spontană (de regulă). Ținând seama că orice incizie pe orificiul uterin, oricât de corect va
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
interesa colul uterin, vaginul, vulva sau perineul. Gravitatea leziunilor și întinderea apare în funcție de calitatea țesuturilor materne, de priceperea ori abilitatea celui care asistă nașterea. Uneori aceste leziuni sunt minime, simple fisuri, alteori sunt rupturi complicate ce afectează și organele vecine, vezica ori rectul. Examinarea colului, vaginului, perineului și vulvei după nașterile spontane, cu aceeași atenție ca și după cele cu intervenții obstetricale (forceps, versiune, embriotomie) trebuie să constituie un gest reflex pentru orice obstetrician ; suturarea acestor leziuni, pentru a evita hemoragia
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
descrisă anterior; se execută de la marginea externă a rupturii spre unghiul intern, sub controlul unui deget-ghid ce se introduce în canalul cervical. Dacă rupturile sunt situate în partea anterioară sau posterioară a fundului de sac vaginal, atunci este obligatoriu controlul vezicii urinare prin cateterism și al rectului prin tactul digital, deoarece rupturile situate la acest nivel pot afecta prin prelungire aceste organe. Rupturile supravaginale se suturează pe cale vaginală dacă întinderea permite acest lucru. Dacă suturarea nu este posibilă pe această cale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
În principiu se începe cu refacerea perineului; totuși dacă există leziuni ce sângerează pe vulvă sau vagin, suturarea acestora are prioritate pentru asigurarea hemostazei. Perineorafia se execută sub anestezie locală sau generală. Parturienta este pusă în poziție ginecologică, se golește vezica prin cateterism și se face o riguroasă antisepsie a regiunii vulvo-perineale. Înainte de a începe perineorafia, trebuie să ne asigurăm că uterul e gol. Se secționează marginile neregulate ale rupturii de perineu, se creează pe cât posibil o plagă lineară a cărei
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie de vezică urinară la șobolan, pe când la om, aceeași substanță, utilizată ca înlocuitor al zahărului, este aparent inofensivă. Tot astfel, în cazul omului, unii fumători fac cancer de plămâni, pe când alții nu fac. Aminele și amidele pot fi convertite, sub acțiunea unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
semnalizare intracelulare, incluzând factori de transcriere, unele dintre ele servind ca adaptori care cuplează tirozinkinazele receptoare la activarea proteinelor RAS. În genomul mamiferelor au fost identificate trei tipuri de protooncogene ras foarte înrudite. Activarea unei protooncogene ras generează carcinomul de vezică urinară, la om. Aproximativ 20% dintre neoplaziile umane se datorează activării protooncogenei ras. Deoarece au fost identificate în genomul unor specii îndepărtate din punct de vedere filogenetic, precum drojdia de bere S. cerevisiae, viermele nematod C. elegans și specia umană
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este rapid convertit în GDP-RAS, inactiv. Mutațiile de substituție în secvența de nucleotide a acestei gene, colineare cu substituții în secvența de aminoacizi a proteinei RAS, au fost identificate într-o varietate mare de neoplazii de colon, plămân, sân și vezică urinară. Mutațiile determină scăderea activității GTP-azice a proteinei RAS și, ca urmare, semnalul GTP-RAS este inactivat mai lent, iar această stare determină un răspuns celular excesiv, la semnalul din receptor. Proteina codificată de protooncogena ras este o GTP-ază membranară a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]