1,948 matches
-
je serai sans souci. Voltaire câte odată stătea lângă rege la masă; alte ori vis-a-vis, ca să întreție pe ceilalți oaspeți. Camera lui Voltaire cu decorațiuni curioase. animale: papagali (aluzie la faconda lui Voltaire), cocostârc (voiajor), flamingo (lăcomie), veveriță (friandise), vulpe (viclenie). Scaunele cu gobelinuri reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți dezgropate de la Pompei un Mercur și o Diană. Terasele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toamna, Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei. Racoți primise ordin dela Poartă să nu cuteze a se amesteca în aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina tălharilor. La 1643 Radziwill trimesese doi oameni de încredere la Racoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neștiind de ce te cheamă. Multe a făcut Lupul-Vodă, care nu s-ar fi cuvenit să le facă un creștin." Kemeni cere lui Lupul jurământ că nu i se va întâmpla nimic. Starea lui Racoți era îngrijorătoare. Kemeni se teme de viclenia Lupului, dacă, fiind el în Moldova, principele ar fi decedat. Când au vorbit amândoi, n-a lăsat să fie față tălmacii, ci a trebuit să vorbesc românește cum am putut." La acest sfat Lupul a vorbit de posibilitatea pentru Racoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean cu gândul nestatornic este în toate Cel ce vrea să fie mare între noi, să fie slugă tuturor tuturor Dumnezeu vede în inimă. Precum se lămurește în cuptor aurul și argintul, așa inimile alese dela Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despărțit, pentrucă unul nu vorbea niciodată de dânsul și cellalt vorbea numai de dânsul. Mutato nomine, de te fabula narratur. Montesquieu l'Esprit des lois : ambiție în lenevie, josnicie în orgoliu, dorința de îmbogățire fără muncă, dușmănie pentru adevăr, lingușire, viclenie, uitarea angajamentelor, dispreț al datoriilor cetățenești, frică de virtutea prințului, nădejde în slăbiciunile lui și însfârșit ridicolul aruncat într-una asupra virtuții alcătuiesc caracterul celor mai mulți curtezani zice Mr. de Marenne înaintea lui Montesquieu. Replica lui Alecu Ruset caracterizând pe boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să se ierte schimbările economice și politice și ridicarea situației lor internaționale după victoria populară? Planul aservirii imperialiste a făcut fiasco, dintr-odată a devenit ridicol și fără noimă. Se încearcă o aventură militară acolo unde n-au izbutit corupția, viclenia și trădarea. "Atacul contra Coreei e dirijat de fapt contra Chinei", afirmă Yves Farges, analizând faptele și referindu-se la istorie. Războiul pe care îl făceau în China americanii, secundați de Ciang-Kai-Șek, nu le-a adus rezultatele dorite. Surghiunind pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prostia”, la o privire superficială, Însă, deoarece, cum observam mai sus, prostia fiind doar o formă mai slabă, mai „anemică”, mai „șovăitoare” a nebuniei, În cazul „paranoicului” comentat mai sus, prostia sa „de bază”, organică, printr-o interesantă și ciudată „viclenie” a geniului propriei sale „prostii”, a refuzat să „se adapteze” și și-a găsit un „canal de ieșire” și de expresie În violență. Dar nu una paranoiacă - la Început, se’nțelege, În „prima fază”, altfel, prostul, Înnebunind „vizibil”, ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luni a servit și ca informator serviciilor secrete locale. Dar... ce prost ciudat, un „prost” care, cum o spuneam, e suficient de „nebun”, de „mândru” de infirmitatea sa socială, Încât, În loc s-o ascundă, cu răbdare, calm, prudență până la marginile vicleniei - se știe, prostia și nebunia folosesc adesea viclenia, pentru a se „strecura”, pentru a se „masca!” -, „Îi” face un loc, modest la Început, printre ceilalți, acestei „prostii” la care ține, pe care o crede o „altfel de inteligență”, iar, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
locale. Dar... ce prost ciudat, un „prost” care, cum o spuneam, e suficient de „nebun”, de „mândru” de infirmitatea sa socială, Încât, În loc s-o ascundă, cu răbdare, calm, prudență până la marginile vicleniei - se știe, prostia și nebunia folosesc adesea viclenia, pentru a se „strecura”, pentru a se „masca!” -, „Îi” face un loc, modest la Început, printre ceilalți, acestei „prostii” la care ține, pe care o crede o „altfel de inteligență”, iar, apoi, „singura, adevărata inteligență!” și, nu m-ar mira
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să viseze” alături de niște „proști” atipici, nu numai lipsiți de complexele firești ale oricărui ins cu o inteligență sub-medie, dar făcându-și din acest invizibil și unanim acceptat handicap psihic o armă, răsturnând valorile și, mai ales, profitând cu o viclenie energică, de tip sub-uman, instinctivă și lipsită de nuanțe, pentru a „apăsa” În ceilalți pe acele „leviere”, butoane ascunse, articulații ale nemulțumirii profunde și ne-exprimate față de rolul și statutul lor social sau familial, față de „viața care le era datoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și din care exercită puterea În societate Înseamnă, de fapt, a nu Înțelege! Dar nu e vorba În nici un caz de „ne-Înțelegerea poetică” pe care o elogiam eu, ci de prostia stupidă, cea care nu ascunde nimic, poate doar viclenie, una joasă, ne-creatoare, prostia care nu se respectă pe sine, prostia, pe scurt, care nu-și merită numele! A nu Înțelege că performanțele cuiva, oricât de neasemănător cu modelele noastre predate În școală - o școală cu rudimente grave scolastice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se scaldă cei din jur, cei care „au reușit”, cei care se bucură de prestigiu! Iar dacă creatorul nostru „rigid și Încăpățânat” rezistă tuturor presiunilor și sfaturilor de bun-simț și, dacă, În plus, nu arată o minimă prudență sau chiar „viclenie” În abordarea și continuarea proiectelor sale, părerea multora din jur va fi că au indubitabil de a face cu un „original”, poate un „țicnit”, dacă nu chiar un „inamic al colectivității”!... De aceea, vorbeam mai sus că adesea creatorul autentic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
murdară” este adesea cea a creatorilor reali, originali, cu o puternică personalitate, care, mai ales În anii debutului, ai afirmării - la unii, această afirmare se produce abia la sfârșitul vieții sau În postumitate! -, trebuie să arate, să joace o anume viclenie, un Întreg „teatru al adaptării”, al acomodării și imitării, Într-un fel sau altul al punctului de vedere, al opticii celor din jur, cei care dețin „cheia” sau „mandatul” opiniei publice, profesionale sau mai largi, publice. Bătrânețea se află de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care-și ascunde sticlele de votcă. Cînd nu găsește motive plauzibile să plece în oraș, iese pe balcon pentru o treabă oarecare, inventată ad-hoc, suge din rezervă, și se întoarce criță!” „Oricît ar părea de paradoxal - îi răspund - micile lui viclenii și minciuni îl ajută să supraviețuiască!” Cearta dintre Sergiu și Ovidiu s-ar fi desfășurat cam în felul următor. „Bat”, „turtit”, primul l-a oprit pe acesta din urmă să mai facă vreo observație cu privire la moralitatea literară a tinerilor scriitori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Stalin, alături de germani, întrucît după victoria revoluției bolșevice pierduseră privilegiile lor tradiționale. Între altele, acordurile de la Yalta au prevăzut ca ei, care deveniseră prizonieri ai britanicilor, să fie restituiți rușilor. Pentru aceasta a fost nevoie să se apeleze la viclenie și la forță. La viclenie, pentru a-i separa pe ofițeri de restul celor ajunși în lagăr (soldați, bătrîni, femei, copii), sub pretextul că trebuie să participe la o conferință privitoare la viitorul lor. La forță, atunci cînd a fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după victoria revoluției bolșevice pierduseră privilegiile lor tradiționale. Între altele, acordurile de la Yalta au prevăzut ca ei, care deveniseră prizonieri ai britanicilor, să fie restituiți rușilor. Pentru aceasta a fost nevoie să se apeleze la viclenie și la forță. La viclenie, pentru a-i separa pe ofițeri de restul celor ajunși în lagăr (soldați, bătrîni, femei, copii), sub pretextul că trebuie să participe la o conferință privitoare la viitorul lor. La forță, atunci cînd a fost să-i îmbarce în camioane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru a le face. Raportul lui îi era în unele privințe prielnic, însă câțiva academicieni l-au forțat să-l retragă. Marat era înverșunat să obțină un elogiu al Academiei de Științe, iar această înverșunare i-a sugerat ideea unei viclenii care urma să-l coste o muncă uriașă. S-a apucat să facă o nouă traducere a Principiilor de optică ale lui Newton. Era cea mai bună manieră de a le distruge, pentru că n-am nici cea mai mică îndoială
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
caută vreodată s-o corupă prin vreun sistem vicios. S-ar părea chiar că găsește un soi de plăcere contemplând-o. El nu are, ca Bonaparte, ideea funestă că virtutea nu este de găsit nicăieri, că nu este decât o viclenie sau o afectare mai mult. Pe Domnul de Talleyrand l-am auzit adesea omagiind acțiuni care erau o amară critică a acțiunilor sale; conversația lui nu este niciodată nici imorală, nici profanatoare; îi prețuiește pe preoții buni, îi face plăcere
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din oportunism) și cu unele elemente considerate de Terdiman a fi „nedemne” aici intrând, la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist terdimanian sărise cu viclenie peste adevăratele probleme oprindu-se asupra unui Închipuit conflict dintre intelectualii evrei și plebea proletară de aceeași etnie, scriind următoarele: „Sunt elemente interesate din C.D.E. cari urmăresc compromiterea celor din Centrala din Huși”. Desigur, era vorba despre reprezentanții Centralei evreilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe care-i clasaseră la periferia scării lor sociale. Aici ne permitem și o remarcă proprie și anume aceea că slujitorii Domnului au uitat de patimile prin care au trecut Înaintașii lor și fac În continuare politică, ademenindu-i prin viclenie și fonfăire nazală pe enoriașii mai slabi de Înger, În a-i urma pe calea arătată de ei și nu pe cea dictată de propriile conștiințe Încălcându-se, astfel, măcar una din cele șapte păcate de moarte. Dar, iată textul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspuns, iar demisia îmi vei da-o cînd o voi cere eu. Acum, puteți pleca la post." Aceasta a fost audiența cazonă, cu care am ieșit din cabinetul ministrului. La unii aroganța ține loc de măreție, neomenia de fermitate și viclenia de spirit, spunea La Bruyère în Caractères. Am trecut imediat la Franasovici și i-am istorisit scena, căci nu știam dacă în astfel de condiții mai este cazul să plec. Așa este el cu toată lumea, vezi-ți de treabă, mi-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Judecata dreaptă nu o vom face noi, ci cei care vor veni după noi; judecata lor nepărtinitoare va cumpăni binele și răul. "Gheorghe Tătărăscu era tot așa de puțin pregătit ca și restul oamenilor noștri politici să se măsoare cu viclenia asiatică a comuniștilor sovietici. Ce amară meditație va fi făcut în celula rece în cei șase ani de tragică sihăstrie. Și-a decis conștient sfîrșitul." " În piesa de teatru Cînd vine viforul, eroul își alege singur sfîrșitul: trebuia să rămînă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
celor plătiți din banii publici pentru a-i apăra cu cei plătiți din aceiași bani pentru a le face dreptate acestor amărâți, pe care doar dreptatea cerească îi mai poate salva. Aceste ființe, aducătoare de nenorociri, care și-au însușit viclenia vulpii și veninul viperei pot fi ușor recunoscute după comportamentul cotidian. Au mașini demne de ciocoii noi, urmași în condițiile secolului XXI ai eroilor lui Nicolae Filimon, sunt foarte mândri de achizițiile lor, din care aruncă oriunde resturile lor menajere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
contradicții tot mai adânci; opera, viața și decăderea lui Friederich Nietzsche au dovedit-o în mod impresionant. Pe de altă parte, un da fundamental poate fi menținut coerent până la sfârșit, în ciuda dificultăților și obstacolelor. Poate continua să existe în ciuda tuturor vicleniilor și dezamăgirilor, poate fi păstrat rămânând constant fideli deciziei luate. O încredere originară ce se transformă într-o speranță solidă împotriva unei continue amenințări a umbrelor frustrării și disperării. Astfel se exercită virtutea perseverenței, rezistenței, coerenței, tenacității. Încrederea în viață
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]