1,742 matches
-
1. Varianta modală a lui Leibniz 145 4.2. Logica modală și semantica lumilor posibile 154 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică 161 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm 172 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? 4.6. Modalități de re și modalități de dicto 178 183 4.7. Reconstrucția lui Plantinga 193 Capitolul 5. Reconstrucția argumentului ontologic în versiunea Hartshorne 209 5.1. Raportarea lui Hartshorne la argumentul anselmian 209 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prim plan "existența necesară", un concept complet diferit de conceptul "existenței". În cazul celei de-a doua versiuni nu se mai susține că existența este o perfecțiune, ci existența necesară este o perfecțiune. 4.5. Alvin Plantinga: un argument ontologic victorios!? Este important să vedem, înainte de a trece la critica pe care o efectuează Plantinga asupra argumentelor modale propuse de Malcolm și Hartshorne, care sunt ideile importante ale acestuia despre necesitate și despre lumile posibile, deoarece acestea stau la baza argumentului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Este important să vedem, înainte de a trece la critica pe care o efectuează Plantinga asupra argumentelor modale propuse de Malcolm și Hartshorne, care sunt ideile importante ale acestuia despre necesitate și despre lumile posibile, deoarece acestea stau la baza argumentului "victorios" prezentat în lucrarea Natura necesității 283. În primul rând, este important să vedem ce înseamnă pentru Plantinga că un anumit individ are o "esență". Spunem că E este o esență a unui individ dacă aceea esență E este esențială pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Această critică a lui Plantinga la adresa variantelor propuse de Hartshorne și Malcolm poate fi văzută ca o critică din interior, în condițiile în care el însuși propune în continuare o variantă modală a argumentului ontologic care se vrea a fi victorioasă. Cu toate acestea, după cum vom vedea în cele ce urmează, nici varianta pe care o propune Plantinga nu este imună la critici. Putem spune că principalul beneficiu al multitudinii de variante emise în ultimele decenii, dintr-o perspectivă modală sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
putință să fie una mai mare. Pasul (1), prin urmare, trebuie să fie fals, iar existența lui Dumnezeu stabilită 319. După ce face o trecere în revistă dintr-o perspectivă critică a argumentelor anterioare, Plantinga propune, ceea ce el numește o versiune victorioasă a argumentului, din perspectivă modală. Punctul de plecare este reprezentat de fisura pe care a identificat-o în structura argumentelor modale analizate anterior. Se pune problema: de ce să credem că existența necesară este o perfecțiune sau o calitate generatoare de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
din nevoia de fidelitate, ci pentru a putea observa mai bine relevanța criticilor adresate acestui argument pe care le vom analiza în continuare. Chiar dacă pretenția lui Plantinga, atunci când își susține propria variantă a argumentului ontologic este că aceasta este una victorioasă, există și autori care s-au îndoit de acest lucru și au încercat să contraargumenteze. Există, de asemenea și apărători ai argumentului lui Plantinga, care încearcă să contracareze aceste critici, susținând fie că argumentul este valid din punct de vedere
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posedă mărime maximă 334. Se consideră adesea că argumentul lui Plantinga este ușor de parodiat, iar Tooley pornește tocmai de la conceptul de "mărime maximă", un concept foarte util în încercarea lui Plantinga de a oferi, în Natura necesității un argument victorios. Astfel, pentru orice predicat "P", putem spune că x este maximal P dacă x există în toate lumile posibile și este P în toate lumile; x nu este maximal P dacă x există într-o lume în care nu avem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atenția cuvenită abia începând cu secolul XX, prin contribuțiile unor filosofi precum Charles Hartshorne, Norman Malcolm și Alvin Plantinga. Deși critică variantele propuse de Hartshorne și Malcolm, Plantinga propune o variantă modală a argumentului ontologic care se vrea a fi victorioasă. Cu toate acestea, după cum am văzut, nici varianta aceasta nu este imună în fața criticilor. Capitolul 5 Reconstrucția argumentului ontologic în versiunea Hartshorne Una dintre contribuțiile demne de luat în seamă privitoare la problema abordării modale a argumentului ontologic este cea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atenția cuvenită abia începând cu secolul XX, prin contribuțiile unor filosofi precum Charles Hartshorne, Norman Malcolm și Alvin Plantinga. Deși, critică variantele propuse de Hartshorne și Malcolm, Plantinga propune o variantă modală a argumentului ontologic care se vrea a fi victorioasă. Cu toate acestea, după cum am văzut, nici varianta aceastuia nu este imună la critici. Norman Malcolm și Charles Hartshorne au identificat "argumentul puternic" în lucrarea lui Anselm și au arătat că acesta poate fi considerat un argument modal care încearcă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
neoclasică de interpretare a existenței și actualității. Plantinga pare în operele sale familiar cu opera lui Charles Hartshorne, dar nu este la fel de clar că ar fi conștient de teismul neoclasic propus de acesta. A dorit să ofere un argument ontologic victorios, dar, după cum am văzut, a primit critici importante plecând chiar de legile logicii modale și în special axioma S5 din logica modală, care susține că dacă o propoziție este posibil necesară, atunci aceasta este necesară. Argumentul său a fost de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fost de scurtă durată pentru că macedonenii nu au plecat urechea la trăsnăile lor, ba mai mult, i-au pus să venereze cum se cuvine statuia lui Adonis și Zeus. În anii 191 și 190 î.e.n. romanii duc mai multe războaie victorioase împotriva regatului seleucid și devin stăpînii ținutului Asia la care alipesc și alte teritorii. În urma acestor războaie, puterea militară a macedonenilor din Siria a scăzut mult iar ivriții au propus stăpînirii pe la anii 177 î.e.n., prin Marele rabin Onias, să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-condiția fizică adecvată; -tehnica corespunzătoare; -igienă de viață (somn, alimentație). Respectând acești factori, barierele mentale care limitează performanța fizică pot fi învinse. Același autor susține că succesul în competiție se datorește conștientizării de sine, prin imaginea de sine în postura victorioasă și a sentimentului valorii personale. Aceste capacități psihice pot fi puse în evidență prin vizualizare-concentrare a atenției asupra unui eveniment viitor aflat în subconștientul nostru. Deși știința a demonstrat că subconștientul nu face diferența între evenimentele reale și cele imaginate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe cea a lui Harrington, și încheie cu Locke. Numai că el își formulează reperul metodologic plecând de la Locke. Aceasta deoarece, în configurația forțelor care s-au confruntat în secolul al XVII-lea în Anglia, Locke reprezintă calea de mijloc, victorioasă. "Înainte de sfârșitul secolului, proprietarii (men of property) au ajuns să adopte doctrina mult mai ambiguă și mult mai agreabilă a lui Locke"102. Teoria lui Locke se deosebește de cea a lui Hobbes și de cea a Nivelatorilor prin faptul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al unui destin spiritual”. În optica de ansamblu a culturii noastre, o concluzie derivă de aici: „România e chemată să decidă În curând dacă Renașterea pe care o observăm acum În planul de creație artistică și filosofică se va realiza victorioasă și În planul vieții civile asupra istoriei balcanice și central-europene”, ceea ce angaja În fond această cultură Într-un context mult mai larg. Dar, având În vedere aci cultura Însăși, valențele ei, Mircea Eliade observa, pertinent: „Fertilitatea spirituală a poporului
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
aproape jumătate din Europa e rusească? Nu este nici o minte sănătoasă în Europa, care să privească cu satisfacție la această imensă și rapidă creștere a puterii rusești”. Herald scria că acest Tratat „lasă aproape tot atâta independență națională Turciei pe cât victorioasa Roma lăsa vechii rivale Cartagina”. Momentul 1829 va duce la o intensificare a curentului antirusesc din presa engleză, care, în marea ei majoritate, percepea Rusia ca principalul rival al Angliei pe tărâmul chestiunii orientale, un stat având o diplomație perfida
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
scurtă exegeză asupra actorului social, subiectul predilect al celor care pun subiectul social deasupra cercetătorului de laborator, transformându-l În vedetă. În cultura occidentală, când se fac referiri la actori sociali, sunt invocate personaje istorice care au mobilizat puternice trupe victorioase (Alexandru cel Mare, Cezar), deschizători de drumuri În știință, oameni care au bulversat reprezentarea realității (Galilei, Freud, Einstein) ori creatori care au stimulat imaginația publicurilor și au dat noi sensuri vieții cotidiene, precum Shakespeare, Molière, Mozart. Ce au În comun
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șipînă la obsesia mîntuirii care explică evoluția superstițiilor, a vrăjitoriei și spaima colectivă. Or, în general, Biserica este incapabilă să răspundă acestor aspirații spirituale. Numai ordinele cerșetorilor își exercită în orașe activitatea lor pastorală. Încă de la începutul secolului XIV, papalitatea, victorioasă totuși în confruntarea ei seculară cu Imperiul, este în plină criză. Pentru a se debarasa de facțiunile rivale, care își dispută puterea la Roma și sub presiunile suveranilor germanici, papalitatea se instalează la Avignon pentru cîteva decenii. Ea se transformă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
readuce în discuție echilibrul la cure ajunsese creștinătatea în secolul al XIII-lea. Papalitatea de la Avignon Încă de la începutul secolului al XIV-lea începe o criză a papalității, care readuce în discuție edificiul teocratic al secolelor XII și XIII. Ieșită victorioasă din lungul conflict cu puterea imperială, papalitatea putea să pretindă dreptul de a aduna lumea creștină în jurul autorității sale și să-i transmită suflul reformator capabil să unească Occidentul în jurul valorilor morale și politice ale Bisericii. Lupta împotriva ereziei dusă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rege ungurilor și apoi cehilor. La sfîrșitul secolului XV, Jagellonii din Polonia apar în ochii lumii germane drept garanția independenței naționale a statelor slave și a celui ungar. Presiunea germanică nu este oprită totuși decît temporar, căci Habsburgii o reiau victorioși. Dar, în cursul luptelor pe care le-au dat, statele slave și-au făurit un sentiment național pe care secolele de supunere față de împărații germani nu vor mai reuși să-l șteargă. În nord: uniunea scandinavă față în față cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în care își au originea și mijloacele celor două state, cele mai moderne din Europa. În Franța, domnia activă a lui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314) nu este marcată numai de constituirea unui stat centralizat sau de lupta victorioasă contra papei, ci și de tradiționala politică de ostilitate față de regii Angliei. O ostilitate care se cristalizează în problema regiunii Guyenne și a Flandrei. Statele europene la sfirșitul Evului Mediu Ducatul de Guyenne și teritoriile sale anexe, Saintonge, Perigord, Quercy
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
protejează un artist celebru. Dar inspirația viguroasă care a creat bogăția artei italiene de la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea pare secătuită. Dacă artiștii care au fugit din Roma răspîndesc în toată Italia lecțiile clasicismului victorios, spiritul inventiv dispare: unii dintre ei vor, desigur, să-și arate înde-mînarea, virtuozitatea și inventivitatea. Dar se dezvoltă un academism care nu înseamnă altceva decît imitarea lui Michelangelo, a lui Rafael sau a lui Tizian. Tot ce se creează de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
criza monarhiilor naționale Tratatele din Westfalia (1648) și din Pirinei (1659) pun capăt tentativelor hegemonice ale Habsburgilor asupra Europei și lasă cale liberă statelor naționale constituite în jurul monarhiilor din Europa occidentală. Decăderea puterii spaniole face ca Franța, ieșită în final victorioasă din lupta interminabilă dusă împotriva Habsburgilor, să apară ca prima putere a continentului. Devenite independente după ce au luptat împotriva pretențiilor spaniole și imperiale (tratatele de la Münster, 1648), Provinciile Unite se afirmă ca principala putere economică din Europa. În sfîrșit, Anglia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de conflicte interne și care a stat deoparte în cea mai mare parte a conflictului european, și-a făcut o reintrare triumfală pe scena europeană, aliindu-se cu Mazarin pentru a da ultimele lovituri Spaniei epuizate. Dar aceste monarhii naționale victorioase, care au știut să-și apere interesele în fața Habsburgilor, intră toate în criză la mijlocul secolului al XVII-lea. O criză legată, fără îndoială, de evoluția socială care le zdruncină profund. Aceasta își are originea, dincolo de specificitățile naționale, în dificila formare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
iese epuizată din războaiele care, de la obținerea independenței, nu au încetat nici un moment. De asemenea, își dă seama de amenințarea puterii familiei Hohenzollern, căreia trebuie să-i recunoască titlul de duce al Prusiei. Dar, ca și Franța în vest, Suedia victorioasă în războiul contra Habsburgilor, apare drept arbitru al Europei de nord. Cu atît mai mult cu cît ea nu are în față decît o Polonie mult știrbită și o Rusie semibarbară, ruptă de Europa de cînd furtuna mongolă a șters
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
obiecte de artă. Bonaparte impune austriecilor un tratat care face din el un adevărat împărat proconsul al Italiei, care domnește peste Republicile surori. Acesta va fi pretextul unei a doua coaliții împotriva Franței, în fața căreia aceasta va fi din nou victorioasă. Răsturnînd Directoratul printr-o lovitură de stat, Bonaparte instituie regimul Consultatului și pune capăt Revoluției, instaurînd un regim care reprezintă sinteza principiilor noi, formulate în 1789 și a principiului autorității, propriu vechiului regim. Sprijinită pe burghezie, noua societate sacrifică libertatea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]