1,709 matches
-
năvălind peste mine în sufragerie. Hallo, bade! De ce nu deschizi televizorul, mă, suflet gogolian ce ești? Vezi că a început Sesiunea extraordinară a Parlamentului... Gata-gata, am înțeles: liniște! S-a sfârșit cu zbânțuiala prin studiourile televiziunilor a tot felul de vietăți ciudat-înveșmântate; gata cu istericalele și cu schelălăiturile de coioți în călduri ale unor tineri soliști vocali; gata cu improvizațiile, gata cu... Domnu' preten, de azi trecem la emisiuni grave, molcome și respectuoase pentru aleșii care vor începe imediat să se
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn de pămînt/ care luptă să nu se prefacă pulbere în univers" (Complicitate ș5ț). La fel de limpede e conotată cenzura - căluș al conștiinței
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
că am visat? Mă, domnilor, și cum se autoconvingea domnu' Stolo de netezimile platformei piteștene, pe care se hârjoneau ceva mai la o parte doamna Mona Muscă cu domnu' Valeriu Stoica aplaudați frenetic de Cristian Boureanu, numa' ce văd o vietate... Uliu să fi fost? Vultur? Erete? Specie de struț zburător? Drrra... Schiuz my, Dumnezeu știe. Cert este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
doamna Mona Muscă cu domnu' Valeriu Stoica aplaudați frenetic de Cristian Boureanu, numa' ce văd o vietate... Uliu să fi fost? Vultur? Erete? Specie de struț zburător? Drrra... Schiuz my, Dumnezeu știe. Cert este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea emisiunii, era de vreo câteva minute căzută sub masă, de râs? De plâns? - nu mi-am dat seama, fiindcă dinspre
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
mai multe fotografii făcute ochilor lor. Joel Sartore, în vârstă de 45 de ani, a realizat o serie de fotografii care au ca subiect ochiul animalelor. Fotograful a folosit un Nikon D3 și lentile pentru macro. Autor: Daniela Alecu Printre vietățile care i-au pozat s-au numărat și un cameleon, un piton, un papagal și o iguană. Joel susține că s-a apropiat așa de mult de subiecte, încât le putea simți mirosul. Iar în cazul carnivorelor, era greu și
Imagini incredibile: ochii animalelor, priviţi de aproape () [Corola-journal/Journalistic/68041_a_69366]
-
fi bucurat, în Rai, de Rai. Paradisul, pentru ei, pare a fi reprezentat exclusiv de interdicție și de ceea ce decurge după încălcarea ei. Nu exclud, desigur, posibilitatea ca beatitudinea să fie, totuși, prezentă, simbolic și criptic, prin intermediul plantelor și al vietăților. Planul doi, care ocupă, milimetric, partea superioară a pînzei, aduce în scenă cinci tablouri. Dar atenție! Se citește de la dreapta înspre stînga. Să însemne asta, oare, că ceea ce ne înfățișează Cranach este doar o oglindire a Paradisului? Firește că, pînă
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
-l înfrunte cu vorba goală, cu cîntece pe care le ia apa, dimpreună cu oamenii lor. Din primăvară pînă-n iarnă, viața le e un joc de oglinzi, o masă a norocului făcută de la început ca să trișezi la ea, așa cum cîmpia, vietate de apă tulbure, pămînt furat de Dunăre de pe te miri unde, trișează-n lupta cu orașul. Așa cum poveștile depărtărilor trișează față cu plăsmuirile vetrei. De departe, de undeva, vine frica. Despre ea este Memorial-ul de amiază, despre o frică
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
în spațiul unei alterități exact identificate și bine definite, adică al unei alternative la propria ta ființă, atunci misoginia este precipitatul unei iubiri în exces, ideea care și-a atins limitele și s-a stabilizat în sentiment, asemenea unei minuscule vietăți în lacrima de chihlimbar. Î: Ce părere aveți despre femei în politică (în general și, în particular, în România)? R: În general, există o inegalitate a reprezentării; deși, statistic, femeile sînt mult mai numeroase, procentajul lor în politică este mult
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
trebuie fiartă cel puțin 7 zile și 8 ore la foc mare și dens (!?!). Mențiune specială: în fiertură se adaugă două linguri zdravene de hidrat de sodiu cristalizat... După fierbere se va prăji cam 3 ore în ulei clocotind, apoi vietatea se va depune pe un platou de oțel vidia și va fi tranșată cu ajutorul unei ,Drujbe" și al unei pânze de bomfaier. Partea finală a operațiunii va consta în trecerea bucăților tranșate prin mașina de tocat, dar cu mare grijă
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
fraged și-l poartă vântul lin,/ E părul tău de aur, iar toamna își ia zborul./ De-aceea, dragă doamnă, mereu la tine vin.// Iar trupu-ți mlădios se leagănă agale/ Cântat de triluri multe și glasuri mii și mii./ Nespuse vietăți sunt slujnicele tale/ Și tu mă-ntrebi, crăiasă: "la mine când mai vii?!"/ Veneam posac la tine să-mi tângui întristarea./ Și-mi oblojeai durerea cum numai tu o știi. Feciorii tăi sunt falnici și răspândiți ca marea/ Și tu
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
tincturat de scepticism. Astfel că rațiunea reușește a ține în chingi revărsarea informului, mărginit prin-tr-o liniatură explicativă: "Toate obiectele picură o ceară înăuntrul lor / ca și cum un suflet ascuns / se îndrăgostește fără să mărturisească // Dintre lipitori și lichele saltimbanci oratori / dintre vietățile stelare / dintre cei proaspeți și ofiliți de orgolii / care imploră / care se căiesc / care-s hârciogi sau logodnice albe / care urăsc din dragoste / care alintă gândaci de bucătărie // Numai noi nălucile sântem ipocriți noi poeții" (Noi). Grotescul e măsurat, picurat
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
cu tot felul de motive, coliere, mărgele, brățări, bijuterii masive, de argint greu, ceainice, sfeșnice, șaluri, obiecte din piele, mirodenii și extrem de particularele și specifice zonei, pietrele-fosile. Este vorba despre roci în care, în urmă cu milenii, s-au impregnat vietăți primitive, roci pe care cultivatorii de fosile, cum sunt numiți cei care au această preocupare, le descoperă în diferite zone ale Saharei, în cariere de piatră imense, pe care le sparg cu barosul și dalta, le taie și le prelucrează
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
plan istoric ("Poemul", p. 317, e cuprins într-o culegere apărută în 1981), situația poetului sub totalitarism: "O furnică traversând nepăsătoare / tăișul securii". Legat de sugestia desemnată laconic a primejdiei, un poem mai întins (din volumul următor, apărut în 1983), " Vietatea cu oase de aer" (pp. 333-335) încearcă să definească teama... El trimite gândul la R. Kipling " la prima povestire din A doua carte a junglei, "Cum s-a ivit frica". Petre Stoica acumulează întrebările: " ce nume are teama" unde / s-
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
Oamenii au abandonat câinii din "n" motive. Nu câinii profită acum. Câinii mor. Oamenii profită... și... când câinii erau pe străzi și vor profita și acum când omorârea lor devine o afacere. Cine pierde? Oamenii ce acum apără dreptul unor vietăți ce nu au nicio vină și mai ales câinii ce vor muri! În rest câștigă toată lumea...".
Oana Pellea: "Nu câinii profită acum. Câinii mor. Oamenii profită" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/69988_a_71313]
-
domnișoară din Paris și Bestiar probează măiestria lui Cortázar de a aluneca spre terifiant, printr-un efect de acumulare (iepurașii pe care îi tot varsă din propriul trup naratorul, aflat în casa unei prietene din Buenos Aires) și altul de sugestie vietăților ce împânzesc viața unei ferme și a tigrului ce bântuie amenințător. Și, în fiecare, tehnica narativă induce o noutate, fie a formulei epistolare, fie pulverizarea epică prin dispersia atentă a detaliilor. Volumul Cât de mult o iubim pe Glenda cuprinde
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
terestru, fără a avea însemnele absolutului. Frisoanele poetei nu sunt date de misterele lumii, ale cosmosului, ci de senzațiile propriului trup sau de complicatele relații de cuplu. Antologia propusă de Doina Uricariu începe cu Vindecările (1976), apoi Jugastru sfiala (1977), Vietăți fericite (1980), Natură moartă cu suflet (1982), Mâna pe fata (1984), Ochiul atroce (1985), Institutul inimii (1995), Puterea Leviatanului (1995), deci o selecție din toate volumele de poezie ale autoarei, cărora le-a adăugat (sub titlul Inima axonometrica) și versuri
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
să exploateze natura și a studiat o mulțime de specii și de plante. Internauții care accesează vineri celebrul motor de căutare, 15 noiembrie 2013, își amintesc cine a fost Emil Racoviță, imaginea savantului fiind înconjurată de fel de fel de vietăți oceanice cu referire la expediția pe care el a făcut-o în Antarctica, la bordul navel Belgique.
Savantul Emil Racoviță, omagiat de Google printr-un Doodle special by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61843_a_63168]
-
sine, nu poate fi/ dezamorsată, românia, aici este buricul, teba/ neoromancerul veșnic, este ultima bolgie/ răhățelul care nu vrea să iasă, aurolacul în transă/ cum stă cu botu-n punga jegoasă, ceilalți trec/ ocolindu-l cu grijă ca pe-o mică vietate murdară" (Mircea }uglea: 14 martie 2000 șcrahul, sfîrșirea și chinulț). Și nici nu evită a face, după moda momentului, politichie subțire în registru trivial: ,of, doamne, cu chestii d-astea cum să/ intrăm noi în nato, zi tu ramon! ce
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
la noi, la români? -Aiurea! Ce să aibă el cu cetățenii români? Era vorba despre triburile de băștinași din Noua Patagonie de Mijloc... Mă rog... Și unde rămăsei? A: interesant mi se părea că domnul ministru era flancat de două vietăți cu chip de om, fiecare admirându-și ceafa fără oglindă. -Adică înotau privind-și propria ceafă? -Exact, dragul meu... -Auzi, scuză-mă: știi cumva că acum stai de vorbă cu mine? -Adică, să înțeleg că mă jignești în fața propriului meu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
ce? Că nu pricep... -Da' nu ți-am spus? Visam, domnu' vecin, vi-sam! Și nu pricepi, fiindcă mă tot întrerupi... Așaaaa! Și stai să vezi: pe un alt ecran de televizor, se vedea clar cum una dintre cele două vietăți flancatoare aducea relativ binișor cu domnul ministru Eugen Nicolaescu, iar cealaltă cu domnul ministru Gheorghe Barbu... -Ai febră... -N-am! ... Iar în jurul lor, se zbenguia o cohortă veselă de pensionari rumeni, fiecare având în dinți câte o sacoșă cu medicamente gratuite
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
neputință devine, inevitabil, echivalentul „unei condamănări la moarte.” Noaptea e, așadar, o anticameră a infernului, iar diminețile echivalează cu precaritatea confuz-reconfortantă a purgatoriului petrecut într-un scaun cu rotile. Strategia îmbrățișată de victima metamorfozată, asemeni lui Gregor Samsa, într-o vietate neputincioasă, e să-și imagineze că nopțile nu diferă întru nimic de intervalul petrecut la lumina zilei. Teoretic, acest lucru ar fi posibil: dacă ar găsi parteneri care să-l urmeze în activitățile nocturne. Din nefericire, acest lucru nu e
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
pescuit. Taxa pentru intrare este modica, respectiv de 1,5 euro, iar micuții au intrarea gratuită. Un acvariu futurist Acvariul din Sân Sebastian rămâne una dintre atracțiile turistice foarte populare, mulțumită colecției impresionante de specii de pești, dar și de vietăți marine. Aici vei putea vedea inclusiv rechini sau exemple rare de corali. Prețul biletului este de 12 euro pentru adulți și șase euro pentru minori. La Muzeul de San Telmo vei vedea o expozitie cuprinzătoare de picturi, structurată pe departamente
San Sebastian, orașul francez din Spania - GALERIE FOTO by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63660_a_64985]
-
saltele care plutesc în fîntîna din curte. Artă și plajă, iată o idee turistică nouă. Or fi avînd și ei un ministru al Turismului cu idei! Oricum, muzeele sînt un bun refugiu la vreme de caniculă: operele de artă sînt vietăți de climă temperată și e bine să te afli în preajma lor cînd afară sînt 34 de grade la umbră. Berlin. Știam zicala conform căreia în Berlin nu e decît un singur anotimp: toamnă, dar nu mi-aș fi închipuit că
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
suntem invitați la o "plimbare prin iatacul zeilor" vis prezumat al "cititorului ordinar" ce, "fatalmente, mai e și alegător, deci dublu motivat". Se ivește și un rezultat nescontat, un soi de parazitism al paginilor în chestiune, ca și cum un stol de vietăți mici s-ar hrăni cu trupul uneia cu dimensiuni majore: "Vine apoi că succesorii, de obicei adversari, trăiesc - și bine și multă vreme - numai din retorica acuzelor și a culpabilizării, renegînd orice merit celor pe care i-au dat jos
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
ana, Elena Badea O mică piesă de chihlimbar galben, descoperită acum câteva luni în zăcămintele de la Simojovel, în nordul statului mexican Chiapas, suscită interesul oamenilor de știință, care cred că ea conține urme de țesut moale ale unei vietăți care a trăit în urmă cu circa 23 de milioane de ani. Potrivit EFE, oamenii de știință mexicani examinează o șopârlă conservată în chihlimbar, despre care se crede că face parte din specia Anolis și care a trăit acum circa
Descoperire rară în chihlimbar, veche de 23 de milioane de ani by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63896_a_65221]