1,691 matches
-
altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici și epistemologici raportul dintre ființă și reprezentarea sau simularea sa și respectiv dintre vizibil și inteligibil. În legătură cu problematicile estetice, sociale sau etice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același tip de „materie” (sau globale, în perspectiva principiilor rețeleiă, se singularizează prin modalitatea diferențială prin care se asamblează și intră în fluxuri existențiale, adesea în mod imprevizibil și la limita stranietății. Cyborgi, avatari cibernetici, indivizi transgenici, agenți cognitivi și vietăți artificiale, toate acestea sunt ipostazieri ale unei ontologii virtuale într-un univers, discursiv și practic, postuman. Forme ideale și simultan apariții concrete, metafore, imagini sau limbaje logico-matematice și concomitent întruchipări materiale, fluxuri haotice și ordonări efemere, entitățile virtuale întrerup șirul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urs și oamenii începuseră să vocifereze. M-au și certat câțiva gură-cască atunci când am răsturnat punga și i-am stropit pe picioare... Dacă vă puteți imagina, stupidul de vânzător îmi dăduse peștii cu tot cu apă... Trec peste chinul de a curăța vietățile minuscule exact după indicațiile manualului Piscicultura pentru toți, Anexa II - „Preparate din pește“, ori de a găti ciorba după o carte de bucate foarte veche... Cel mai rău a fost când a ajuns acasă. A adulmecat nedumerit aroma din bucătărie
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
primordiale, după principiul naștere moarte renaștere; astfel, din achiul stâng al mamei dracilor s-a făcut luna, din ochiul drept soarele, din trupul tăiat bucăți și aruncat în aer au apărut stelele, iar din pietrele de la căpătâi s-au format vietățile pământului din pietrele albe s-au făcut dobitoacele, din pietrele roșii, peștii, iar din petrele vinete, păsările.191 Din aripile diavolului, tăiate și așezate în cele 4 colțuri ale pământului, a prins viață vântul: " Fratele său l-a învățat să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceea ca nu cumva, ducând pământul cu dânsul, din această lume în cealaltă, să fie cunoscut de diavol." 227 Apa, în care s-a spălat mortul, se varsă la rădăcina unui copac, într-un loc retras, "pentru ca să nu umble nicio vietate pe locul acela, fiind păcat să se calce cu picioarele" 228. După așezarea în sicriu, i se pune în mâna mortului un ban, pentru a avea cu ce plăti "luntrea" 229 ce-l trece în cealaltă lume obiceiul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a făcut pomântul / Numai cu cuvântul, / Miercuri marea și câte-s într-însa / Numai cu zâsa; / Joi a-ntins cerul ca o piele / Și l-a-mpodobit cu stele, / Cu luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe sus, de e ziua mare, și lunei mai pe jos, de e ziua mică, precum și iarna, dând drumul lunei mai pe sus și soarelui mai pe jos, de e ziua mică și noaptea mare. Sub mâna lui sunt toate vietățile și oamenii, atât cei vii, cât și cei morți. Toamna, când e ziua lui, atunci se desparte vara și el dă vietățile în mâna lui Sfântul Neculai de la poartă și le hrănește până la Iordan, ș-atunci când se sfințește agheasma și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sus și soarelui mai pe jos, de e ziua mică și noaptea mare. Sub mâna lui sunt toate vietățile și oamenii, atât cei vii, cât și cei morți. Toamna, când e ziua lui, atunci se desparte vara și el dă vietățile în mâna lui Sfântul Neculai de la poartă și le hrănește până la Iordan, ș-atunci când se sfințește agheasma și bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când e ziua lui, atunci se desparte vara și el dă vietățile în mâna lui Sfântul Neculai de la poartă și le hrănește până la Iordan, ș-atunci când se sfințește agheasma și bate preotul cu piciorul în piatră, piatra crapă și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sărbători. În calendarul popular, sfinții, care patronau anumite sărbători, au primit denumiri specifice mentalității arhaice: Sfântulețul, Baba Dochia, Ioan fierbe-Piatră, Constandinu puilor, Sava, Foca, Tudose. Astfel, Sântilie alungă pe diavol cu biciul de foc, Sânpetru de iarnă și Sântandrei apără vietățile sălbatice (mai ales lupii), Maica Precistă și Varvara sunt apărătoarea femeilor la naștere, dar și a fetelor de măritat, Sânpetru de vară ține cheile raiului, Sânnicoară îi ajută pe pescari și pe cei ce călătoresc pe ape, pe călători în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șerpilor sunt fenomene bine determinate în desfășurarea ciclică a timpului, fiind marcate de două fenomene astronomice importante: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Astfel, în mentalitatea populară se crede că Alexie "descuie" pământul, la 17 martie, pentru a ieși vietățile din "lacra pământului" și închide pământul de Ziua Crucii, pe 14 septembrie,345 Aflat într-o permanentă comuniune cu schimbările timpului mitic, țăranul român "ține" cu strășnicie zilele șarpelui pentru a fi ocrotit și norocit de-a lungul anului. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poeți, fapt consemnat atât în prezentarea monografică, cât și în prezentările generale. Nina Cassian a găsit odată prilejul să specifice că istoria trebuie evocată cu luciditate și cu emoție: Cine spune că ești zăpadă, care acoperă fructul,/ cuțitul care înjunghie vietatea elanului,/ lațul care sugrumă emoția?/ cu luciditate cercetând istoria,/ Marx a stârnit incandescența Revoluției ("Odă lucidității"). Rațiunea și-a însușit o anume sensibilitate, relațiile ei nu țin doar de abstracțiune, ci și de pătrunderea în universul real: "Și acest magic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place. Suspină prelung, umilit și înfricoșat în fața uriașului: - Cât pământ, Doamne!... (L. Rebreanu) Personificarea este procedeul stilistic/metalogismul prin care se atribuie însușiri umane sau comportament și limbaj omenesc unor obiecte, vietăți, elemente și fenomene ale naturii sau unor idei ori entități abstracte. Ca și celelalte figuri de gândire, personificarea se poate realiza printr un epitet, o comparație, metaforă, metonimie etc.: Doamna mărilor șia nopții varsă liniște și somn. (M. Eminescu); O
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini lumea e mică/ba cu gerovital se duc ridurile can palmă. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui magice, miraculoase de cuvinte, pe care o locuiește ca pe un infern confortabil“. Un argument ce validează această aserțiune este imaginea dezolantă a țăranului ca ființă tragică, alienată, înstrăinată de propriul pământ (colectivizat), de valorile tradiționale ale familiei, de vietățile apropiate odinioară (dați în câini), de natură, de limbajul care nul mai exprimă. Existența rustică devine astfel pentru țăran „un infern confor tabil“ - a cărui alternativă este lumea cealaltă adică a treia / și ultima -, așa cum pentru poet limbajul hibrid, rusticocitadin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coada" lui. Înainte de a-l elibera, i-am strecurat sub piele un mic emițător care ne va ține la curent cu toate drumurile lui, cu faptele și gesturile lui cele mai mărunte, cu viața lui privată. Idem în ceea ce privește păsările, peștii, vietățile din larg. Credeau că pot scăpa de sub privirea noastră vigilentă, înălțându-se în aer sau înotând în adâncurile oceanului: grație iscoadei electronice care le urmărește oriunde s-ar duce, iată-le trăind pe pământ într-o locuință atent supravegheată. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zi foarte entuziasmată pentru că tocmai văzuse aterizând o pasăre ciudată. Era o lebădă. A numit-o, în limbajul semnelor, pasăre-vapor... Lumea crocodilului "Crocodilul nu pare prea inteligent, dar este. La fel de inteligent, la fel de perfecționat ca o pasăre. Reptilele sunt cele dintâi vietăți la care sângele venos este separat, în inimă, de sângele arterial. Acest fenomen a apărut la crocodil și în același timp, sau aproape simultan, a apărut și la păsări. O cucerire formidabilă. Capacitatea aceasta de a separa sângele venos de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nepregătite. Apropiații, membrii familiei umane nu puteau face nimic pentru mine. Singurul ajutor mi-a venit de la animale, prin simpla lor vedere și tovărășie, prin felul lor de a fi, de a exista. Din fericire eram înconjurat de animale, de vietăți găzduite în același gen de trup, și care nu păreau să facă vreo dramă din a exista. Când simt că starea aceea revine, că monstrul se pregătește să iasă din grotă, mă duc într-un suflet să văd păsările în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
deschiderea, noi avem nevoie de un intermediar: Ceea ce există în afară nu poate fi citit decât în ochii animalului" (Rilke, " Elegia a opta"). Un gând consolator: animalul nu este ceea ce s-a dorit a crede că este; nu este o vietate de rang inferior. Este acel celălalt care-i poate readuce omului în vedere ceea ce el nu mai știe să vadă. 12. Mituri " Din neamul palanilor se trag înghițitorii de săbii și mâncătorii de praf. Unii târăsc după ei, prin noroi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cale, pentru informațiile primite, domnilor: Iorica Ștefan, fost pădurar (Ghimeș) și Copăcel Neculai, fierar (Dofteana). Domnița plânse cât plânse, dar încetîncet s-a obișnuit cu acești noi prieteni, cu care o ducea bine în lumea de poveste a codrilor. Noaptea, vietățile pădurii vegheau rând pe rând la capul domniței, ca să nu-i tulbure nimeni somnul. Când se trezea, fata împăratului era luminată de razele soarelui, ea săruta florile din jur, mângâia veverițele și căprioarele, ascultând fermecată cântecul dulce al păsărilor. Timpul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
unei existențe umane. Călătoria siderală a personajului excepțional, care activează în împrejurări excepționale, este o încercare de a-și depăși condiția. Din Lună, Dan vede pământul ca pe un bulgăre negru și neînsemnat, impresiile sunr niște „fărmiturele-, iar oamenii niște vietăți minuscule în comparație cu imensitatea universului. Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea și modernizarea poeziei românești, el fiind cel care a inaugurat nuvela fantastică pe care aveau să o continuie cu strălucire Mircea Eliade, Vasile Voiculescu și alții. Interferența genurilor, manifestă îndeosebi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
António Lobo Antunes transmite inchizitorilor talentul său de taumaturg al narației, făcând din ei stiliști desăvârșiți în deplin acord cu viziunea lor despre lume, sinestezică, sinoptică, animistă, mitopoetică. Aproape fiecare personaj este o cutie de rezonanță a teluricului, vegetalului și vietăților (moșia Palmela, Setubal), dar și a apelor, fluviale sau marine, ce străbat sau mărginesc provincia portugheză, marcată de carantina totalitară, dezolantă și totuși vie prin viciile și virtuțile ei de supraviețuire. Dicțiunea inepuizabilă a memorialiștilor-inchizitori, aproape transa incontinenței lor confesive
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un ungher izolat, de parcă s‑ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar o dată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bîrlogul său ca și un melc sau semănînd cel puțin în această privință cu acel interesant soi de vietate care este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască țestoasă“1. Repetăm, între ceea ce întîmplă și se gîndește în aceste „unghere“ s‑a produs o ruptură, dar nu o mutație, nu o schimbare de regn
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]