1,711 matches
-
de echilibru, creează un nou meandru în amonte sau în aval. Instabilitatea este de obicei mai pronunțată la debite mari, când și vitezele de scurgere ale apei cresc. De aceea, multe din fenomenele de instabilitate se manifestă în perioadele de viitură. Problemele de instabilitate pot fi stăpânite fie acționând asupra regimului debitelor lichide, reducând debitele mari în timpul cărora albiile au tendințe accentuate de a-și modifica cursul fie prin lucrări de consolidare a albiilor. "Gospodărirea apelor subterane" are drept obiect toate
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
60 - 90 de m. Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 - 6 m și adâncimea de 0,1 - 0,5 m. Primăvara, în lunile februarie - martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 - 6 m și adâncimea de 0,1 - 0,5 m. Primăvara, în lunile februarie - martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m/sec
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
îmbunătățirea circulației se impune de urgență construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
construirea a încă două poduri pentru circulația între cele două maluri ale râului, unul în zona școlii și altul în Suseni. Circulația pietonală între cele două maluri se face peste punți improvizate care în timpul viiturilor sunt distruse și după fiecare viitură satul se mobilizează pentru a le reface. Se impune construirea a cel puțin 2 punți noi, în dreptul școlii, căminului cultural și în Suseni. Alimentarea cu energie electrică se face din LEA 20 Kw Stremț prin intermediul a 3 posturi de transformare
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (5+1), adică 0,24% din populația localității . Satul a fost puternic afectat de inundațiile din iulie 2008. La 29 iulie 2008, viiturile au distrus 19 case din sat . În prezent, satul are 2.804 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ciornohuzi era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Ciornohuzi, Vijnița () [Corola-website/Science/315595_a_316924]
-
Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă. Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor. Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acțiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine etc. Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile (numite
Inundație () [Corola-website/Science/311219_a_312548]
-
bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateș. Dintre apele stătătoare menționăm două lacuri cu suprafețe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost determinate prin studii hidrologice elaborate de INMH. Se remarcă diminuarea debitelor, fenomen explicat prin lipsa afluenților importanți, iar viiturile se atenuează prin inundarea luncii râului și a interfluviului Argeș-Sabar. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului. Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara. In sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. Lățimea albiei variază între 8 și 20 m. Pentru a se evita inundarea orașului s-au înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498, de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care ""întărește ocina Găeștiului mânăstirii
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
mil.m de apă, din care: - 14 mil.m volum util (Vu) pentru alimentare cu apă și folosințe hidroenergetice; - 16 mil.m volum necesar pentru atenuare și protecție; - 1 mil.m volum mort (Vm). În vederea combaterii inundațiilor și pentru reținerea viiturilor, barajul poate stoca 16 mil.m de apă între N.N.R. și nivelul maxim la asigurarea de 0,1%. Suprafața bazinului de recepție controlat de baraj este de 148 km (din totalul de 157 km, barajul fiind amplasat la cca. 1
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
în jurul anului 1770 în zona Gura Humorului- Baia. Legenda spune că marea inundație s-a cauzat unei perioade ploioase mai îndelungate și a cedării unui dig de pământ de pe râul Moldova din amonte de Baia , cedare ce a produs o viitură puternică. Puternica inundație din acea perioadă și apoi inundațiile repetate ce au urmat au făcut imposibilă locuirea și practicarea agriculturii în lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea localităților Alimpești și
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
puțin 19 morți și a afectat, printre altele, Grădina Zoologică din Tbilisi, omorând sau eliberând aproape jumătate din animale. Râul Vere, un afluent pe partea dreaptă a râului Kura, curge prin cartierele Vake și Saburtalo ale Tbilisiului. Este caracterizat de viituri periodice, care transformă acest pârâu liniștit într-un torent, provocând inundații semnificative în 1960, 1963, 1972 și 1995. În 1972, inundația a omorât câțiva oameni și a inundat complet Grădina Zoologică. După ore de ploaie torențială, o alunecare de teren
Inundațiile din Tbilisi din 2015 () [Corola-website/Science/334380_a_335709]
-
caracteristici specifice culturale și geologice. Printre acestea din urmă sunt trei cratere (în ) Mahteș Ramon, Mahteș Gadol, și Mahteș Katan. Negevul este un deșert stâncos. Acesta constă din munți stâncoși, prăfuiți, întrerupți de „albii uscate”, care devin brusc albii de viituri tumultuoase în anotimpul ploilor, și cratere adânci. Poate fi împărțit în cinci regiuni ecologice: Negevul de nord, de vest și central, Platoul mare și Valea Arava. Subsolul Negevului este sărac și, spre deosebire de statele vecine, s-ar părea că nu conține
Negev () [Corola-website/Science/307983_a_309312]