46,761 matches
-
mulțumit că am elaborat o serie de norme care permit o diferențiere clară între vinul obținut prin metode convenționale și cel obținut prin metode organice, întocmai ca și în cazul altor produse agricole. Prin urmare, consumatorii pot fi siguri că 'vinul bio' este produs conform unor norme mai stricte", a afirmat el, citat în comunicatul Comisiei Europene.
Producătorii de vin organic vor putea să folosească termenul de 'vin bio' pe etichetă () [Corola-journal/Journalistic/23667_a_24992]
-
nevoiți s-aplice legea. Nu ca acum, când, cu ochii deschiși, văd că avutul național s-a cam topit, semn că nu se mai fură cu desaga. Naiba l-a luat pe Bachus grivițeanul să concureze cu Mântuitorul la înmulțirea vinului, ca la Caana Galileii. Azi nu mai moare nimeni dintr-un atare comerț, cel mult consumatorii din pricina licorilor prefabricate pe baza licențelor cumpărate de-afară. Ș-apoi, de murit se poate mierli și-n ștreang, când unii, mai slabi de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
romanticii noștri ar fi meritat să-și vadă și chipul pe bumașcă, nu doar pe cavourile de sticlă și marmură, dotate cu fotolii, televizoare și grătare, unde, de sărbători, se mai poate petrece la o friptană și-o butelcă de vin, spre bucuria decedatului și a celor veniți c-o diblă și-un acordeon s-alunge tristețea musafirilor din țintirim. Ei ca ei, cu temeiul lor antic, numai că aristocrația banului e mult mai întinsă, calificativul de „țoape” scutindu-te de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre acestea: „Colacu, - a doua zîce - / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereți-mi vin aminte ... / Și-acum și-o litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
cumplit. Tot atunci, și tot pe ușile sau pereții WC-urilor publice, erau mâzgălite tot felul de distihuri pe care astăzi le-am numi sloganuri publicitare: „Ciocolata Veronica/ Face mică găurica”, sau „Ciocolata Postăvaru/ Face p... ca și paru”, sau „Vinul roșu de Segarcea/ Face p...zda harcea-parcea” etc. Găseai și antireclame: „Apa minerală Hebe/ Face p... ca de bebe”sau „Moarte sigură cu cobra,/ Dar mai sigură cu Mobra” etc. Nici informațiile în versuri despre viața sexuală din căminele studențești
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
dispare și ea treptat în urma sistematizărilor care cuprind orașul după 1930. Mai către est, la bariera estică orașului numită și Vergului, se afla grădina Ivașcu unde se ciocneau ouă de Paște, se mânca pastramă friptă la grătar și se bea vin din oală nouă de pământ. Spațiul ei „s-a nămolit în case și străzi desfundate încă din anii primului război mondial. În anii interbelici mai era păstrat obiceiul de a sarbatori Paștele în grădina Cișmigiului „invadată” in toate zilele de
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
excentric cumva față de lumea medievală (secolul al XVII-lea se află, sub aspect cronologic, în epoca modernă timpurie), dar descins din ea prin moravuri și idealuri, beneficiază de un portret aproape pantagruelic, centrat în jurul meselor bogate, udate din plin cu vin („Umbra lui Istrate Dabija-Voievod”)[29]. Dabija Vodă nu are, chiar și pentru mulți specialiști, altă rezonanță în istorie decât întâmplarea prin care Miron Costin și-a sfârșit odată cu domnia acestuia faimosul Letopiseț (adică la 1661), început acolo unde îl lăsase
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
cu leșii și ungurii, lăsați, pe bună dreptate, să se lupte între ei!), dar strigând mereu că îi era sete. Vodă, mutat acum în rai, își retrăiește viața sa pământească, clătinându-și capul plin cu licoare și are mereu nostalgia vinului Moldovei, de care era lipsit acum de Sf. Petru, păstrător strict al canonului. Amintirile însă sunt teribile și cuprind două planuri, unul individual, al domnului iubitor de vin și celălalt al oștenilor și prietenilor, iubitori și ei tot de vin
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
sa pământească, clătinându-și capul plin cu licoare și are mereu nostalgia vinului Moldovei, de care era lipsit acum de Sf. Petru, păstrător strict al canonului. Amintirile însă sunt teribile și cuprind două planuri, unul individual, al domnului iubitor de vin și celălalt al oștenilor și prietenilor, iubitori și ei tot de vin: „Când de mănușa lungii săbii/ Mă rezimam să nu mă clatin,/ Cântau cu toți pe Basarabii,/ Pe domnii neamului Mușatin,/ Pân’ ce-ncheiau în gura mare/ Cu Ștefan
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
vinului Moldovei, de care era lipsit acum de Sf. Petru, păstrător strict al canonului. Amintirile însă sunt teribile și cuprind două planuri, unul individual, al domnului iubitor de vin și celălalt al oștenilor și prietenilor, iubitori și ei tot de vin: „Când de mănușa lungii săbii/ Mă rezimam să nu mă clatin,/ Cântau cu toți pe Basarabii,/ Pe domnii neamului Mușatin,/ Pân’ ce-ncheiau în gura mare/ Cu Ștefan, Ștefan domnul sfânt,/ Ce nici în ceruri samăn n-are,/ Cum n-
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
domnii neamului Mușatin,/ Pân’ ce-ncheiau în gura mare/ Cu Ștefan, Ștefan domnul sfânt,/ Ce nici în ceruri samăn n-are,/ Cum n-are samăn pe pământ!”. Moldova și Țara Românească se unesc cumva ante litteram, prin pasiunea tuturor pentru vin, în sens uman și liturgic deopotrivă. La un moment dat, planurile interferă, încât toți bărbații țării petrec în frunte cu vodă, secondați de toți domnii trecuți, din ambele dinastii ale Basarabilor și Mușatinilor, cu binecuvântarea acestora: „Moldova cu stejari și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
le vărsăm și lor în somn./ Pân’ la al zilei blând luceafăr/ Să bem ca buni și vechi tovarăși;/ Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin;/ Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu una smucită, ci una „duioasă”, pare a fi cheia victoriilor obținute deopotrivă în numele țării și al
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin;/ Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu una smucită, ci una „duioasă”, pare a fi cheia victoriilor obținute deopotrivă în numele țării și al credinței. Este un elogiu înverșunat adus vinului și băutorilor de vin, în stilul reușit cândva, încă în Evul Mediu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin;/ Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu una smucită, ci una „duioasă”, pare a fi cheia victoriilor obținute deopotrivă în numele țării și al credinței. Este un elogiu înverșunat adus vinului și băutorilor de vin, în stilul reușit cândva, încă în Evul Mediu, de François Villon
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Viteze inimi de creștin;/ Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu una smucită, ci una „duioasă”, pare a fi cheia victoriilor obținute deopotrivă în numele țării și al credinței. Este un elogiu înverșunat adus vinului și băutorilor de vin, în stilul reușit cândva, încă în Evul Mediu, de François Villon. În ciuda tonului ironic, când vine vorba despre Ștefan cel Mare, chiar și „clătinatul” vodă Dabija ajunge serios (sobru), fiind vorba nu despre oricine, ci despre
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Tineri, în veselia voastră,/ Stropiți-le duios cu vin!”. „Stropirea cu vin”, dar nu una smucită, ci una „duioasă”, pare a fi cheia victoriilor obținute deopotrivă în numele țării și al credinței. Este un elogiu înverșunat adus vinului și băutorilor de vin, în stilul reușit cândva, încă în Evul Mediu, de François Villon. În ciuda tonului ironic, când vine vorba despre Ștefan cel Mare, chiar și „clătinatul” vodă Dabija ajunge serios (sobru), fiind vorba nu despre oricine, ci despre „domnul sfânt”. În vreme ce în
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
euharistica. Este vorba de ”luvarea Paștilor”. La Joi Mari se oprește o bucățică de pâine care se păstrează până duminică, iar duminică dimineața, la răsăritul soarelui, stăpânul casei ia acea bucățică de pâine, o sfărâmă într-o ”strachina” și pune vinul. După asta stă la pragul casei cu fața spre răsărit, iar ceilalți membri ai familiei vin, unul câte unu, și-l salută cu” Hristos a Înviat”, iar el le dă câte o linguriță de ”Paști”. Nu au avut slujba în
Biserica – păstrător al valorilor spirituale [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
se păstrează până duminică, iar duminică dimineața, la răsăritul soarelui, stăpânul casei ia acea bucățică de pâine, o sfărâmă într-o ”strachina” și pune vinul. După asta stă la pragul casei cu fața spre răsărit, iar ceilalți membri ai familiei vin, unul câte unu, și-l salută cu” Hristos a Înviat”, iar el le dă câte o linguriță de ”Paști”. Nu au avut slujba în limba maternă, nu au avut biserici dar au rămas creștini, am făcut ce am putut și
Biserica – păstrător al valorilor spirituale [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
valoarea gravurii lui Picasso, care în orice jurnal de știri e similară cu o licitație în milioane de euro. I-a ieșit apoi păsărica și lui Ponta. S-a umblat la aceleași sipete cu înregistrări de un deceniu, bune ca vinul învechit în Beciul Domnesc. Și iată-l acum, după operația nereușită la picior de la Istanbul, renunțând și la mâna cu care ținea în ham PSD-ul, asta ca prolog la conferința de presă în care va arunca prosopul, cum spune
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
satură și îndestulează. Doar apă vie de vei sorbi, n-o să mai însetezi niciodată. Samaritean la fântâna lui Iacob, poți să-ți oglindești fața în linul lichid, să-ți contempli ființa. Sau locul de unde vii. Ori chipurile din preajmă. Doar vinul de jertfă potolește lăuntrica arșiță. Doar fumul tămâii se înalță deasupra păcatelor. Tăcerea mai poate fi de ajuns? Chivernisind Lumina de sine, ajungi să te bucuri. Pentru tine și pentru alții... Să fii opaiț, muc de lumânare, să arzi smerit
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
statui, evenimentul ,,Bucharest Christmas Market’’ care se va desfășura în perioada 6 decembrie - 5 ianuarie 2014. La târgul de Crăciun, într-un decor realizat din 12 tone de cetina și 65 de căsuțe de lemn, vizitatorii vor fi întâmpinați cu vin fiert, decorațiuni și ornamente de iarnă, expoziții de obiecte tradiționale și produse de manufactură, icoane pe sticlă și lemn, țesături, decorațiuni din lemn și ceramică, precum și produse specifice bucătăriei tradiționale românești. Bucharest Christmas Market îi așteaptă pe bucureșteni cu un
Sarbatori de poveste la ,,Bucharest Christmas Market’’ [Corola-blog/BlogPost/92714_a_94006]
-
ora 19:00, la Arthis - 33 rue de Flandre, 1000 Bruxelles Expoziție deschisă : 14.10-16.12.2015 Artiști : Adriana Bădescu, Cristian Bădescu, Luiza Cala, Mihail Gavril, Vasile Pop Negresteanu, Nazen Peligrad, Rodica Toth Poiata, Constantin Tofan, Anton Rațiu Degustare de vinuri românești Vinuri de înaltă calitate de la VINARTE Organizatori : Arthis, Top Business, Arthis Artists, Vinarte(id), CreArt, Atlassib, Goldart, Université Petre Andrei Iași, Roumanie, Radio-TV Arthis Cu sprijinul: Federației Wallonia-Bruxelles, Comisiei Comunitare Flamande, CoCoF, Stedenfonds Info : 02/511 34 20 - info
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]
-
00, la Arthis - 33 rue de Flandre, 1000 Bruxelles Expoziție deschisă : 14.10-16.12.2015 Artiști : Adriana Bădescu, Cristian Bădescu, Luiza Cala, Mihail Gavril, Vasile Pop Negresteanu, Nazen Peligrad, Rodica Toth Poiata, Constantin Tofan, Anton Rațiu Degustare de vinuri românești Vinuri de înaltă calitate de la VINARTE Organizatori : Arthis, Top Business, Arthis Artists, Vinarte(id), CreArt, Atlassib, Goldart, Université Petre Andrei Iași, Roumanie, Radio-TV Arthis Cu sprijinul: Federației Wallonia-Bruxelles, Comisiei Comunitare Flamande, CoCoF, Stedenfonds Info : 02/511 34 20 - info@arthis.org
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]
-
Business și VINARTE, organizează un eveniment de anvergură internațională, cu scopul de a oferi celor nouă artiști români deja consacrați ocazia de a se întâlni cu publicul avizat și cosmopolit din Bruxelles și, desigur, cu colecționări de calitate. Degustare de vinuri românești Prin organizarea acestui eveniment, inițiatorul acestui program, compania VINARTE, își propune să creeze un prilej unic pentru consumatorii avizați, si nu numai, de a se familiariza cu vinurile de calitate. Pornind de la evenimente asemănătoare devenite o tradiție în Franța
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]
-
cosmopolit din Bruxelles și, desigur, cu colecționări de calitate. Degustare de vinuri românești Prin organizarea acestui eveniment, inițiatorul acestui program, compania VINARTE, își propune să creeze un prilej unic pentru consumatorii avizați, si nu numai, de a se familiariza cu vinurile de calitate. Pornind de la evenimente asemănătoare devenite o tradiție în Franța, Italia etc., producătorul unor vinuri care au obținut cele mai prestigioase premii internaționale (de-ar fi să amintim doar medalia de aur de la Mondial du Merlot - Lugano - Elveția 2008
Expozitie de arta contemporana: 9 pentru România Magica amp; Degustare de vinuri românesti [Corola-blog/BlogPost/92750_a_94042]