32,832 matches
-
tem, ca să spun drept, și de tendința asta cînd îi identific uneori accentele în mine. Ai spus că trăsătura esențială a timpului de pînă-n 1989, așa cum l-am trăit și cum l-am perceput o parte din noi, a fost violența. Cărțile tale spun mai mult decît atît. Spun că trăsătura esențială a vremurilor pe care le-am trăit fără să le fi știut pînă la capăt, pentru că puțini dintre noi au avut curajul și, în același timp nefericirea să ridice
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
vadă ce e dincolo de ideologie, a fost abjecția. Toate cărțile tale vorbesc despre abjecția sistemului, despre puterea ei de a contamina. Crezi că abjecția este o maladie socială, nu este ea una individuală, se poate oricine contamina? Eu cred că violența ascunsă și ipocrită și care nu-și asumă consecințele este abjecție. Doi bărbați care bat într-un beci un al treilea legat de calorifer, în timp ce afară se strigă lozinci despre cea mai bună dintre lumi, asta e abjecție. Ai dreptate
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
și ipocrită și care nu-și asumă consecințele este abjecție. Doi bărbați care bat într-un beci un al treilea legat de calorifer, în timp ce afară se strigă lozinci despre cea mai bună dintre lumi, asta e abjecție. Ai dreptate că violența anilor cincizeci, totuși mai la lumina zilei, a devenit în vremea noastră, a lui Ceaușescu, pură abjecție. Sau violența metastazează în abjecție. Dacă se poate contamina orice de abjecție? Este ca și cu metalele prețioase, ca și cu diamantele. Există
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
treilea legat de calorifer, în timp ce afară se strigă lozinci despre cea mai bună dintre lumi, asta e abjecție. Ai dreptate că violența anilor cincizeci, totuși mai la lumina zilei, a devenit în vremea noastră, a lui Ceaușescu, pură abjecție. Sau violența metastazează în abjecție. Dacă se poate contamina orice de abjecție? Este ca și cu metalele prețioase, ca și cu diamantele. Există caractere foarte puternice care nu au fost atacate de abjecție, așa cum metalele prețioase nu sînt atacate de rugină. Au
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
în a face răul sau a împiedica răul sau a suporta răul, un foarte mare rol îl are informația. Cînd știi, cînd alegi în cunoștință de cauză, alegi mai bine. Dar nu cred că în rezistența la maladie, la agresiunea violenței, instrucția are rolul principal, ci cred că, din nefericire, caracterul. Să fii informat te face mai puțin vulnerabil la manipulare, dar la o agresiune foarte mare cel care decide este tot nucleul dur al ființei tale, care s-a pus
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
-lea făcut cu Silviu Purcărete? Ștefan Iordache era fascinant. În felul cum fraza, cum pășea, cum respira, în detaliul gestului sau în vorbele privirii. Cu cei doi regizori a lucrat și după '89. Cu Purcărete a făcut Titus Andronicus unde violența cruzimii își schimba aiuritor vocile și fețele. Cu Cătălina Buzoianu l-a creat pe generalul Cearnota din Fuga. De fapt, așa îl duc pe Ștefan Iordache în memoria mea teatrală: de un braț îl ține pe Shakespeare, de celălalt pe
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
ca subtitlu "Schițe din Ungaria, România și Turcia". Și referindu-se la caracterul peiorativ al termenului balcanizare, asimilat cu cruzime atroce, autoarea are dreptate să releve că figura lui Vlad Țepeș asimilat cu Dracula, "reprezintă mai puțin o ilustrare a violenței balcanice cît un atribut al imaginației gotice". Iar despre cruzimea medievală are a povesti destule chiar Occidentul, prin regii și împărații săi. I se mai atribuie Balcanilor ca notă distinctivă rasismul. Ceea ce e o evidentă exagerare, Holocaustul secolului XX fiind
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat în Uniunea Sovietică la vîrsta de patruzeci de ani
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
doua zi, mari neplăceri pentru România, (""România Mare" și-a trăit traiul. Înfrîngerea Franței a ucis-o".) La 1 septembrie 1940 notează, cu o mare deznădejde: "După ce au cedat Basarabia și Bucovina de Nord lui Stalin, fără să recurgă la violență, apoi, Dobrogea de Sud abandonată Bulgariei, care a fost cerută cu oarecare politețe, românii pierd astăzi jumătate din Transilvania, restituită "marii mutilate" prin "arbitrajul" lui Ribbentrop și Ciano. Aceste experiențe ale României, acumulate în două luni, se datoresc în exclusivitate
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Neșu. Ce nu pregetă să scrie despre universul rural românesc cartografiat într-un sud de sate și mici așezări urbane de Bărăgan, lunci, ape și păduri, epicentrul povestirilor fiind sufletul scindat al locuitorilor, cu bucuriile și "suferințele înăbușite", cu resemnarea, violența și iubirile lor pătimașe. Din cele " Doar câteva cuvinte..." ale lui C. Vremuleț aflăm că ar fi vorba de satul ialomițean, ceea ce nu exclude posibilitatea ca aceste peisaje și personaje să fie localizate prin Grecia, Albania, sudul Italiei, Bulgariei, mai
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
mai întîi să țină și să scrieți voi acolo pe el la intrare, mare, să se vaza: AICI ODIHNEȘTE COLECTIVUL FAM. ZĂVOI. Atît. Și ducînd mîna la ochiul drept, șterse de acolo o lacrima furișata pe neașteptate. * În legătură cu o scenă violență de amor... Atacul final la carotida... La animalele sălbatice mai ales, mușcătură fatală. Ea are loc uneori și în timpul mișcărilor pline de tandrețe, după joacă preliminară... Duioșia, la oameni. Pe urmă, brusc, simulat, desigur, mușcătură feroce la carotida, acolo unde
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
și blestem decît secretul" (Kierkegaard). * Să scrii fără plăcere, stăpînit doar de simțămîntul chinuitor al nonexpresiei. Din teama de tăcere și de gol. * Peisaj geologic: anorganicul convertit în minunăție, neviata degajîndu-si mirajul pentru a distra viața. * Orice dorința e o violență aplicată existenței. De aceea budismul etc.... * Dirijat de Imposibil că de un extaz. * Nici o tristețe nu are credit fără un sacrificiu care s-o justifice interior. * Boală e, de fapt, o chestiune a sănătății, după cum moartea e o chestiune a
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
primite de-a gata, megafonate de Vocea, lucrurile se precipită. Îndoctrinarea cu locuri comune de uz didactic privitoare la istoria națională, patrie etc. poate deveni în anumite minți deșănțare psihotică. Nu mai puțin periculoasă este și retragerea indiferentă, orbirea în fața violenței, frica de viață, de adevărul și măștile acesteia. Din mrejele ambiguității se țes și cele 6 tablouri ale piesei "Ulise în cal". Nenumărate sunt glosele, inclusiv cele dramatice, la celebrul cal troian, varianta lui Iosif Naghiu fiind una a confruntării
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
Tratat mereu cu deferenta, fiecare poet se trezește până la urmă legat fedeleș în frânghiile de matase ale frazelor lui Gheorghe Grigurcu. Iată-l, de exemplu, imobilizat astfel pe unul dintre cei mai nesupusi poeți de la noi, Mircea Dinescu: După cum spuneam, violența care constituie mecanismul liricii insurgente a lui Mircea Dinescu, odată dezlănțuita, nu mai poate fi frânata. Ea contaminează spații ample, provocând explozii în lanț. întreaga producție a poetului poate fi echivalata cu un proces de agresiune ce nu menajează nimic
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
vedea, de altfel, grădina franceză și ca simbol politic: în Castelul Dürande, împietrirea vechii grădini era menită să reflecte formalismul nobilimii, iar venirea primăverii - asaltul revoluționarilor asupra castelului. însă, dacă revolta naturii e lăudată, cea a oamenilor e condamnată pentru violență. Din cauza revoluției, protagoniștii nuvelei, îndrăgostiți aparținând unor clase sociale diferite, sunt sortiți pieirii. De cele mai multe ori întâlnim la Eichendorff grădina ordonată ca simbol al raționalismului. Stăpânul unei astfel de grădini e baronul Pinkus din satira Libertas și-ai ei pețitori
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
presiune a curentului pe care o măsurasem în traversările în barcă; ele se precipitau unele peste celelalte, se prăbușeau asupra lor înșile și asta de secole la rând, într-o întunecime de neconceput. Cărau cu ele, cu mult mai multă violență decât se putea bănui la suprafață, nu numai miriadele de pești vii, dar și toate vitele moarte, toți înecații, toate sfărâmăturile de piatră și de fier pe care le aduceau răbdător la starea de pietriș, apoi de nisip. Neagră în
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
comportări au reprezentat revelatorul pentru coeficientul de risc pe care electoratul românesc și-l asumă votîndu-l pe Vadim și pe ai lui. Tot soiul de indivizi certați cu legea, bătăuși notorii, văzuți la televiziune în repetate rînduri ca incitatori la violență, au obținut imunitate pe 26 noiembrie, printre ei și un editor al unui hebdomadar de scandal care a publicat mai demult liste cu politicienii și oamenii de cultură români de origine evreiască, lucru neîntîmplat nicăieri în Europa de astăzi și
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
dezmăț. în fine, mulți tineri care l-au votat (fie și la mișto, cum ziceau ei) pe Vadim, aveau educația pe care aceleași televiziuni, radiouri și ziare le-o fac de un deceniu: o educație a subculturii triviale și a violenței de gestică și de limbaj. Le-a fost ușor să recunoască în Vadim pe unul din protagoniștii divertismentelor de două parale pe care le vedeau zilnic pe micul ecran și le-a fost mai greu să distingă elementul parodic din
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
încurajată să coboare adânc în subsolurile neființei de posturi de televiziune iresponsabile și de-o presă cotidiană rapace nu găsește alt răspuns decât bâta, cuțitul și mitraliera. Nu știu, în clipa de față, cum din sălbaticii ce văd soluția în violență și crimă (o treime din populația adultă a țării, ca să nu vorbesc și de celelalte sute de mii aflate încă pe băncile școlii, pentru care sala de clasă e o prelungire a maidanului, iar curtea liceului o anexă a Bronx-ului
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
Coetzee ca o variantă a diferențelor dintre oameni. Într-adevăr, înainte de a fi confruntat cu șocul personal al atacului fermei fiicei sale de trei bărbați negri, profesorul David Lurie s-a făcut și el, la rândul său, vinovat de o violență morală asemănătoare. Evenimentul căruia i se datorează concedierea sa de la Universitatea Tehnică din Cape Town, aventura cu o studentă, Melanie Isaacs, îl face pe Lurie vinovat nu numai de o lipsă de simț al realității, o tentativă de a combina viața
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
Rodica Zafiu Din păcate, tema violenței manifestate în limbaj redevine tot mai actuală, pe măsură ce schimbările politice readuc pe scena publică un discurs autoritarist și xenofob, cu extinderi agresive care au intrat deja sub incidența justiției. Pentru a înțelege mai bine strategiile discursive ale unei orientări atît
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
cărții, începînd cu reacțiile la apariția sa. Ar mai fi de verificat un paradox: s-ar părea cititorul a acceptat mai ușor limbajul personajelor lui Eugen Barbu din Groapa decît pe cel al Moromeților lui Preda. în cazul lui Barbu, violențele lingvistice au fost probabil tolerate pentru că erau atribuite unui mediu limitat (lumea interlopă), asociindu-se cu argoul, cu limbajul celuilalt. Simpatia, identificarea cu un mediu condamnat poate rămîne o plăcere secretă; aparențele sînt astfel salvate. în cazul lui Preda, limbajul
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
alt act de limbaj (sînt exclamative, folosite pentru a alunga, a schimba vorba) etc. Imaginea e mai realistă, dar tocmai de aceea mai puțin gustată de cititori. Revenind în planul politic, constatăm că strategia periculoasă e cea a dublului discurs: violențe inimaginabile - insulte, injurii, atacuri la persoană - sînt limitate la anumite canale și puse sub semnul polemicii, sub scuza pamfletului și sub protecția pseudonimului. E un limbaj a cărui responsabilitate e atribuită celuilalt, un limbaj savurat de cititorii săi fideli, care
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
el însuși se laudă c-a lucrat în subordinea lui Postelnicu?!) și-a pus oamenii să-l ciomăgească pe Mircea Dinescu, și la Craiova, unde în numele sfântului Vadim s-a înjunghiat ca la abator! și s-a văzut că escaladarea violenței e imediat apreciată de un electorat idiotizat de sărăcie și setos de revanșă prostească. Atunci când va trece la anunțatele execuții pe stadioane, e sigur că Vadim va ajunge la optzeci, nouăzeci la sută din voturi. Ce spun aceste exemple despre
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
de astăzi e rezultatul sută la sută al politicii bolșevico-securiste, care a retrimis România în bezna medievismului cel mai imbecil. Dacă nu vom denunța statul comunist și instituțiile sale, ne vom târî la nesfârșit prin șanțurile neputinței, ale sărăciei și violenței. Va trebui arătată fără echivoc și fără părtinire contribuția reală a activiștilor de partid la sălbăticirea unei țări care cândva părea europeană iar astăzi e doar excrescența unei Biafre ce vede în Moscova un ideal demn de urmat. Câtă vreme
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]