9,837 matches
-
des Întâlnită; - se asociază frecvent cu alcoolismul cronic; - cea mai mare rezistență opusă circulației sangvine portale se Înregistrează În porțiunea venoasă hepatică a capilarului sinusoid → postsinusoidal (exceptând schistosomiaza și fibroza hepatică congenitalăă 2. Ciroza postnecrotică - 5-12% din cazuri; - post hepatită virală sau post injurie prin toxic hepatic; 3. Ciroză biliară: primară sau secundară; 4. Alte boli asociate cu fibroză hepatică: Hemocromatoza - se caracterizează prin supraîncărcarea celulelor parenchimatoase cu fierasociază hepatomegalie, modificarea testelor funcționale hepatice, diabet, pigmentarea pielii, artropatie, suferință cardiacă, hipogonadism
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
icter; delimitarea ca icter mecanic față de cel prehepatic/hepatocelular; diagnosticul diferențial de cel neoplazic: evoluție progresivă, răsunet general sever. - febra, frisoanele: Împreună cu celelalte elemente confirmă diagnosticul; diagnosticul diferențial cu: infecția urinară, bacteriemii, septicemii. 2. cauzele obstrucției incomplete a coledocului: - hepatita virală forma angiocolitică: antecedente de hepatită virală, sindrom de citoliză, crește bilirubina indirectă; icterul apare prin colestază intrahepatică; - chistul hidatic deschis În căile biliare - semnele clinice ale alergiei hidatice + reacții biologice specifice; - traumatism postoperator stenozantnefuncționalitatea unei anastomoze biliodigestive - oddita, pancreatita cronică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cel prehepatic/hepatocelular; diagnosticul diferențial de cel neoplazic: evoluție progresivă, răsunet general sever. - febra, frisoanele: Împreună cu celelalte elemente confirmă diagnosticul; diagnosticul diferențial cu: infecția urinară, bacteriemii, septicemii. 2. cauzele obstrucției incomplete a coledocului: - hepatita virală forma angiocolitică: antecedente de hepatită virală, sindrom de citoliză, crește bilirubina indirectă; icterul apare prin colestază intrahepatică; - chistul hidatic deschis În căile biliare - semnele clinice ale alergiei hidatice + reacții biologice specifice; - traumatism postoperator stenozantnefuncționalitatea unei anastomoze biliodigestive - oddita, pancreatita cronică explorarea radiologică; - ampulomul vaterian: icter cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sarcoidoză); protozoare (amoebiaza, toxoplasmozaă; viermi (helminți - trematode și nematode); ciuperci. - hepatoze: ○ leziuni intrahepatice generate de agenți chimici; ○ medicamentoase, toxine: ciuperci; CCl4, Bi, Hg, Pb, As, cloroform; determină necroze zonale sau difuze (frecvent letale). - hepatite cronice: ○ antecedentele de hepatită acută toxică virală; ○ morfologie: infiltrat inflamator În spațiul port; infiltrat și În lobulul hepatic + necroză + fibroză. - ciroza de „tip portal”: ○ caracteristic sexului masculin; antecedente de etilism cronic +/nutriție dificilă; ○ clinic: inițial - hepatomegalie regulată nedureroasă; tardiv - atrofie hepatică cu noduli mici; fenomen de: hipertensiune
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor, indice de protrombină scăzut, retenție anormală de BSP; sindrom de citoliză - uneori TGO, LDH crescute; sindrom colestaticbilirubine crescute mixt. ○ diagnostic cert: morfologic - fibroză fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă: ○ anamneza - hepatită virală, intoxicații (ciuperci, fosfor, medicamente - izoniazida); ○ clinicidem; ○ paraclinic - predomină sindroamele: citolitic și inflamator. ○ diagnosticul cert: morfologic - fibroză + necroză + noduli mari. - ciroza pigmentară - hemocromatoza: ○ clinic: hepatomegalie + splenomegalie + ascită; pigmentație generalizată a tegumentelor (melanodermie). ○ paraclinic: glicozurie; hipersideremie; sideroblastoză medulară. ○ diagnostic cert: impregnare marțială
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de cercetare (pentru depistarea bolilor cronice, cu numele de Chronomed), care ajunge la concluzia posibilei origini infecțioase a autismului, foarte răspândit printre copiii refugiați africani. Grupul Pasteur al lui Luc Montagnier susține că o nutriție antioxidantă apără organismul de atacuri virale. 56 John Edmonstone, un sclav negru, specialist în taxidermie (împăierea animalelor) pe plantațiile din Sud. După ce a fost eliberat, devine îndrumător al studenților de la Universitatea din Edinburgh pentru împăierea animalelor. Între studenți se afla și Charles Darwin, cu care se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII ODONTOGENE ............................................................... 111 6.1 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................111 6.2 ETIOPATOGENIE ..........................................................................111 6.3 MANIFESTĂRI CLINICE ..................................................................115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE .......................................................... 121 7.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4 TRATAMENT ...............................................................................126 7.5 PARTICULARITĂȚI ETIOLOGICE ALE HEPATITELOR ACUTE VIRALE .............127 8 INFECȚIILE SISTEMICE .................................................................. 141 8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE .......................................................... 121 7.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4 TRATAMENT ...............................................................................126 7.5 PARTICULARITĂȚI ETIOLOGICE ALE HEPATITELOR ACUTE VIRALE .............127 8 INFECȚIILE SISTEMICE .................................................................. 141 8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri: Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor Neutralizarea toxinelor microbiene Neutralizarea particulelor virale libere circulante Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri (IgA) sau pentameri (IgM). Imunograma serică este utilă pentru determinarea cantitativă și procentuală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului; sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele biochimice pot indica diferite localizări ale infecției în organism sau decompensări ale unor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele biochimice pot indica diferite localizări ale infecției în organism sau decompensări ale unor afecțiuni preexistente. În plus, aprecierea eficienței tratamentelor aplicate, a evoluției și prognosticului bolii, necesită monitorizarea parametrilor biochimici: glicemie, uree, creatinină, bilirubină, Principii de diagnostic în bolile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
genitale, produse bioptice). Cele mai utilizate metode de diagnostic microbiologic direct sunt: Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și identificarea bacteriilor și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pentru companiile farmaceutice. Deși până în prezent au fost experimentate numeroase molecule antivirale, doar puține au reușit să parcurgă toate etapele experimentale și să fie folosite în practică. Virusurile se replică intracelular, utilizând enzimele și organitele celulelor gazdă pentru sinteza particulelor virale. De aceea, aprobarea moleculelor antiviralelor este condiționată de asigurarea unui nivel ridicat de specificitate, care să se situeze sub pragul de toxicitate pentru celula gazdă. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 30 Tabel 3.2 Reacții secundare la antiparazitare Denumire
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
costuri ridicate. Totuși, genotiparea și fenotiparea sunt teste utilizate din ce in ce mai mult în scopul terapiei anumitor infecții, de exemplu a infecțiilor cu HIV, VHB, VHC. În prezent, tehnicile pentru măsurarea nivelului viremic din sânge sunt permanent perfecționate, permițând detectarea unor nivele virale din ce în ce mai mici, pe baza cărora pot fi evaluate rezultatele unor tratamente antivirale. Exceptând terapia HIV, care va fi prezentată într-un capitol separat, indicațiile, modul de administrare și reacțiile secundare pentru principalele antivirale aprobate pentru practica medicală sunt sintetizate în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
o anumită categorie de virusuri sau spectru larg asupra mai multor categorii de virusuri. Zanamivirul și Oseltamivirul acționează prin inhibarea neuraminidazei virusului gripal. Formivirsenul este primul oligonucleotid antisens aprobat pentru uz uman, activ asupra CMV. Mecanismul de inhibare al ADNpolimerazei virale poate fi realizat de Aciclovir, Valaciclovir, Ganciclovir și Foscarnet, active asupra VHS, VVZ și CMV. Spre deosebire de Aciclovir, Valganciclovir și Ganciclovir, care necesită activare prealabilă prin fosforilare, Foscarnetul este prin structură o moleculă fosfatată, cu avantajul de a fi activă chiar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Lassa, virusurile hemoragice, virusul Hantaan, virusul encefalitei Nipah, VHC. Interferonii sunt citokine cu activitate antivirală, imunomodulatoare și antiproliferativă. Administrarea nazală are efect profilactic asupra infecțiilor cu rhinovirusuri. Injectarea intralezională este eficientă pentru tratamentul condilomatozei genitale. Administrarea subcutanată în hepatitele cronice virale B și C constituie ca mai frecventă indicație a interferonilor. Moleculele clasice de interferoni sunt administrate zilnic sau de mai multe ori săptămânal. Formele pegylate au farmacokinetică ameliorată, fiind preferate în practică datorită administrării la intervale de timp mai mari
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
lega de antibiotic. Factorii favorizanți ai rezistenței la antibiotice sunt: selecția genelor de rezistență la antibiotice creșterea populației cu imunodepresie creșterea duratei de viață a persoanelor cu boli cronice lipsa testelor de diagnostic rapid și precis care să diferențieze infecțiile virale de cele bacteriene utilizarea extensivă a antibioticelor în zootehnie si agricultură. Consecința rezistenței microbiene este eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și de creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor inadecvate 5. Profilaxie abuzivă. 3.6 Imunoterapia și imunoprofilaxia bolilor infecțioase Imunizarea poate fi dobândită
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: pneumonia cu celule gigante (Hecht) keratita rujeolică punctată crupul rujeolic suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru bolile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virus, a fost recunoscută deja în urmă cu aproape 100 de ani, pe baza leziunilor histologice comune celor două entități clinice. Ulterior, aceste observații au fost confirmate prin metode virusologice de cultură și de tehnici moleculare de analiză a ADNului viral. Herpesul zoster apare sporadic, în urma reactivării VVZ latent din ganglionii rădăcinilor nervoase la persoane care au avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane Bolile eruptive MAJORE 70 cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Virusologic (necesar în formele atipice): direct prin izolarea virusului în culturi celulare, imunofluorescență directă și evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virusului în culturi celulare, imunofluorescență directă și evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale infectate cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile, unice sau multiple, dispuse la nivelul mucoasei nekeratinizate. Deși majoritatea infecțiilor cu HPV sunt benigne, se recunoaște rolul unor tulpini virale (HPV-16, mai rar HPV-18, HPV-33, HPV-35) în apariția unor neoplazii precum carcinomul oral cu celule scuamoase. 5.1.4 Diagnostic Diagnosticul stomatitelor se bazează pe caracteristicile clinice. Investigațiile microbiologice nu sunt necesare de rutină. Examenul clinic general și bilanțul biologic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]