7,597 matches
-
baza alcătuirii sortimentelor pe areale de cultură și podgorii. Perioada de după cel de al II-lea război mondial, este cea a refacerii viticulturii, de extindere a suprafețelor viticole și de intensificare a cercetărilor asupra soiurilor de viță de vie, știința viticolă românească afirmându-se din ce în ce mai mult. Primele lucrări științifice care apar în primii ani de după război (1945 - 1950) au mai mult un caracter tehnico - organizatoric, cu rol de popularizare și mai puțin ampelografic. Un accent deosebit se pune în această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale țării au fost publicate: "Un nou soi de struguri pentru păstrat : Busuioacă de iarnă" (Gh. Bălțatu, 1953), "Observații asupra soiurilor de viță de vie cultivate în Banat" (C.I. Dragomir, 1955), "Observații în legătură cu aprecierea soiurilor de viță de vie" (Gh.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Raionarea viticulturii" în anul 1959, lucrare ce a fost îmbunătățită în permanență, continuând până în anii din urmă. Pentru dezvoltarea în continuare a viticulturii pe baze științifice s-a impus ca o necesitate extinderea rețelei de cercetare, la nivelul principalelor regiuni viticole: Blaj (1946), Murfatlar (1948), Iași (1957), Miniș (1957), Valea Călugărească (1967), Ștefănești-Argeș (1957) și ulterior Bujoru (1977). Această acțiune a condus la elaborarea unor lucrări științifice de sinteză cu rezultatele obținute de cercetători în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
românești, apărută în perioada 1959-1970 sub semnătura și coordonarea academicianului Gh. Constantinescu, o constituie "Ampelografia RPR" și ulterior "Ampelografia RSR" în opt volume. În această operă se regăsesc încorporate rezultatele activității științifice din stațiunile de cercetare, din universități cu profil viticol, dar și a specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din stațiunile de cercetare, din universități cu profil viticol, dar și a specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar mai ales ca valoare științifică, după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie, care aduce o contribuție deosebită la cunoașterea însușirilor biologice, a caracteristicilor tehnologice și agrotehnice a soiurilor de viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă "Ampelografia soiurilor apirene
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai valoroase la aprofundarea cunoașterii bazelor genetice specifice viței de vie, care vor contribui la diferențierea mai ușoară a genotipurilor, la stabilirea gradului de înrudire (filiație genetică), eliminându-se astfel confuziile ce apar în denumirea soiurilor cultivate în diferite regiuni viticole, zone geografice. 1.4. NECESITATEA DESCRIERII SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Familia Vitaceae se caracterizează printr-o mare diversitate genetică fiind alcătuită din 18 genuri și 1100 de specii răspândite pe tot globul pământesc (L. Emmberger, citat de C. Țârdea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
necesar ca descrierea ampelografică a unui soi să fie însoțită și de toate sinonimele cunoscute ale soiului respectiv. Sinonimiile și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V. care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și greșelile de denumire ale soiurilor de viță de vie, reprezintă principalele obstacole într-o rețea internațională de conservare a germoplasmei viticole. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie unificate, pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. Pentru aceasta sunt necesari următorii pași: întocmirea unei liste de sinonime pentru toate soiurile, lucru deja efectuat de către O.I.V. care a elaborat " Lista internațională a soiurilor de viță de vie", proces la care au participat 37 de țări, rămâne
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
proces în curs de completare în multe țări; evaluarea identității soiurilor străine prin schimb de descriptori, analiza ADN, butași sau alte informații. Studiile efectuate în colecțiile ampelografice naționale și internaționale trebuie cumulate pentru a avea un management eficient al germoplasmei viticole. De asemenea, necesitatea descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie decurge și din faptul că aceste elemente conduc la identificarea unor genotipuri valoroase, neglijate multă vreme și în același timp la menținerea variabilității genetice în cadrul soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante); organizarea de plantații de concurs, amplasate pe latitudine, longitudine și altitudini diferite, pe tipuri genetice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor valoroase prin tehnici moderne (micropropagare "in vitro" folosind culturi de meristeme sau regenerarea de explante); organizarea de plantații de concurs, amplasate pe latitudine, longitudine și altitudini diferite, pe tipuri genetice de sol diferite, pe expoziții și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic internațional. În România la descrierea soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
schemă cuprinde doisprezece părți: 1. Denumirea soiului , prin care se precizează numele sub care este cunoscut acesta cel mai frecvent în țara noastră și în alte țări; 2. Sinonimele , adică denumirile folosite în paralel pentru același soi în diferite regiuni viticole sau în alte țări, acest lucru facilitând simplificarea Registrului internațional de soiuri; 3. Originea soiului, care ajută la cunoașterea originii genetice, genitorii, condițiile geografice în care s-au format, putându-se valorifica mai bine însușirile lor economice; 4. Arealul de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cazul soiurilor pentru struguri de masă se va indica epoca de valorificare a acestora, rezistența la transport și la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
statele membre și de a facilita satisfacerea nevoilor comunitare, conform Politicii Agricole Comune și Convenței Diversității Biologice. Pentru viticultură, a fost inițiat un proiect european numit GENRES CT 96 nr. 81 intitulat "Rețeaua Europeană pentru Conservarea și Caracterizarea Resurselor genetice viticole" ce s-a desfășurat în perioada 1997 - 2002 la care au participat 19 parteneri din 14 țări viticole europene. Obiectivele proiectului au fost: stabilirea bazei de date europene Vitis, selectarea unor descriptori primari și secundari potriviți pentru descrierea morfologică și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticultură, a fost inițiat un proiect european numit GENRES CT 96 nr. 81 intitulat "Rețeaua Europeană pentru Conservarea și Caracterizarea Resurselor genetice viticole" ce s-a desfășurat în perioada 1997 - 2002 la care au participat 19 parteneri din 14 țări viticole europene. Obiectivele proiectului au fost: stabilirea bazei de date europene Vitis, selectarea unor descriptori primari și secundari potriviți pentru descrierea morfologică și evaluarea trăsăturilor agronomice în special pentru soiurile vechi, neglijate de mai multă vreme precum și utilizarea repartiției secvenței simple
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi și la medalia Societății viticole din Iași (fig. 11av și 11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în statistică noastră medalii și plachete nesemnalate sau semnalate în ultimul deceniu: Asachi, 1855, Societatea bărbierilor, 1883, Eminescu, 1889, Băncilă, 1892, Cuza, 1906, Expoziția viticola, 1911, Congresul de numismatica și arheologie, 1937 și altele;} {\footnote 30. Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Ed. Junimea, 2002, pag. 19-2o5;} {\footnote 31. Personalități ieșene, omagiu, volumul I, 1972; volumul ÎI, 1975; volumul III, 1978; volumul IV, 1982; volumul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
această boală. Se vor respecta măsurile de igienă culturală și la începutul coacerii, solul de sub plante se acoperă cu paie. CAPITOLUL X. BOLILE VIȚEI DE VIE Viroze 10.1. Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Boala este mult răspândită în zonele viticole din Europa și nordul Africii. Scurt-nodarea (Court-nouă) produce pagube pe soiuri deviță, cât și pe hibrizii producători direcți. În țara noastră, boala se întâlnește în plantațiile situate pe terenuri argiloase și în anii cu primăveri reci și umede. Ea a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se măresc an de an, pornindu-se de la o singură plantă bolnavă. Prevenire și combatere. Noile plantații vor fi amplasate pe terenuri corespunzătoare acestei plante, evitându-se solurile reci, argiloase și care rețin puternic apa. Terenurile rezultate în urma defrișării plantațiilor viticole și infestate cu nematozi, vor fi cultivate cu lucernă 4-5 ani, după care se pot refolosi în cultura viței de vie. Se vor întrebuința altoi și portaltoi sănătoși, plantele furnizoare de altoi vor fi observate și marcate în perioada de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în general aceleași ca în cazul cancerului de la pomi. (vezi pag.266). În privința combaterii biologice, până nu demult, nu exista un biopreparat pentru prevenirea cancerului la vița de vie, tulpina K 84 nefiind recomandată pentru viță. N. Zinca de la Stațiunea Viticolă din Drăgășani, a obținut în 1971 rezultate bune în prevenirea cancerului, prin tratarea vițelor înainte de stratificare sau plantare cu o cultură de Agrobacterium radiobacter nepatogenă, brevetând un preparat denumit Biozin. La Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor se lucrează la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-se prin altoii infectați. Măsuri deosebite se vor lua în timpul altoitului, prin dezinfectarea altoilor și portaltoilor, prin scufundare timp de 15-20 minute într-o soluție de Captan 0,2 % sau sulfat de cupru 1 %, cât și dezinfectarea uneltelor. În pepiniera viticolă se va respecta un asolament de 3-4 ani, timp în care solul se va cultiva cu cereale. La scoaterea vițelor altoite din biloane, vor fi distruse prin ardere toate plantele bolnave. Vițele bolnave din plantațiile tinere vor fi scoase și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]