1,128 matches
-
presupune că motivul pentru care Hasan devenise incomod era apropierea dintre acesta și calif, apropiere ce nu subscria jocurilor de putere de la curtea sultanului. Până la urmă, susținerea arătată de Hasan pentru moștenitorul tronului fatimid, Nizar, atrage asupra lui Sabbah furia vizirului Al-Jamali care îl aruncă în temniță. Datorită unui episod bizar, în care minaretul închisorii unde acesta era reținut se prăbușește, Hasan este urcat pe o corabie și deportat din Egipt. Acesta abia scapă cu viață din naufragiul vasului și își
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
unui stat ismailit persan în vecinătatea sultanatului selgiukid, prin exercitarea unui control absolut asupra membrilor sectei dar și asupra unui număr de fortărețe puternice aflate în munții din nordul Persiei. În 1092, incursiuni majore ale selgiukizilor au ca rezultat asasinarea vizirului Nizam al-Mulk, un inamic învederat al lui Sabbah, precum și la scurt timp uciderea sultanului selgiukid de atunci de către asasini ismailiți (fida’i). Profitând de haosul creat de această campanie sinistră de asasinate la comandă, Hasan își consolidează definitv poziția în
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o kasidă pe care poetul însuși i-o scrisese marelui vizir Ibrahim Pașa și în care cel din urmă i se adresează: "Gel ey bîgâne-meșrek bî-vefâ Istanbul oğlanı"!- „Vino, nepăsător și nestatornic fiu al Istanbulului!” Provine dintr-o familie de vază, tatăl său, Mehmet Efendi era fiul așa-numitului Merzifonlu Mustafa
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
scurt timp de la sosirea la Istanbul și de la convertire, a început să se remarce pentru vastele cunoștinte în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește limba și legile otomane, fapt ce a condus la primirea funcției de "müteferrika" (slujbaș aflat în apropierea sultanului, vizirului sau a altor persoane importante din stat) pe 18 aprilie 1716. Pentru că știa limba latină, limba maghiară, limba arabă și limba persană a devenit un pilon al statului, în vremea sultanilor Ahmet al III-lea și Mahmud I aproape fiecare
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
limba arabă și limba persană a devenit un pilon al statului, în vremea sultanilor Ahmet al III-lea și Mahmud I aproape fiecare abilitate i-a fost pusă în practică în domenii precum diplomație, traducere, serviciu personal al sultanilor și vizirilor, găzduirea diverselor persoane de vază. Cu toate acestea, Müteferrika a fost mai degrabă un istoric, om de știință, scriitor și tipograf. Până să ocupe această înaltă funcție, se cunoaște faptul că a făcut parte din corpul 42 al spahiilor, cel
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
ales tălmaciul principelui maghiar [[Francisc Rákóczi al II-lea]], aflat pe atunci la Tekirdağ. Și-a desfășurat această activitate până în anul [[1735]] , anul morții principelui care, extrem de mulțumit de slujitorul său, înainte să moară i-a trimis o scrisoare [[mare vizir|marelui-vizir]] Ali Pașa, prin care își recomanda în mod expres „loialul tălmaci”. Müteferrika a deținut atribuții politice și după acest moment. În anul [[1737]], a participat la negocierile făcute în scopul reînnoirii tratatului cu [[Polonia]], un an mai târziu s-
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
prezintă călătoriile căpitanului Sinbad după ce acesta și echipajul său găsesc o tabletă de aur care cade din gura unui homunculus care o transporta către stăpânul și creatorul ei, un practicant malefic de magie neagră, prințul Koura. Sinbad se întâlnește cu Vizirul care are o altă parte a tabletei care formează harta unei comori de neimaginat: tinerețe veșnică, scutul întunericului și o coroană a bogățiilor nespuse. Împreună cu Vizirul, Sinbad și echipajul său pleacă peste mări în căutarea comorii, fiind urmăriți de Koura
Călătoria de aur al lui Sinbad () [Corola-website/Science/335037_a_336366]
-
creatorul ei, un practicant malefic de magie neagră, prințul Koura. Sinbad se întâlnește cu Vizirul care are o altă parte a tabletei care formează harta unei comori de neimaginat: tinerețe veșnică, scutul întunericului și o coroană a bogățiilor nespuse. Împreună cu Vizirul, Sinbad și echipajul său pleacă peste mări în căutarea comorii, fiind urmăriți de Koura care închiriază o altă corabie. Alături de Sindbad se află și o tânără fostă sclavă care are un tatuaj misterios cu un ochi în palmă. În călătoria
Călătoria de aur al lui Sinbad () [Corola-website/Science/335037_a_336366]
-
o nobilă cercheză, care a devenit cea de-a doua soție a domnitorului moldovean Vasile Lupu, cu care s-a căsătorit în 1639. Potrivit lui Evliya Çelebi, mama ei a fost sora lui Koca Derviș Mehmed Pașa care a fost Mare Vizir al Imperiului Otoman în perioada 1653-1654, iar sora ei s-a căsătorit cu İslâm al III-lea Ghirai, hanul Crimeei (1644-1654). Ea a jucat un rol major în deciziile personale și politice ale soțului ei și ale fiului ei, Ștefăniță
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
că acolo se s-a aflat un mormânt cunoscut sub numele de Saltuk, dar care cu timpul s-a transformat într-un morman de gunoi și că astfel a dispăruit acest mormânt. Sultanul Baiazid se duce în acest loc împreună cu vizirul său, Kara Șemseddin, unde își pregătesc locul pentru rugăciune. După rugăciune, se culcă pentru a primi un vis. În vis, sultanul Baiazid îl vede pe Sarı Saltuk, apărându-i cu un turban verde pe cap și purtând o barbă aurie
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
cap și purtând o barbă aurie. Îi spune sultanului cuvinte de bun venit și că va cuceri fără luptă Chilia și Cetatea Albă. Apoi îi cere să îl salveze din acea grămadă de gunoi. A doua zi, sultanul îi cere [[vizir]]ului să-și scrie pe foaie visul pe care l-a avut. Și sultanul își scrie visul, apoi trimite [[Șeyhülislam|șeyhülislamului]] toate aceste notițe. Visul celor doi era unul și același. La vederea acestora, șeyhülislamul îi spune sultanului să construiască
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
Sultanul Baiazid poruncește construirea deasupra acestui cufăr a unui mausoleu cu cupolă, urmată de construirea unui han, a unei școli coranice, a unui caravanserai, a unui bazar și a unei cantine pentru săraci. În noaptea în care sultanul Baiazid și vizirul său, Kara Șamseddin aveau să plece la drum, Sarı Saltuk le apare din nou în vis. Acesta din urmă le spune amândurora să înlăture cupola de plumb de deasupra-i și în locul ei să facă una de lemn. De dimineață
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
și de disciplină. Profesorii lor erau ori asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor sale a luat aspectul unui oraș musulman, dincolo de capitala imperiului, devenind și capitala civilizației întregilor popoare musulmane. În secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
sa, al-Muntazam este o carte de istorie universală, ce descrie cronologic istoria lumii de la începuturi până în anul 1179. La fiecare an descris în carte, sunt prezentate biografii bine documentate ale personalităților/ oamenilor importanți care au murit în acel an: califi, viziri, judecători, învățați, oameni pioși. Alte două scrieri importante ale lui Ibn al-Jawzi aparțin genului biografic, unul dintre cele mai prolifice din literatura islamică.Sifat al-safwa este o colecție de biografii ale celor pe care Ibn al-Jawzi îi consideră sufiți adevărați
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
scopul de a-și menține independența și imparțialitatea, fapt ce l-a înfuriat pe calif și l-a determinat să-l trimită la închisoare unde a și murit. .. Abu Hanifa a murit în anul 767. În timpul sultanului Malik, unul dintre vizirii acestuia a construit o cupola impresionantă deasupra mormântului lui Abu Hanifa și a consolidate mausoleul acestuia de mai multe ori în timpul perioadei otomane.. Abu Hanifa nu a scrisopere consistente de jurisprudență islamică, dar ideile sale pot fi reconstruite din scrierile
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
dezorganizate pentru a putea profita imediat. Înainte să moară în 1213, al-Nasir și-a desemnat fiul de 10 ani ca successor. În 1224, tânărul calif a murit într-un accident, fără a avea urmași. Birocrații palatului din Marrakesh, condusi de vizirul Uthman ibn Jam'i, vor pregăti repede alegerile pentru un nou calif, acesta fiind Abd al-Wahid I 'al-Makhlu’. Numirea rapidă a unui nou conducător a supărat celelalte ramuri ale familiei, în special pe frații lui al-Nasir, care a domnit în
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
a mesianismului lui Ustaz Asharii se referă la faptul că el pune un accent special pe apariția unui „tânăr din Bani Tamim”, o figură mistică ce a fost descrisă în hadith-uri ca trăgându-se din Orient și ca fiind marele vizir al lui al-Mahdi. Cu toate că apariția acestui ajutor al lui al-Mahdi a mai fost întâlnită în hadith-uri, o examinare istorică a mesianismului în islam ne arată că există o lipsă totală de atenție dată unui astfel de personaj. Ustaz Ashaari crede
Ustaz Ashaari Muhammad () [Corola-website/Science/331985_a_333314]
-
născut pe 19 iunie 1964 în New York într-o familie de clasa de mijloc superioară, obținând dubla cetățenie britanică și americană. Străbunicul său paternal, Ali Kemal, era un jurnalist turc, care pentru scurt timp a fost ministrul afacerilor interne marelui vizir Damat Ferid Pașa. În copilărie familia sa s-a mutat de mai multe ori, odată cu schimbarea locului de muncă al tatălui său, Stanley Johnson, în diferite localități din Statele Unite și din Regatul Unit. În aprilie 1973 s-a stabilit în
Boris Johnson () [Corola-website/Science/336465_a_337794]
-
cadiu de Rumelia, dar acestă numire era numai pe hârtie așa că nu a plecat din Istanbul să preia funcția. În 1845 primește dreptul de a preda la madrasalele din Istanbul. Este propus de Marele Muftiu să-l ajute pe Marele Vizir Reșid Pașa să scrie noile legi. În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este trimis la București pentru o lună
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
În 1845 primește dreptul de a preda la madrasalele din Istanbul. Este propus de Marele Muftiu să-l ajute pe Marele Vizir Reșid Pașa să scrie noile legi. În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este trimis la București pentru o lună după care merge la tratament la Bursa. În acest timp scrie cartea de gramatică a limbii turce și statutul
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
(în ; 1545-1605), porecla sa însemnând „fiul lui Cicala”, a fost un om de stat italian otoman care a deținut funcția de Mare Vizir timp de patruzeci de zile între 27 octombrie și 5 decembrie 1596, în timpul domniei lui Mehmed al III-lea. El a fost, de asemenea, un pașă kapudan (Mare Amiral al Marinei Otomane), precum și general. El este cel care l-a
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
a carierei sale a fost activ mult timp în lungul război otomano-persan din 1578-1590. A fost "beglerbeg" (guvernator general) de Van în 1583, și și-a asumat comanda, în același an, al marii fortărețe Erevan, fiind ridicat la rangul de vizir, în același timp. A jucat, de asemenea, un rol proeminent, încă o dată ca beglerbeg de Van, în campania din 1585 împotriva Tabrizului. În calitate de beglerbeg de Bayazıt, o numire pe care a primit-o în 1586, a luptat cu succes în
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
de Erzurum, iar în 1591 a devenit pașă kapudan sau Mare Amiral al flotei otomane. El a deținut această funcție până în 1595. În cel de-al treilea vizirat (1593-1595) al lui Koca Sinan Pasha a fost promovat ca al patrulea vizir. La acea vreme, otomanii se aflau în război cu Austria începând din 1593. Cağaloğlu Yusuf Sinan Pașa, numit pe atunci al treilea vizir, l-a însoțit pe sultanul Mehmed al III-lea în campania maghiară din 1596. El a încercat
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
cel de-al treilea vizirat (1593-1595) al lui Koca Sinan Pasha a fost promovat ca al patrulea vizir. La acea vreme, otomanii se aflau în război cu Austria începând din 1593. Cağaloğlu Yusuf Sinan Pașa, numit pe atunci al treilea vizir, l-a însoțit pe sultanul Mehmed al III-lea în campania maghiară din 1596. El a încercat în zadar să apere cetatea Hatvan, care a căzut în septembrie 1596. El a fost prezent la asediul otoman cu succes al Egerului
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
Eğri") (septembrie-octombrie 1596) și la bătălia de la Mező-Keresztes din octombrie 1596 și a luat parte la asaltul final care a transformat o înfrângere iminentă într-un triumf remarcabil pentru otomani. Ca răsplată pentru serviciile sale, el a fost făcut Mare Vizir, dar nemulțumirea cauzată de măsurile pe care le-a folosit într-un efort de a restabili disciplina în rândul forțelor otomane, problemele care au urmat implicării sale în afacerile tătarilor din Crimeea și existența la curte a unor influențe puternice
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]