35,255 matches
-
Scria și poeme originale și la un manuscris "Cărți și o altă carte" care urmărea să facă din lectorii ei eroi și eroine pe tărîm transcendent. Apoi s-a gîndit să topească tot (inclusiv romanul) în două volume intitulate Narațiuni. Voia numaidecît ca volumele să-i apară în timpul vieții și se gîndea să apeleze pentru asta la Const. Noica, căruia, în tinerețea lor, îi dăduse lecții de elină. În 1971 a apărut, la Pitești, revista Argeș, diriguită de poetul Gh. Tomozei
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
unei teribile și false fundături a istoriei, oh, istoria acestui secol bântuită de atâtea false perspective! Fiu de preot ardelean, Cioran, în dureroasa-i sensibilitate poetică prost mascată de cinismul său decorativ, provocator și naiv ca o pâlnie de crin voia - și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
germană în care v-ați scris textul și o sensibilitate, aș spune identitară, străină de limba în care vă exprimați? A.V.: Mama și tatăl meu au plecat din România în 1967. Noi toți am plecat cu circul... dar eu voiam să ne întoarcem în țară. O parte din rudele noastre au rămas acolo, lor nu le plăcea că am plecat, ele voiau ca noi să venim acasă sau să vină ele aici. Eu plîngeam mereu, doream să mă întorc. Dar
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Mama și tatăl meu au plecat din România în 1967. Noi toți am plecat cu circul... dar eu voiam să ne întoarcem în țară. O parte din rudele noastre au rămas acolo, lor nu le plăcea că am plecat, ele voiau ca noi să venim acasă sau să vină ele aici. Eu plîngeam mereu, doream să mă întorc. Dar acuma trăiesc în "Schweiz"... R.B.: ...în Elveția. A.V.: Da, în Elveția (rîde), știți, e primul interviu din viața mea pe care
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
în sine îndrumă inevitabil spre corupție, ci că transformarea puterii din mijloc - acela de a fi de folos oamenilor și comunității pe care o reprezinți - în scop - acela de a poseda putere pur și simplu - creează premisele corupției politice. A voi cu orice chip (citește: prin orice mijloace) să obții sau să păstrezi puterea este imoral chiar sub raport politic. Mijloacele nu pot fi separate de scop. Am băgat de seamă, în timpul din urmă, un lucru care mi-a dat de
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
să văd și să trăiesc la fața locului această zi de neuitat. Nu aveam pe cine lăsa copilul. M-am frământat toată ziua ca leul în cușcă. La radio nu se transmitea nimic despre această sărbătoare. Probabil că autoritățile nu voiau să îi irite pe ruși și făceau neobservată această explozie de sentiment potriotic izbucnit din pieturile miilor de români. Apoi tot mai des ajungeau la mine vești din centul orașului. Vecinii și prietenii veneau la mine ca să îmi împărtășească marea
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
sau la altele mai mici de pe margine. Au cântatat și au jucat neîntrerupt toată ziua, până seara târziu. Nu era doar ziua unirii ce sărbătoreau oamenii acolo, în piață, ci eliberarea de o za din lanțul ce ne sugruma. Nu voiau să plece acasă, voiau să se convingă de aceasta realitate, și să se bucure sperând și la altele. Se întrezărea acel drept legitim de a fi noi înșine, de a fi români și de a avea istoria noastră. Era un
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
mici de pe margine. Au cântatat și au jucat neîntrerupt toată ziua, până seara târziu. Nu era doar ziua unirii ce sărbătoreau oamenii acolo, în piață, ci eliberarea de o za din lanțul ce ne sugruma. Nu voiau să plece acasă, voiau să se convingă de aceasta realitate, și să se bucure sperând și la altele. Se întrezărea acel drept legitim de a fi noi înșine, de a fi români și de a avea istoria noastră. Era un crâmpei de libertate asemenea
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
fel de ucenic, de care glumește tot așa cu un haz îngăduitor, - "Costică,... Costică,... fă lampa mai mică!"... Prin urmare, vizitîndu-l odată să-l felicit pentru o carte recent apărută, îmi mărturisise: că atunci cînd auzise soneria, mai întîi nu voise să deschidă, pe urmă uitîndu-se prin ochiul magic, văzuse că eram eu și că atunci nu avusese ce face, și-mi deschisese. Nu de alta, mai adăugase el, dar cu puțin înainte de tine (de mine, n.n.) sunase un cerșetor... Brusc
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă, nu e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități în contrastanta materie ingrată a prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o mulțime de oameni străini./ Aveai gleznele lipite./ Eram tînăr și voiam să scriu pentru tine/ o poezie
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Cînd eram tînăr, cînd te văzusem în holul acela mare,/ uitîndu-te la televizor, într-o mulțime de oameni străini./ Aveai gleznele lipite./ Eram tînăr și voiam să scriu pentru tine/ o poezie de dragoste./ Îmi părea rău că nu sînt Eminescu/ sau măcar Sadoveanu,/ să-ți spun, într-o interpretare de neuitat, Sara pe deal./ Era toamnă./ Aveai părul strîns./ Nu te văzusem niciodată cu părul
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
strîns./ Am coborît scările,/ cu ochii lipiți de gleznele tale încrucișate/ și n-am avut nici atunci curaj să-ți spun că te iubesc./ Știam că știi că te privesc./ Am coborît scările și m-am dus la școala profesională./ Voiam să învăț pentru tine cele mai complicate coafuri./ Voiam să inventez o pieptenătură unică/ una care să exprime toată dragostea mea./ Știam că știi că te privesc./ Era toamnă./ După aceea, seara, la radio,/ l-am ascultat pe Nicu Alifantis
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
tale încrucișate/ și n-am avut nici atunci curaj să-ți spun că te iubesc./ Știam că știi că te privesc./ Am coborît scările și m-am dus la școala profesională./ Voiam să învăț pentru tine cele mai complicate coafuri./ Voiam să inventez o pieptenătură unică/ una care să exprime toată dragostea mea./ Știam că știi că te privesc./ Era toamnă./ După aceea, seara, la radio,/ l-am ascultat pe Nicu Alifantis cîntind/ "A venit, a venit toamna."/ Cînta în clădirea
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
ani. I-a făcut, repede, două fetițe și Veronica a devenit o mamă absorbită. Ea avea însă aspirații literare. Și cum la Junimea nu erau acceptate femeile (nici chiar Matilda Cugler, colaboratoarea Convorbirilor), Veronica întreținea un salon literar. Aici îl voia prezent pe Eminescu, însoțit de prietenii săi junimiști. Ea îl cunoscuse pe poet încă în perioada studiilor sale la Viena (1869-1872) și îl revăzuse bucuroasă, din 1874, la Iași, unde Eminescu, cu studiile neterminate, era bibliotecar și, apoi, revizor școlar
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat propunerea Veronicăi de-a se stabili la Iași. Pentru asta îi trebuia o slujbă sigură. A concedat, în acest scop, să i se adreseze lui V.A. Urechia, ministrul liberal al Instrucțiunii Publice
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
altădată și aiurea în sensul revoluției comuniste (La Révolution d'abord et toujours), suprarealismul tinerilor noștri poeți din deceniul șapte cădea pe falsitatea ideii de revoluție, confiscate și manipulate de către un grup restrîns de inși însetați de putere, ce se voiau considerați drept exponenți ai clasei muncitoare, aflate, chipurile, la conducerea societății. Antitradiția avangardei se asocia astfel și cu o separare tăioasă de prezentul cenușiu, conformist, dureros și lipsit de orizont al totalitarismului. Explozia discursului sugera o explozie morală vizînd orice
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ele au supraviețuit pînă la sfîrșitul cîrmuirii comuniste), autorul volumului Geraldine își etala voluptatea asociațiilor libere, în transparența cărora se putea citi idealul libertății ca atare. Cei ce-l acuzau de un "înspăimîntător gol ideatic" nu-și dădeau seama sau voiau să pară că nu-și dau seama de congruența imaginii cu "ideea", de substanțializarea spontană a scriiturii, al cărei "conținut" devine libertatea însăși de-a o elabora. Rezultatul libertății asumate e tocmai acest salutar proces de respingere și reconstituire a
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
morală: Dar masca rîsului o punea și singur, din generozitate, pentru a-i destinde pe cei crezuți a fi mai triști ca el. Era un sentimental însetat de iubire. Într-o vreme în care rîsul era un lux, îndureratul Gary voia să-și cîștige iubirea cheltuindu-și umorul. Așa, îi scria Deliei Cotruș după moartea lui Ovidiu și Minei Maxim după moartea lui Ion. Vă scriu "pînă mai am umor". (...) Pentru a-i risipi tristețea singurătății, în 1988 îi promitea Deliei
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
pînă la alegeri partidele să mai găsească cîteva ase-menea nume aducătoare de voturi în jobenul schimbării de ochii lumii. Am putea vorbi, cu această ocazie, de nașterea unui nou raport între independenți și partide. Dacă pînă în '96 independenții care voiau să ajungă în Parlament găseau mai prudent să candideze pe liste de partid, pentru a nu se trezi rămași pe de lături, acum partidele vînează independenți, ca să-și facă planul la numărul de voturi. Fiindcă s-a văzut că pe
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." (acest "apropou" îl citează, în Istoria literaturii..., și G. Călinescu). Sau: "Cilibi Moise a găsit un bun arhitect, ce i-a dat un bun plan pentru o pereche de case ce voiește să-și facă, acum caută un arhitect mai bun să-i facă un plan pentru parale". Și: "Lumea cumpără mănuși de la prăvălii cu patru sfanți perechea, la trei zile le rupe, mai bine la Moise Ovreiul cu un sfanț rupte
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
cam 12 miliarde de dolari). Exact cît a costat înfometarea și prostirea națiunii între 1978-1989. Puterea de atunci a trimis jandarmii și minerii nu împotriva celor cîtorva zeci de desperados ("pegra" acad. Răzvan Teodorescu), ci împotriva tuturor celor care nu voiau să uite. Se părea, în 1996, că electoratul a avut un brusc și binecuvîntat moment de trezire. Din nefericire, votul n-a fost dat pentru dreptate și pentru a nu se mai repeta nimic din ultimii 60 de ani, ci
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
intră în categoria la care pare a se referi editorialistul scriind că din cauza căpitanului naționalei, România a jucat la rupere de picioare. Hagi nu l-a atacat pe Conte din spate, ci pieziș, și nu i-a vînat picioarele, ci voia mingea. Dacă l-a nenorocit pe Conte, scoțîndu-l din joc, Hagi n-a făcut-o ca un terminator. Atacul său la minge a întîrziat cu o fracțiune de secundă, așa cum se poate constata privind reluările. Dar oricîte i-ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
râgâitura cutărui ministru-adjunct și fâsurile involuntare ale nu-știu-cărui șefuleț de partid, și nu vernisajul expoziției unui mare pictor. Eveniment e un prim-plan cu decolteul nevestei îmbogățitului ce-a tras o țeapă babană fabricii pe care, până mai ieri, nu voia s-o privatizeze, și nu elevatul simpozion al unor intelectuali famelici ce se dau de ceasul morții să dovedească Europei că nu suntem, cum ni s-a dus buhul, doar barbarii înarmați cu ciomege și lămpașe. Eveniment e circul aviatic
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
că în curînd va apărea corespondența inedită Eminescu - Veronica Micle, tăinuită cu grijă, vreme de mai bine de o sută de ani, de către descendentele Veronicăi, la Muzeul Literaturii se întîmpla, de data aceasta în spațiul picturii, un eveniment oarecum similar. Voind să marcheze împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus, pentru prima oară, din arhiva proprie, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
ambiguitate ce ilustrează pornirile antitetice ale ființei omenești, porniri prezente și în creația poetului de care ne ocupăm. Deoarece Nicolae Ionel este, vădit, un poet dual. E bine marcată năzuința sa de homo religiosus, nu lipsit însă de orgoliu, care voiește a propune o Carte analoagă Tablelor Legii: "Cum Tablele Legii/ muntele-n tunet/ și-n foc zguduind -/ o Carte ridic/ pe cer și-n popor, care vie și-n vuiet/ entuziasm legiuind/ pînă-n izvorul deschide/ dintîi al ființei -/ voit din
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]