9,695 matches
-
1541, după ce ceruse iertare lui Soliman, mersese personal la Constantinopol să-și pledeze cauza și împărțind daruri imense, și-a recăpătat tronul. După încă vreo câțiva ani de încercări războinice (încercase să cucerească iarăși Ardealul), soldate însă cu eșecuri, ambițiosul voievod s-a stins, de boală, în 1546. 5. Singur împotriva Imperiului Otoman: Ioan Vodă Viteazul Ioan Vodă Viteazul, numit și Armeanul (mama sa fusese armeanca) sau, mai tarziu, Ioan Vodă cel Cumplit, era strănepot al lui Ștefan cel mare. Unele
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
negoț cu pietre scumpe. În 1574, însă, turcii i-au cerut să dubleze suma plătită drept tribut. Ioan Vodă a convocat Divanul și i-a convins pe boieri să se împotrivească cererii sultanului. Situația politică era de așa natură, încât voievodul n-a putut gasi alți aliați decât cazacii zaporojeni - o populatie din zona Nistrului - care i-au trimis în ajutor o ceață de 1.200 de oameni. Cu ei și cu armata să de moldoveni, Ioan Vodă a pornit războiul
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
de ambițioasă lui mama, a izbutit să domneasca, în total, de trei ori, iar după ultima mazilire, pentru a scăpa cu viața, a trecut la mahomedanism, rămânând în istorie sub porecla de Mihnea Turcitul. 7. Mihai Viteazul: puternicul și temutul voievod al celor trei țări românești În vara anului 1600, puterea lui Mihai Viteazul ajunsese la apogeu: el stăpânea acum toate cele trei trei țări românești, iar această izbândă îl făcuse pe cât de celebru, pe atât de respectat în Europa. Cu
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
de Habsburg, stăpânitorul Sfanțului Imperiu Român de Neam Germanic (un ansamblu de teritorii din Europa centrală reunite). Interesat de o alianță cu Mihai Viteazul în vederea apărării împotriva expansiunii spre vest a Imperiului Otoman, împăratul Rudolf a dat, inițial, ajutor militar voievodului în acțiunile acestuia de extindere a stăpânirii sale peste cele trei țări românești. Nu a vrut, însă, să îl recunoască drept domn al Ardealului, dorind să păstreze pentru sine acest teritoriu și să-i acorde lui Mihai Viteazul doar funcția
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
convenea mai mult o stăpânire directă asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei personalități atât de puternice, deci greu de manevrat, cum era aceea a lui Mihai, se hotărî să împiedice - prin orice mijloace - o asemenea libertate. În zorii zilei când voievodul trebuia să plece spre Făgăraș, la 9/19 august 1601, el trimise un detașament de trei sute de germani și valoni, aceștia din urmă comândați de ofițerii Jacques Beauri și Mortague. Aveau ordin să-l aresteze pe Mihai, iar dacă se
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
amenințau țară, plătind turcilor ceea ce ii cereau, dar cultivând și relațiile cu vestul, Brâncoveanu a reușit să mențină Țară Românească într-o stare de stabilitate politică remarcabilă. După 1699, cănd turcii, mulțumiți de acestă stare de lucruri și de generozitatea voievodului, i-au acordat domnia pe viață - un privilegiu rar - părea că nu mai are a se teme de nimic. Până în 1714 a avut parte de o epocă tihnita, în care a putut clădi palate și lăcașe de cult, a putut
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
Poartă, țesând intrigi care i-au alcătuit domnului o reputație proastă în ochii turcilor. Iar aceștia, desi îi dăduseră domnuia “pe viață”, n-au ezitat să-și încalce promisiunea: l-au mazilit, ispitiți pesemne și de marea avere pe care voievodul o adunase în timpul lungii sale domnii. Brâncoveanu, pe atunci în vârstă de 60 de ani, și cei patru fii ai săi au fost aduși la Stambul și închiși. Turcii l-au torturat pe bătrânul voievod pentru a afla unde-i
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
de marea avere pe care voievodul o adunase în timpul lungii sale domnii. Brâncoveanu, pe atunci în vârstă de 60 de ani, și cei patru fii ai săi au fost aduși la Stambul și închiși. Turcii l-au torturat pe bătrânul voievod pentru a afla unde-i sunt bogățiile apoi, la data de 26 august 1714, Brâncoveanu a fost decapitat, după ce turcii îl siliseră să asiste la execuția celor patru fii. I-a urmat la tron Ștefan Cantacuzino, așa cum dorise (și uneltise
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
sănătos, care pot da rod bogat de virtuți morale. Nu întâmplător, Liviu Jianu își declină filiația eminesciană în poemul “Gânduri către florile de tei” - una din cele mai frumoase poezii care s-au scris pentru Mihai Eminescu, numit de autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
eminesciană în poemul “Gânduri către florile de tei” - una din cele mai frumoase poezii care s-au scris pentru Mihai Eminescu, numit de autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea din sânge, vin, // Și din trupu-i - Românie - // Floare galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului Mihai / Dă-i alean din
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea din sânge, vin, // Și din trupu-i - Românie - // Floare galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului Mihai / Dă-i alean din Dumnezeu - // Să-l cuminece în gând, / Să ni-l dea întru iubire, / Eminescu, Domn durând / În română, o psaltire - // Floare galbenă de tei, / Floare cu parfum de crai, / Scutură-te, dacă vrei, / Pe mormântul lui
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Când către cer, se roagă cerbii... Să ți se dăruie, Tismana! // Ți-aduc în dar un mir de tină, / Urcând în cei ce vor să vie, / Catapetesme de Lumină, / Să ți se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată de autor cu mare patos, în poemul, care e un imn perfect, închinat lui Constantin Brâncoveanu: „Ne spune, Brâncovene, ne spune, Constantine“ - versuri memorabile care exultă virtutea credinței, în pofida oricărei împotriviri și suferințe omenești: „Poporul
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
habităm ? Dacă poate să dea deoparte toate artificialitățile de care ne înconjurăm, toate păcatele, poate măcar să îi spună, așa cum Brâncoveanu a spus fiului său cel mic: “am pierdut tot ( ce aveam ) . Să nu ne pierdem credința !”. Fiecare părinte este un voievod român. Când vom înțelege asta, și dintr-o generație, o înțeleg câteva mii, doar, păcat, și o vom transmite urmașilor, și urmașilor - vom fi un voievodat al apocalipsei, poate: dar vom zâmbi și vom râde, asemeni dacilor, trecând prin el
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
satelor boierești. Satul Domnești de pe valea râului Doamnei a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
De aceea am dat și domnia mea ca să fie pentru întărirea și împuternicirea acestui sfânt hram, iar fraților care trăiesc într-însul de hrană, iar domniei noastre de veșnică pomenire. Și de nimeni neatins, după porunca domniei mele (...) + Io Radu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.[1] Satele boierești și mănăstirești, la rândul lor, puteau fi: a) sate care beneficiau de scutiri de dări și imunități judiciare; b) sate care nu beneficiau de scutiri sau imunități. În satele scutite de dări
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
a fost unul nefericit. În 1479 Ștefan a început tratativele pentru o căsătorie dinastică între fiica lui și cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici (feciorul moștenitor a cneazului Moscovei Ivan al III-lea Vasilievici cel Mare[4]). Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ștefan al Moldovei cu o delegație a țarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mâna domniței lui, Olena (Elena), pentru fiul său Ivan cel Tânăr. Boierul Mihai Pleștev, trimisul țarului, sosi la Suceava cu o
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
surplus, și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în cadrul obștii o constituia „legea pământului”. Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
nesemnificativă. Clasele sociale nu se diferențiau foarte mult din punct de vedere social, fapt ce asigura buna conviețuire în cadrul comunității. Odată cu primele începuturi de stratificare socială în cadrul obștii sătești, putem spune că apar și relațiile sociale feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii majori ai obștii, majoratul fiind fixat între 18-30 de ani în funcție de vârstă sau de data căsătoriei. Participarea femeilor e incertă, fiind sigur numai faptul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]