2,768 matches
-
înfruntau ostilitatea regimului, deosebit de vigilent în ceea ce privește „apărarea integrității partidului” și a conducerii. „Această carte mai este, deopotrivă, gestul unui tânăr scriitor care l-a iubit și prețuit pe N. Steinhardt, pe cel care a trăit voluptatea vieții prin voluptatea lecturii, voluptatea trăirii prin voluptatea credinței”, spune Nicolae Băciuț - într-o frază admirabilă care conține chintesența lucrării. Volumul mai conține și trei alte documente rare: dialoguri cu apropiații Părintelui Nicolae, Alexandru Paleologu, Mircea Oliv și Ioan Pintea, ultimul fiind un discipol care
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
deosebit de vigilent în ceea ce privește „apărarea integrității partidului” și a conducerii. „Această carte mai este, deopotrivă, gestul unui tânăr scriitor care l-a iubit și prețuit pe N. Steinhardt, pe cel care a trăit voluptatea vieții prin voluptatea lecturii, voluptatea trăirii prin voluptatea credinței”, spune Nicolae Băciuț - într-o frază admirabilă care conține chintesența lucrării. Volumul mai conține și trei alte documente rare: dialoguri cu apropiații Părintelui Nicolae, Alexandru Paleologu, Mircea Oliv și Ioan Pintea, ultimul fiind un discipol care a alcătuit și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
timpului, podul, un fel de axis mundi, ne ajută să ne purificăm spiritual. Stăm sprijinți în coate pe balustradă, privim în spațiul dintre două valuri și filosofăm despre eternitate, ca în filosofia absolută teoretizată de Odobescu în “Pseudo-cynegeticos”, bîrfind cu voluptate despre toți și despre toate. Nu departe de pod, cam la o azvîrlitură de piatră, se află cazanul de țuică, un alt element catalizator al vieții noastre spirituale, în jurul căruia se adună tot satul, ca să-i dea o mînă de
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
inspirația lui Petre Ispirescu. Apa noastră cea de toate zilele se scoate din adîncul pămîntului de la vreo zece metri, dacă ai norocul să nu te fi ostenit în zadar. Vecinul nostru, om nevoiaș ca toți cei de pe aici, ademeniți de voluptatea masochistă de a ne căuta fericirea tocmai în disperarea noastră tradițională (săraci, dar cinstiți!), a pus mîna pe sapă și s-a străduit să coboare cît mai mult în adîncul pămîntului, cu o pasiune julverniană emoționantă, ajutat de cei trei
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare ». Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată de lirism și muzicalitate, ci el decupează, extrage concretul din realitatea existentă, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de „farduri” și false „podoabe”; redă cu acuratețe, cu măiestrie jurnalistică exersată, retrăirea unor
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
Pe sub finnța mea se strecoară Roadele pămîntului sfîșiat de ploi Nu pot fi cuprinse în cuvinte Sentimentele spălate-n noroi Pe lînga ființă mea trec epocile docile Aservite ideii de eternitate Auzi cum lătra cîinii la lună Sastisiți de atîta voluptate Și pe de dincolo de ființă mea Se spulberă imperiile toate Nu mai rămîne din ele decît un semn Scrijelit doar atît cît se poate Și ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn, Diamantele se amestecă în țarina Semn că ploaia ne biciuește
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
gândesc cum am oprit atunci timpul între etaje cum se zvârcolea moartea în tavan ca într-un ménage-a-trois sânii tăi erau când două marionete french cancan care îi tăiaseră mâinile lui geppetto când stalactite străpungându-mi tencuiala trupului era o voluptate a smulgerii un drenaj continuu al umorilor eram două instrumente muzicale imitând vibrația sâmburelui scăpat demult în betonul crud al podelei inimile noastre aveau mai multe încăperi decât blocul ne rostogoleam prin ele fericiți că nu mai suntem coduri de
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
o frumoasă statuie vie și caldă și am depus-o pe canapeaua de alături, având grijă, pe drum, să scap și eu de pantalonii mei ce deveniseră incomozi... Sărutările și jocul mâinilor pregăteau cele două trupuri pline de pasiune și voluptate. Bărbăția mea bătea la poarta ce se prefigura la încheietura pulpelor sale. Sânii înalți și catifelați, care jucau la fiecare mișcare, cu mugurii lor ușor obraznici, mă trimiteau în lumea visurilor. În acea noapte, ne-am abandonat, la lumina discretă
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
ca un fel de transcriere în viziunea mea proprie a unui text care-mi place, măincită, mă„fură”. Ce m-a atras la autorii din care am tradus? La Baudelaire, m-am cufundat în acel decor de calm, lux și voluptate, unde poetul își cheamăiubita, sora de suflet; Jacques Prévert m-a incitat săurmăresc cu privirea zborul portretului de pasăre, animat cu acel „șic” franțuzesc de neegalat; cu Apollinaire m-am plimbat de atâtea ori „sous le pont Mirabeau”, iar Neruda
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
a mângâia. O țin de mână, căutându-i privirea. Mă gândesc că vreau să pătrund în arhiva ei, să aflu câți bărbați a văzut în această viață, pe câți i-a mângâiat și în urma câtora a strălucit de plăcere și voluptate. Dar renunț, la ce bun? - Ce ai mai făcut, de când nu ne-am mai văzut ? mă întreabă cu un aer inocent, ca și cum aș putea să-i spun ce am făcut în 20 de ani în câteva minute (! ) - Știi ce e
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
argint viu, se răsfăța între coapsele mele, într-un joc al imaginatiei, aruncându-mă pe culmile senzualității. Am îngenuncheat, gemând de plăcere, sau de dorințe, sau de amândouă la un loc, privind-o zvâcnind sub ploaia sărutărilor. Prinși în iureșul voluptății, ne rostogoleam, însetați, unul peste celălalt, sărutându-ne peste tot, reciproc. Nici nu am simțit, când ne-am trezit aruncați pe covorul generos, care ne oferea spațiu din plin. I-am căutat, febril, gura, sânii, tălpile picioarelor. Mușcam, sălbatic, sfârcurile
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
fi reabilitat!El nu a fost nebun, sifilitic, alcoolic sau ce ni s-a mai spus...Sunt doar minciuni fabricate ...O călugărita din Văratec, care a trăit 107 ani, l-a văzut și descris pe Eminescu.. -"Un tanar frumos, cu voluptăți tritonice.. Dimineață ridică niște greutăți.." La Blaj Eminescu a câștigat un concurs de înot, sport unde înălțimea contează mult, iar Eminescu avea 1.68 m (Creangă avea ..2m). Organizatorul concursului spunea : "Pe lacul Chereteu au venit mulți înotători și, deși
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
adăpostește misteriosul ei sex diafan, se prăbușește în ruinelele reflectate de oglinda cea crudă ... of, bărbații superficiali, care se prefac că te fac să te simți protejată ... neștiind că femeia e construită din aparențe, farduri, zorzoane, panglici, parfumuri excitante și voluptăți incitante ... dar, de ce n-ar fi și femeia liberă și fericită, ca să-și trăiască viața ca și cum fiecare zi din viața ei ar fi ultima ... și de ce să-și piardă ea timpul transformîndu-l pe bărbat, făcîndu-l puternic și fericit ... și, brusc
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
mai avea chef de vorbe, vorbe, vorbe ... și m-a lăsat să-mi contemplu scena în care lucrurile tac, întîmplările sînt alese aleatoriu, iar oamenii sînt mistici. 72 CHIMIA AMORULUI fără trimitere la “Fizica amorului” de Remy de Gourmont Arta voluptății nu este o rătăcire a omului imoral și mai ales a femeii socotite păcătoase, pentru că simțurile nu ne-au fost date spre pierzanie, ci spre împlinire trupească și sufletească și, negîndu-ne nevoia de trăiri intense dintr-o falsă pudoare, devenim
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
plăcea mai mult ca oricînd să facă lungi plimbări pe înserat cu iubitul ei și, cînd acesta o atingea cu palma pe obraz, resimțea cu acuitate mîngîierea lui ca pe o provocare a sensibilității trupului ei însetat de nevoia de voluptate ... Împlinise douăzeci și cinci de ani, mai avusese cîțiva iubiți, ca orice fată normală, dar acuma, lîngă Adonisul ei, cum se gîndea ea la el, își retrăia parcă adolescența cea plină de fiori neînțeleși și tulburători, dar cu conștiința de sine a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
gândului meu îți mângâie umerii albi, dăltuiți în fildeș și-ți săruta cu nesaț spatele cu pielea albă și moale ca o azima caldă, îmi place să-ți strâng talia subțire între palmele mele făcute inel lăsându-mă vrăjit de voluptatea soldurilor; portalul coapselor tale mă ademenește, mă simt ca în fața porții unui castel închisă cu o mie de lacăte pe care dinții mei ascuțiți le deschide unul câte unul. Mă vei ierta pentru colții mei înfipți în zăpadă sânului tău
IUBITO,MI-E DOR DE TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356854_a_358183]
-
acea treaptă a utopiei mizeriei umane, dar încă nu am atins noi, muritorii, acea conștiință a nemuririi și a nivelării frămîntărilor intrinseci și extrinseci ale materiei. Ce univers, fraierilor, asta este scorneală materialistă, visul este rampa de lansare în niciunde, voluptatea propășirii neamului și ieșirea din trivialitatea gestului, vă-n noroc pe mama voas' de proști că, dacă n-ați fi fost voi, demult dispărea talpa mujicului din brazda cea roditoare, în care nici beat cînd cade nu se moare și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
al ei, am crezut multă vreme că mă iubea cu disperare, dar nu era așa. La fel cum mă iubea pe mine respira, dormea sau conducea mașina. Totul la ea era dăruire totală secundei de care era conștientă. Lua cu voluptate din viață tot ce i se oferea și plutea ca o frunză pe apă ... Nu vrea să se desfășoare absolut deloc povestea asta! Se pare că atît îi este de ajuns ei însăși: starea de grație, dar mie încă îmi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
fetele l-au huiduit, limba este un organism viu și n-a creat-o nimeni, sau poate că Dumnezeu ... și s-a discutat îndelung despre Babilon și amestecarea graiurilor și despre rostul cuvintelor, care sînt create ca să ascundă adevărul, pentru că voluptatea stă în minciună, ți se ridică pulsul, crește adrenalina din sînge și îngheață apele, voyerismul, fetișismul, perversiunile și ălelalte dezmățuri, cum ar fi cele gustative, țin de starea emoțională și de plăcerea organică, oamenii sînt prea radicali, dă-i în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
scenă, pentru că, pînă la urmă ... și își schimba tonul, luînd-o martoră pe Estera lui cea frumoasă, pictată de Chasseriau, și invocîndu-l pe veșnicul Țuțea, care zicea că din pleonasmul imperativului categoric nu poate ieși nimic necesar și ne cita cu voluptatea intelectualului confirmat în credința sa intimă de unul dintre cei mai mari gînditori ai umanității, care i-a luat pe proști în derîdere, proștii fiind, în acest caz particular, alți gînditori, ce si-au absolutizat teoriile cu care sperau să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
pentru volumul de poezii " Între noi un zid pe lună". Paul Cernat, membru în juriul Concursului de Debut Literar UniCredit, a motivat alegerea câștigătorului: Între noi un zid pe lună"este volumul unui poet talentat, cu bune lecturi, înclinat spre voluptăți manieriste, agrementate cu referințe culturale exotice - îndeosebi extrem-orientale - ce vădesc o sensibilitate evazionistă și estetizantă. Având adesea un suport biografic, cotidian, discursul său liric se răsfață în metafore decorative, elaborate, senzuale. Există și un anumit sentimentalism juvenil care, ținut în
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
devoțiune. Melania Cuc știe să creeze în chip uimitor această lume, la granița realului cu meta-realul. Dar, în chip deosebit, autoarea știe să creioneze personaje autentice. Cartea este pur si simplu molipsitoare. Te virusează plăcut și te abandonezi ei cu voluptate, fără să mai cauți motive în plus. Te lași în voia lecturii, pur și simplu. Nu doar prin cele peste 25 de volume tipărite, atât de largă cât și de scurtă respirație, nu prin publicistica să, ori muncă redacționala depusă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
a tulburat făptura Ridica-te, încet... pe înserate Se umple masă vieții de bucate Se umple, da, se umple masă vieții Plăcerile ades sînt vinovate Dar nu noi, nu, Nu spune nu, Plăcerile nu sînt nenumărate Și se numesc adesea voluptate Hai, spune “da” N-o lua așa Și într-un gînd de toamnă doar o stea Îmi dă dulceața ta de catifea S-o simt pe buze, s-o respir crezînd Că este clipă ruptă dintr-un gînd În care
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
Acasa > Versuri > Visare > DE AR FI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ... pe-un piedestal înalt, oh, tu, madonă, în ochii tăi se naște nemurire de voluptate și împătimire, înțelepciune blândă de Junonă. Ți-s mâinile doar gest de așteptare (așa înalt... cât noaptea de-nviere) iubirea ta mă seacă și mă cere în lumile de veșnic neuitare. O, de ar fi să vin încă o dată, prinț
DE AR FI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355208_a_356537]
-
abia la mal speranța ne amăgește iar Cu voalurile-i triste expuse la bazar 2 Orgia de lumină, care mă amețește, Este icoana vie a celui ce-mi hrănește Și spiritul și visul cu o eternitate Turnata în cafeaua cu voluptăți deșarte Și iar trec în neființă căzînd doar într-o doară În moară vieții mele ce-mi macină, amară, Cîmpiile cu fluturi și căi - zeii timizi Și-mi umple cerul vieții cu frunze și omizi Aici stă adevărul ascuns după
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]