2,533 matches
-
GALR, din 17 februarie 2006), Pro-Bike, Radio Guerrilla (25 februarie, 2006) Ședințe parlamentare (ședința Camerei Deputaților din 1 noiembrie 2005). II. În afară de CLRA, autorii au folosit material lingvistic extras din alte surse, scrise (texte literare ori științifice, dicționare, periodice etc.), vorbite (radio, TV) sau de pe internet; le prezentăm mai jos, în ordine alfabetică, indiferent dacă sunt abreviate sau nu: "22". "22 Plus". "24-FUN". "7 Plus". AC. Acasă TV. Acte. Adameșteanu, G., Dimineață pierdută, București, Editura 100+1 Gramar, 1997. "Adevărul". Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
să-și ia soarta în mâinile lor. în mod semnificativ, în sediul central al "Microsoft" din Seattle, română este a patra (!) limba vorbită după engleză, rusă și hindusa. De asemenea, în industria calculatoarelor din Germania, română este a doua (!) limba vorbită... (v. și "Medicii cei mai buni părăsesc țară", în Curentul din 4 Septembrie 2001). Își poate permite România, o țară sărăcita și rămasă în urmă tocmai pe tararnul informaticii, să piardă tinerii cultivați în țară, cu multe cheltuieli, pentru că alții
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
în toate categoriile. Cel mai mic procent se înregistrează în registrul oral - sub 2% din totalul ocurențelor -, iar cel mai mare (tot sub 10%), în registrul scris. Acest contrast traduce diferența dintre registre în ceea ce privește "planificarea lingvistică" a enunțului. În limba vorbită, locutorul optează pentru cea mai comodă formă a relativului, cea care nu pune probleme de acord în gen și număr. Dintre formele la caz direct, nominativul ocupă locul privilegiat, ceea ce corespunde accesibilității marcate a poziției sintactice de subiect (v. infra
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
2006). Un text ce conținea amenințări la adresa Papei Ioan Paul al II-lea, ce urmează să viziteze Polonia între 16 și 19 august, a apărut pe site-ul celui mai mare cotidian polonez (Rlib, 6.VIII.2002). Ocurența în limba vorbită a lui ce cu antecedent animat este posibilă mai ales în contexte în care locutorul, știindu-se monitorizat (conversația este înregistrată sau transmisă în eter), își cenzurează intervenția și caută să se exprime cât mai îngrijit, ori în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
extralingvistici pot determina totuși preferința vorbitorilor pentru un anumit model de construcție, fapt ce poate produce modificări ale distribuției tiparelor. Un factor poate fi ștergerea granițelor dintre unele registre ale limbii, pătrunderea în registrul scris a unor particularități ale limbii vorbite. Astfel, tiparele relative preferate în registrul scris (în textul jurnalistic, mai cu seamă) ajung să fie cele în care, ca și în limba vorbită, "efortul" locutorului pentru planificarea structurii este minim. Consecința acestei "strategii" este pe de o parte creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
ștergerea granițelor dintre unele registre ale limbii, pătrunderea în registrul scris a unor particularități ale limbii vorbite. Astfel, tiparele relative preferate în registrul scris (în textul jurnalistic, mai cu seamă) ajung să fie cele în care, ca și în limba vorbită, "efortul" locutorului pentru planificarea structurii este minim. Consecința acestei "strategii" este pe de o parte creșterea frecvenței construcțiilor cu relativ în poziție "accesibilă" (vezi infra, 3.1), pe de altă parte, creșterea frecvenței unor "clișee" care cuprind antecedentul și relativul
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
genitiv, Comparativ= complement comparativ sau circumstanțial modal) se referă la categoria relativizată, adică la relativizator. S-a folosit în această analiză un corpus alcătuit din 359 de construcții RIS cu relativizatorul care. Toate exemplele sunt extrase din eșantioane de limbă vorbită (CORV și IVRL). Rezultatele privind ierarhia pozițiilor sintactice ocupate de relativizator se află în Tabelul 3, de unde se poate observa că, în cazul românei, ierarhia accesibilității formulată de Keenan și Comrie se confirmă parțial 15: Poziția sintactică 16 Nr. constr.
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din aproximativ 8000 de construcții relative propriu-zise (fără relative interogative), extrase din texte beletristice, jurnalistice, academice și transcrieri ale unor înregistrări de limbă vorbită. Tabelul 1 prezintă rezultatele acestei statistici. 10 Considerațiile privitoare la dinamica acestei concurențe sunt valide în măsura în care se confruntă rezultate ale unor statistici efectuate pe eșantioane de limbă din epoci diferite, comparabile ca dimensiuni. Un test statistic efectuat de Angela Bidu
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
să uităm că limba nu este o materie inertă ca piatra, ci este ea însăși o creație a omului, fiind astfel purtătoarea moștenirii culturale a unui grup lingvistic. Principalele distincții care trebuie făcute sunt între limba literară (limba scriitorilor) limba vorbită și limbajul științific. Modul în care Thomas Clark Pollock tratează această problemă în The Nature of Literature *3, deși corect, nu este pe de-a-ntregul satisfăcător, în special în ce privește .precizarea distincției dintre limba literară și limba vorbită. Problema este decisivă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
limba scriitorilor) limba vorbită și limbajul științific. Modul în care Thomas Clark Pollock tratează această problemă în The Nature of Literature *3, deși corect, nu este pe de-a-ntregul satisfăcător, în special în ce privește .precizarea distincției dintre limba literară și limba vorbită. Problema este decisivă și nu e de loc simplă în practică, deoarece literatura, spre deosebire de alte arte, nu are un mijloc de exprimare oare să fie numai al ei și deoarece există, fără îndoială, numeroase forme mixte și tranziții subtile. Este
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ea folosește în mod conștient calitățile sonore ale semnului însuși; ea are latura ei expresivă și pragmatică pe care limbajul științific va dori întotdeauna s-o reducă cât mai mult cu putință. Mai mereu de stabilit este distincția dintre limba vorbită și limba literară. Limba vorbită nu este o noțiune cu un conținut uniform: ea include numeroase variante ca limbajul familiar, limbajul comercial limbajul oficial, limbajul religios, jargonul studențesc. Dar, evident, multe dintre cele ce s-au spus despre limba literară
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
calitățile sonore ale semnului însuși; ea are latura ei expresivă și pragmatică pe care limbajul științific va dori întotdeauna s-o reducă cât mai mult cu putință. Mai mereu de stabilit este distincția dintre limba vorbită și limba literară. Limba vorbită nu este o noțiune cu un conținut uniform: ea include numeroase variante ca limbajul familiar, limbajul comercial limbajul oficial, limbajul religios, jargonul studențesc. Dar, evident, multe dintre cele ce s-au spus despre limba literară sunt valabile și pentru celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
include numeroase variante ca limbajul familiar, limbajul comercial limbajul oficial, limbajul religios, jargonul studențesc. Dar, evident, multe dintre cele ce s-au spus despre limba literară sunt valabile și pentru celelalte stiluri ale limbii, ou excepția limbajului științific. 48 Limba vorbită are și ea funcția ei expresivă, deși aceasta variază de la comunicarea oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
literară sunt valabile și pentru celelalte stiluri ale limbii, ou excepția limbajului științific. 48 Limba vorbită are și ea funcția ei expresivă, deși aceasta variază de la comunicarea oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente când aproape că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite în mod conștient pentru calitatea lor sonoră. Totuși, această atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de la comunicarea oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente când aproape că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite în mod conștient pentru calitatea lor sonoră. Totuși, această atitudine conștientă apare în simbolismul sonor al numelor și acțiunilor sau în jocurile de cuvinte. Fără îndoială, limba vorbită încearcă foarte frecvent să obțină, rezultate practice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite în mod conștient pentru calitatea lor sonoră. Totuși, această atitudine conștientă apare în simbolismul sonor al numelor și acțiunilor sau în jocurile de cuvinte. Fără îndoială, limba vorbită încearcă foarte frecvent să obțină, rezultate practice, să influențeze acțiuni și atitudini. Totuși, ar fi greșit să afirmăm că servește doar la comunicare. Vorbirea de ore întregi a unui copil pe care nimeni nu-1 ascultă și pălăvrăgeala aproape fără sens
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de toate zilele. Unele tipuri de poezie vor folosi în mod absolut intenționat paradoxul, ambiguitatea, schimbarea contextuală a înțelesului și chiar și asocierea ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să înțelegem, de a ne cuceri atenția. Multe dintre aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In unele literaturi
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ea poate 49 ajunge până la organizarea complexă, bine închegată a unor poezii în care este aproape imposibil să schimbi un cuvânt sau poziția unui cuvânt fără a prejudicia efectul de ansamblu. Sub aspect pragmatic, deosebirea dintre limba literară și limba vorbită este mult mai clară. Noi refuzăm să numim poezie și etichetăm drept retorică goală orice operă literară care încearcă să ne convingă să întreprindem o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-un mod mai subtil. Arta creează un
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
care se poate vorbi cel mult de recomandări și de adecvare/inadecvare la context. În cele ce urmează, vom prezenta fenomenele semnificative pentru descrierea dinamicii gramaticale. În acest domeniu, monitorizările au confirmat multe tendințe vechi, manifestate în continuare în româna vorbită, în ciuda constrângerilor normei (mai ales pe cele produse de regularizarea morfologică și de atracția între paradigmele flexionare); de asemenea, au confirmat oscilațiile din zona unor morfeme concurente, precum și răspândirea rapidă a unor construcții recente. În limbajul din mediile audiovizuale se
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
o bunică, cât și alte rude care doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
ultimul înregistrat că maya. Neologice în totalitate, marcate în DOOM2 printr-un semn distinctiv care să indice noutatea lor ("*"), preluate selectiv din surse lexicografice apărute ulterior primei ediții, precum și din mass-media, din texte publicate pe internet sau din limba literară vorbită actuala, sunt următoarele adjective invariabile: afro, à la russe, alb-negru, alto, all right, anticorupție, anticriză, antidoping, antidrog, antifurt, antiglonț, antimafia, antipersonal, antipolio, antiporno, antirachetă, antiradar, bold, cash, ciclamen, country, disco, drive-in, dry, extra, fair, flu, folk, fucsia, gâgă, high fidelity
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
a unei clase destul de numeroase, reprezentată de folosirea prefixoidelor că adjective. Inițial, trunchierea a afectat numai numele proprii și împrumuturile recente, dar fenomenul s-a extins și la alte clase. Dacă la început trunchierea era un procedeu folosit de limbă vorbită, prin care se suprimau silabele finale ale unui cuvânt plurisilabic, procedeul s-a extins pe de o parte de la limbajul argotic, pe de altă parte de la cel tehnic la majoritatea stilurilor limbii. Acest lucru a fost ajutat foarte mult de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
DINAMICA PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ IRINA NICULA 1. PRELIMINARII Prin analiza statistică a pronumelor și a adjectivelor demonstrative din limba vorbită actuală urmărim frecvența formelor simple în raport cu cele compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită și vom identifica anumite tipare de construcție la care acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]