1,716 matches
-
fiind de 39) ședința s-a amânat pentru a doua zi, 20 aprilie/2 mai 1876, cu care ocazie au fost aleși ca vicepreședinți G. Vernescu și Manolache Costache Epureanu, cu numărul de voturi notat de Bacalbașa (din 58 de votanți) („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 20 aprilie 1876“, MOF., nr. 94, 29 aprilie/11 mai 1876, p. 2374). 44. În ședința Adunării Deputaților din 19 aprilie/1 mai 1876, deputatul C. Văleanu a cerut să i se explice „prin ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Danieleanu, membri C.D. Sărățeanu, D.P. Orbescu, P. Borș, I. Lupulescu, S.M. Șoimescu, casier I. Ciuflea, iar cei mai mulți sunt viitori conservatori.50 46. Ion Ghica a fost ales vicepreședinte cu 34 de voturi, iar D. Sturdza cu 27 din 52 de votanți („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 28 aprilie 1876“, MOF., nr. 100, 6/18 mai 1876, p. 2501). 47. Printre altele, cu următoarele precizări, demne de a fi subliniate, privind politica de neutralitate activă a țării noastre: „Poziția geografică a României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că în acest corp era o opozițiune puternică care putea crește și deveni neliniștitoare. Să nu uităm că Rosetti întrunise 70 voturi, iar Dumitru Brătianu 41, deci Rosetti nu fusese ales decât cu o majoritate de 14 voturi din 111 votanți.83 Brătianu înțelegea că blocul opoziționist dobândit prin coalițiunea mai multor nuanțe liberale trebuia spart. Cel mai puternic grup din opozițiune fiind acela al fracțiunii libere și independente din Moldova, către acesta își îndreptă privirile Ion Brătianu. Șeful fracțiunii fiind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și dezorientarea față de noile realități politico-sociale - nu era propice unei analize obiective a situației. Bucuria obținerii dreptului la vot a unora a fost contrabalansată de cei care se vedeau marginalizați, din punct de vedere al drepturilor electorale, iar numărul de votanți a devenit mult mai important decât realizările politice, economice, sociale sau de altă natură. Spre exemplu, înainte de război, un deputat era ales de circa 400 de cetățeni cu drept de vot, în timp ce prin votul universal un mandat se obținea prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decât realizările politice, economice, sociale sau de altă natură. Spre exemplu, înainte de război, un deputat era ales de circa 400 de cetățeni cu drept de vot, în timp ce prin votul universal un mandat se obținea prin sufragiul a 50.000 de votanți. Rezultatul primelor alegeri, din România, bazate pe votul universal a fost cel pe care informațiile furnizate și analizate de D.P.S.G. l-au preconizat. Astfel, au fost aleși 568 de deputați și 236 de senatori, aparținând unui număr de șapte partide
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ridicat de la 21 la 30 ani. Alegătorii au fost împărțiți în trei categorii profesionale: agricultură și muncă manuală; comerț și industrie; ocupații intelectuale. O nouă reformă electorală a fost elaborată la 9 mai 1939, prin care s-a stabilit la votanții să fie știutori de carte și, pentru prima dată în România, la scrutin să participe și femeile. Considerând că misiunea sa a luat sfârșit, la 30 martie 1938, Patriarhul a înaintat demisia cabinetului, însă regele l-a însărcinat că formeze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Niazov a fost ales în 1992, fără a avea oponenți, de către 99,5% din electorat, iar în 1994 și-a prelungit mandatul cu încă opt ani, printr-un referendum în care pretinde a fi primit sprijinul a 99,99% din votanți. Federația Rusă este un regim postsovietic tipic, care dă o dovadă de democratizare prin faptul că organizează alegeri libere competitive, dar și dovezi de practici nedemocratice prin lipsa responsabilității politice în cazuri cum sînt războiul din Cecenia, răspîndirea corupției la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pentru un vot liber". Ca și John Stuart Mill, Schumpeter era în favoarea unei piețe libere atît pentru idei, cît și pentru bunurile de consum. Schumpeter punea accent pe partea de ofertă a guvernanților; elitele politice decid asupra politicilor necesare, iar votanții aleg din oferta prezentată. Guvernul în funcție are interesul să producă politici populare, spre a putea rămîne la putere. În încercarea de a ajunge la putere, opoziția are tot interesul să devină populară sau cel puțin să discrediteze guvernul. Competiția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
schumpeterian de competiție într-o democrație stabilă, alegerea este redusă la cea mai mică formă de oligopol, două partide, și se presupune că ele diferă doar marginal, amîndouă aflîndu-se în competiție pentru votantul median (Downs, 1967). În majoritatea țărilor europene, votanții au o ofertă de pînă la șase partide aflate efectiv în lupta pentru locuri în parlament. Partidele, și nu preferințele indivizilor, limitează colectiv opțiunile votanților. Natura publică a alegerilor este o dovadă vizibilă a democrației, dar există pericolul "electoralismului", părerea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în care se aștepta ca aproape toți alegătorii să voteze, iar votul să fie pentru partidul-stat. Chiar și acolo unde posibilita-tea de alegere e mare, rezultatele alegerilor pot fi negate dacă învingătorii nu respectă legea (cf. O'Donnell, 1994). Pentru ca votanții să aibă o posibilitate de alegere semnificativă între partide, trebuie să existe o societate civilă, adică grupuri organizate avînd libertatea să-și promoveze interesele independent de stat: de exemplu sindicate, asociații ale oamenilor de afaceri, cooperative agrare, biserici, corpuri academice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sultanistă" (citat în Linz și Stepan, 1996: 53). Dacă se organizează alegeri, este doar o fațadă, pentru că rezultatele sînt cunoscute dinainte: victoria celor de la putere. Un regim dictatorial se folosește de putere pentru a-i intimida pe oponenți și pe votanți. Cei care numără voturile sînt mai degrabă răspunzători în fața dictatorului, decît în fața legii. Dacă rezultatele nu sînt conforme cu dorințele dictatorului, ele pot fi "ajustate" pentru a le face satisfăcătoare. Fără o adunare reprezentativă și supremația legii, nu poate exista
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în care populația răspunde la bulversările din jurul ei. Chestionarul este elaborat în așa fel încît să privească transformarea politică "din punctul de vedere al actorului" (Campbell ș.a., 1960). Într-o societate post-comunistă, acesta este foarte diferit de cel al unui votant din America. Chestionarul pune accent pe probleme importante ale vieții de zi cu zi. Este mai ușor ca oamenii să emită judecăți cu privire la standardul de viață din comunitate, decît cu privire la principii ideologice abstracte cum sînt capitalismul și socialismul. Are de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
test de semnificație obține un rezultat negativ nesemnificativ statistic aceasta nu înseamnă neapărat că efectul nu există în populație, respectiv că între populațiile de bărbați și femei, din care au fost selectate eșantioanele, nu există nici o diferență a proporțiilor de votanți, înseamnă numai că aceste eșantioane particulare n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel, un efect care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
test de semnificație obține un rezultat negativ nesemnificativ statistic aceasta nu înseamnă neapărat că efectul nu există în populație, respectiv că între populațiile de bărbați și femei, din care au fost selectate eșantioanele, nu există nici o diferență a proporțiilor de votanți, înseamnă numai că aceste eșantioane particulare n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel un efect, care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că în Marea Britanie, de exemplu, cei din clasa de mijloc votează mai mult cu Conservatorii, comparativ cu muncitorii, care au tendința să voteze cu Partidul Laburist. La mijlocul secolului trecut, Lazarsfeld, Berelson și Gaudet (Lazarsfeld et al., 1944) au observat că votanții, în formarea opiniilor lor politice, au fost influențați de prietenii cu care relaționau. O jumă tate de secol mai târziu, analizând alegerile din Marea Britanie, R. Johnston și C. Pattie au ajuns la aceleași concluzii: oamenii au tendința să voteze ca
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
cele 42 de circumscripții electorale. Cea mai bună clasare a înregistrat-o în Timiș, unde a obținut 14,30% din voturile pentru Camera Deputaților, respectiv 13,45% pentru Senat. Tot aici, Theodor Stolojan a înregistrat cel mai mare număr de votanți 18,57%. În general, în acele circumscripții în care au obținut reprezentare parlamentară 11 pentru Senat și 26 pentru Cameră liberalii au primit câte un mandat de senator, respectiv de deputat. Excepția majoră ar putea-o reprezenta Bucureștiul, unde PNL
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fapt, din această perspectivă, succesorul Frontului nu este considerat PD, ci FDSN, așa cum o arată și datele alegerilor din toama anului 1992. Atunci, FDSN și Ion Iliescu, câștigătorii alegerilor parlamentare și prezidențiale, au reușit să atragă 41%, respectiv 63% dintre votanții FSN din 1990, în timp ce PD a trebuit să se mulțumească cu numai 16%, respectiv 2%50 din voturi. Cei circa 1,1 milioane de alegători ai PD au trimis în Parlament 43 de deputați și 18 senatori democrați. După alegeri
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
era una clară, fără putință de tăgadă. Sau, invers spus, Alianța înregistra o înfrângere evidentă. La alegerile pentru consiliile locale, PSD s-a situat, din nou, pe prima poziție, deși victoria a fost mai modestă. Cei aproape 3 milioane de votanți ai săi l-au "împroprietărit" cu peste 37% din posturile aflate în competiție. De cealaltă parte, candidații PNL, votați de 1,4 milioane de alegători, au primit 17% din mandate, iar cei ai PD, pentru care au votat cu circa
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
absolut, al județului, poziție foarte bine definită prin intermediul conceptului media de "baron local". Apoi, foarte important, trebuie să precizăm și modalitatea de desemnare a acestora. În conformitate cu normele juridice valabile în 2004, președinții consiliilor județene erau aleși indirect, de către consilierii județeni votanți anterior de cetățeni, din rândurile lor, cu vot majoritar. Concret, un consilier județean putea deveni președinte al consiliului județean în măsura în care reușea să-și asigure susținerea majoritară din partea consiliului, configurată teoretic de votul cetățenilor. Lucru relativ ușor de realizat în condițiile
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
în fața lui Traian Băsescu din celelalte județe. În plus, cum o arată cifrele participării la scrutin, absenteismul a avut o valoare mai scăzută în cele 16 județe câștigate de Traian Băsescu. Așadar, victoria națională a acestuia a devenit posibilă cu votanți mai mulți recrutați din județe mai puține. Nu poate fi însă vorba despre nici un paradox, căci Traian Băsescu a avut cele mai multe voturi. Paradoxal ar fi fost dacă câștigătorul votului popular ar fi pierdut mandatul. Situație inechitabilă electoral, dar totuși posibilă
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
invocau procentul mic al participării la vot, cel mai mic de până atunci, ca argument al unei semi-eșec al lui Traian Băsescu. În plus, erau încriminate o serie de nereguli ale procesului electoral, în mod deosebit existența a 870834 de votanți pe listele electorale suplimentare. Adevărul electoral era că referendumul pentru demiterea președintelui Băsescu eșuase, fiind dezavuat de 74,48% din cei 44,45% dintre participanți. Deși adunase cu 932521 de voturi în plus comparativ cu momentul alegerii sale, în 2004
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
va propune congresului o moțiune pentru formarea a ceea ce el numea "polul politic de centru-dreapta prin transformarea Alianței în partid politic". Cum era însă de așteptat, moțiunea sa a avut foarte puțini adepți, numai 84 din cei peste 1200 de votanți. În schimb, moțiunea noului președinte liberal, Călin Popescu Tăriceanu, prin care practic fuziunea cu democrații era amânată cel puțin până după congresul PD, a fost adoptată cu o largă majoritate de voturi. Pe baza acestei moțiuni, trei luni mai târziu
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
electorat. Rămânând la nivelul anului 2005, un sondaj CURS, realizat la începutul lunii iunie (înainte de episodul demisiei retrase a premierului), punea în evidență, pentru prima oară, faptul că simpatizanții PD (44%) îi depășeau pe cei ai PNL (38%), 17% dintre votanții Alianței neavând o anume preferință, pentru ca la sfârșitul anului, conform unei cercetări INSOMAR din perioada 25 noiembrie-2 decembrie, PD să beneficieze de 60% dintre susținătorii Alianței, față de numai 36% pentru PNL. Ulterior, poziția majoritară a democraților a depășit granițele electoratului
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
370, PD-L a înregistrat un plus considerabil al sprijinului popular, argument utilizat cu precădere de liderii partidului în disputa privind asumarea victoriei în alegeri. Totuși, ca și în cazul alegerilor europarlametare, PD-L, care teoretic trebuia să adune și votanții PLD, nu s-a apropiat de cota preconizată de sondajele din campanie. Pe de altă parte, PSD, a cărui prestație s-a diminuat comparativ cu scrutinul din 2004, clasându-se acum al doilea după numărul de voturi adunate, s-a
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
alegerilor prezidențiale americane din 2000. Concret, un astfel de efect este dependent de repartiția geografică a voturilor, fiind potențat în condițiile în care scorurile electorale ale principalelor două partide sunt apropiate, precum în situația alegerilor locale la care ne referim: votanții PD-L, deși mai mulți, au fost mai concentrați decât cei ai PSD, furnizându-i un număr mai mic de circumscripții uninominale (adică de mandate) câștigate la nivel național. O explicație oarecum similară poate fi produsă și în ceea ce privește alegerea consiliilor
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]