1,592 matches
-
nege că ar fi făcut parte cândva din rândul nostru, punându-se a-și huli neamul din care s-au tras. Atât de tare s-au înverșunat încât au slujit, în războaie asupra noastră, ca joldunari sau chiar cătane la vrăjmași. Ne sculam dimineața de vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este decât o biată caricatură. În ultimul act, regelui i se cere să nu îndure umilința unor tratative cu trimisul Papei, ci să fie „strălucitor ca Marte, zeul războiului”. Iar când, în cele din urmă, Ioan va accepta să înfrunte vrăjmașul, el va deveni într-adevăr acel „warlike John”, eroul înfricoșător, cu chipul morții zugrăvit pe casca lui de războinic, aidoma eroilor greci pe al căror scut era înfățișată Gorgo. Un erou care va semăna moartea în tabăra francezilor. În Henric
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe Marcius, și pe Aufidius mânjiți de sânge din cap până-n picioare, ca niște măcelari). Când, în actul al doilea, Marcius se întoarce la Roma rănit, cuvintele mamei sale, Volumnia, îl descriu ca pe un învingător ce-și răpune necruțător vrăjmașii, un erou întâmpinat cu urale, dar care lasă în urma lui doar lacrimi: În brațu-i musculos stă nimicirea, Și de-l ridică, oameni mor în juru-i2. De-a lungul întregii piese, imaginea unui Coriolan nimicitor, călcând neîndurător în picioare vieți omenești
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale lui Ptolemeu, Heracleon și Theodot (deși lucrul nu e deloc sigur), nu-și cruță Demiurgul după exemplul sethienilor, ci Îl definesc fără ocolișuri drept „avorton” (ektroma) al Sophiei 14, „stupid și nebun”15. Cu toate acestea, el nu este Vrăjmașul, Diavolul, ca la Carpocrate 16, și nici Tatăl Diavolului, ca la arhonticii lui Epifaniu 17. Numele creatorului lumii este, În cele mai multe dintre cazuri, Ialdabaot. Unii gnostici, cum ar fi arhonticii și un alt grup anonim menționat de Epifaniu 18, preferă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sînt calificate În moduri diverse. În orice caz, Demiurgul nu este niciodată rău. El este un intermediar care ocupă, de cele mai multe ori, o poziție ontologică similară cu cea a Sufletului și a „psihicului” din antropologia valentiniană, În vreme ce principiul răului este Vrăjmașul, Diavolul, reprezentantul Materiei și al oamenilor „hylici” sau „htonici”. Ignorant, chiar „prost și nebun”, acest Dumnezeu al Legii se arată de obicei dornic să primească mesajul pe care Îl aduce MÎntuitorul, căindu-se sincer și cerîndu-și iertare. El nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ipolit 172 arată mai puțină grijă față de demnitatea Demiurgului și Îl definesc drept un „avorton” (ektroma) al Sophiei 173, „stupid și nebun”174, situîndu-l Însă pe acest intermediar de foc (asemenea „focului demiurgic” al stoicilor 175) Între Pleroma spirituală și Vrăjmașul Beelzebul 176. El este convertit de către Sophia și astfel se pune capăt ignoranței sale177. Același happy end se regăsește și la basilidienii lui Ipolit 178, pentru care Demiurgul este dedublat În Marele Arhonte al Ogdoadei, perfect În comparație cu lumea, Însă neștiutor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Însă și bun9. Dumnezeul cel bun este incognoscibil și naturaliter ignotus, necunoscut În chip firesc 10. Dumnezeul biblic nu este de fapt rău. Însă creația lui, lumea de aici și oamenii sînt răi din pricina calității proaste a Materiei și din pricina Vrăjmașului care sălășluiește În ea. De fapt, afirmă Tertulian, Marcion nu predică existența a două principii, cum s-ar putea crede, ci a nu mai puțin de nouă. Unul este Dumnezeul cel bun, care stă În al treilea cer. Însă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Materie celestă pentru a-și construi Casa. Iată deja trei principii. Al patrulea este MÎntuitorul, Cristos, care proclamă În lumea de jos existența Dumnezeului bun! Al cincilea este Demiurgul; al șaselea - Spațiul lăcașului său; al șaptelea - Materia lumii, al optulea - Vrăjmașul cel viclean; iar al nouălea principiu este Mesia evreilor, vestit de către Demiurg. Acest Mesia nu are nimic de a face cu Cristos; Cristos s-a manifestat, celălalt abia urmează să vină (și va veni). Sub aspect logic, Tertulian pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mădularele lor scapă afară cu totul și se amestecă În aerul cel curat. Aici sufletul se purifică deplin, apoi se Înalță spre corăbiile luminoase gata să-l ia și să-l ducă În patria lui. Iar rămășițele care conțin putreziciunea vrăjmașilor se fărîmițează și cad o dată cu focul și cu dogoarea, amestecîndu-se În copaci, În ierburi și În semințe, luînd culori felurite 65. Versiunea lui Evodiu, În care se precizează că substanța de Lumină este ejaculată de Arhonți per genitalia, nu intră
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
preceda și pe Mohamed, o apariție istorică a entității transcendente a cărei epifanie luminoasă este Luna. Mani este un docet din genul fantaziast, adică susține irealitatea cărnii lui Isus113. Contrar lui Marcion, el nega orice realitate pătimirii și morții MÎntuitorului: Vrăjmașul care spera că 1-a răstignit pe MÎntuitor, pe Tatăl celor Drepți, s-a aflat răstignit În locul lui. #Una a fost atunci realitatea și alta aparența*.## Căci Arhontele Întunericului a fost cel țintuit pe cruce, el și tovarășii lui au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
motiv neașteptat: ca fost Înger de odinioară, Satan Îl iubește cu disperare pe Dumnezeu și detestă Întunericul fetid În care este obligat să viețuiască, ceea ce echivalează cu a spune că se detestă pe sine la fel de mult pe cît Își iubește vrăjmașul. În cele din urmă cei doi trebuie să ajungă la o Înțelegere, pentru ca opera lui Dumnezeu să nu fie definitiv compromisă, iar Satan - dezgustat cu totul de sine și de lumea lui deplorabilă. În mod destul de ciudat, condiția reconcilierii finale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
romanul ne dezvăluie că Dick s-a inspirat Într-adevăr din literatura apocaliptică evreiască și iudeo-creștină (În special din Viziunea lui Isaia)50, Însă romanul său, care descrie coborîrea lui Dumnezeu pe pămînt prin traversarea Întîiului cer, controlat de trupele Vrăjmașului Beliar, și Întîlnirea dintre Dumnezeu și Înțelepciunea lui În spațiul unei grădinițe de copii 51, nu face uz de materiale gnostice. Ceva mai convingătoare este analogia În cazul lui L. Ron Hubbard, el Însuși autor de science-fiction, care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
82/160/0 dușman: inamic (129); prieten (96); rău (92); ură (57); răutate (34); invidie (24); om (16); amic (10); om rău (10); aproape (8); manele (8); prost (7); răutăcios (7); rival (7); adversar (6); de moarte (6); viclean (6); vrăjmaș (6); aprig (5); indiferență (5); invidios (5); răufăcător (4); război (4); răzbunare (4); vecin (4); cîine (3); moarte (3); negru (3); nimeni (3); oameni (3); pericol (3); periculos (3); urît (3); amar (2); bani (2); bărbat (2); bătaie (2); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
repejor; repezeală; repeziciune; de responsabilitate; rezistență; România; rușine; rutină; salvare; scapă; singurătate; spart; speriat; sportiv; sprinten; sta; stadion; stat; stă; stopare; școală; teneși; teren; timp; transpirație; traseu; treabă; pe treabă; tristețe; trufie; uitare; unde; undeva; urmărire; ușoară; vale; viață; viteză; vrăjmaș; în zadar (1); 768/213/79/134/0 fugi: alerga (103); aleargă (71); frică (48); repede (45); sport (27); alergi (24); a alerga (19); stai (16); departe (13); teamă (13); pleca (10); alergare (9); grabă (8); mișcare (8); pleacă (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91/184/0 iarbă: verde (398); verdeață (36); natură (28); fîn (14); viață (11); cîmp (10); primăvară (10); vacă (10); pădure (9); prospețime (9); vară (7); cîmpie (6); drog (6); fumat (6); proaspătă (6); deasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de încredere; omenie; optimism; oricînd; Paul; părinte; persoană de încredere; persoană; povară; prietenos; putere; robot; scump; senior; sfat; sincer; sociabilitate; sper; speranță; străin; suferință; suflet pereche; suport; susține; tata; tată; tot; tu; un cadou; valoare; Vasea; văr; o viață; vin; vrăjmaș(1); 796/181/66/115/0 primăvară: flori (138); anotimp (56); ghiocel (47); verde (42); soare (34); vară (32); renaștere (23); ghiocei (22); cald (21); viață (20); verdeață (19); căldură (15); frumoasă (15); început (13); toamnă (13); frumusețe (10); reînviere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
revoltare; riduri; roșu; rușine; sălbatică; sentiment urît; sete; simpatie; sinceritate; slab; sprîncene; stupiditate; supărat; școală; teamă; temporar; pe toți; transformare; traumă; trecătoare; tu; uita; umbrit; umplutură; ură; te urăsc; a urî; vacă; viață; pe viață; viciu; viclenie; violent; violență; vrajbă; vrăjmaș; nu vreau să simt acest sentiment; zadar; zgîrcit; zgîrîi; zglobie (1); 795/263/74/189/0 urît: frumos (185); hidos (34); neplăcut (34); om (14); rău (14); negru (11); strașnic (10); dezgustător (7); murdar (7); nașpa (7); defect (6); deștept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75/171/1 vedea: ochi (161); privi (42); observa (32); ochelari (25); orb (18); zări (17); bine (16); a privi (15); lumină (13); privire (10); auzi (8); privea (7); priveliște (7); rău (7); simț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
wrbut, „și vă veți duce”. În același timp, pentru a evita posibilitatea juxtapunerii unor cuvinte care ar aduce o ofensă la adresa numelui divin, scribii apelau uneori la eufemisme: adăugând un cuvânt: „ai hulit împotriva dușmanilor lui Dumnezeu”, în loc de „ai dat vrăjmașilor Domnului pricină să-L hulească” (2Rg. 12,14); înlocuind numele unor persoane care purtau nume de zeități păgâne, cu forme ușor modificate: Elbaal (2Rg. 2,8.10.12.15) înlocuit cu Ișboșet (1Cron. 8,33; 9,39). Sub titlul Miqra
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
purifică (ca elemente ale dezagregării biologice sunt invocate apa și focul). Că trupul nostru dispărea în unde,/ dar frumusețea trupurilor nu". "Acela-ce-nu-se-teme-de-nimic" este înfrânt de opreliști transcendentale: "într-un avânt nemărginit/ cu brațu-ntins spre-al zilei astru,/ ca spre-un vrăjmaș închipuit/ el odihnea neînsuflețit" Natura devine, ca la romantici, cutia de rezonanță a unor stări sufletești; când Regele Pescar era bolnav, văzduhul era "tras prin tină, un sclav", vântul era "galben în risipă, pecinginea se lăfăia-n dojană, pădurile schelete
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la imaginea finală. Richard era singurul personaj care avea un costum de epocă. Era îmbrăcat în armură. Spre final, unul dintre conspiratori se apropie tiptil de el, pe la spate, și-l înjunghie. În momentul următor, cu o veselie isterică, toți vrăjmașii lui Richard îl inconjurau și-i aruncau leșul de la unul la altul, într-o isterică profanare a celui ce a fost "tiranul". Isteria crește, ritmul profanator ajunge la paroxism, când, deodată, Richard rămâne în picioare, drept, nemișcat, în mijlocul cercului. Încheieturile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
multe criterii. Astfel, în funcție de tipul de acțiuni, identificăm: 6 Acțiuni formative - care cuprind: Educația părinților: Dezvoltarea abilităților si competențelor parentale, Învățarea rezolvării în mod creativ a conflictelor, Comunicare eficientă Asumarea responsabilităților parentale. 5 Șoitu, L., Hăvârneanu, op.cit., p. 39 6 Vrăjmaș, E., op.cit., p. 56 Consiliere psihopedagogică - care vizează acordarea de suport Psihologic si pedagogic părinților în scopul soluționării unor probleme legate de adaptarea copiilor, de relaționarea intra si extrafamilială. Acțiuni informative - presupune informarea părinților cu: Viața școlară a copilului, Educația
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în foc, că faci buboaie. Cică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gîlceavă cu un cunoscut. Luni dimineață, în Săptămîna Mare după a brînzei, să pupi oala cu unt, că nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e semn rău, de moarte. Omul pe care-l latră cînii vrăjmaș* e răutăcios. Cînd ți-a tot căta cînele în ochi e semn rău. Copiii trebuie să dea mîncare la cîni, că ei s-au rugat lui Dumnezeu ca să îi dea părinților. Nu e bine să amuți cînele din casă. Noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]