2,178 matches
-
persoană supraponderală. Prin contrast, În America ai impresia că toată lumea este cu mult peste greutatea normală și, chiar mai șocant, par să nu știe sau să nu le pese de felul În care arată. În Europa, văd bărbați și femei zăbovind la masă cu orele În restaurante și cafenele la stradă. Cu toate că nu e nimic deosebit În asta, ce este straniu Îmi pare să Îi văd În aceste localuri la orice oră din zi, nu numai la prânz sau la sfârșitul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Egipt nu s-au dus pînă acolo, ci au vorbit despre ea pe baza unor informații indirecte. Această așezare s-a bucurat, în ultimii ani ai secolului al V-lea, de vizita lui Palladius în perioada în care acesta a zăbovit o vreme la Nitria, apoi la Kellia (între 388 și 399), ca și de prezența lui Ioan Cassian, care afirmă în mod explicit că Sceti era considerată localitatea cea mai vestită pentru perfecțiunea vieții monastice (cf. mai ales Convorbiri X
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Van Gorp, medic din Anvers dar și mare amator de comparatisme lingivistice, prin care se înțelege la momentul respectiv jocuri cu cuvintele și etimologii inventive. De altfel, secolul al XVII-lea este martorul a două fenomene interesante, dintre care Olender zăbovește numai asupra unuia: apariția vernacularelor și problema deșteptării unor instincte naționale. Pentru a căpăta legitimitate și a se impune, aceste noi limbi își caută un strămoș ilustru, un "idiom ancestral" care să le fi conținut în germene, laolaltă cu toate
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
a închinăciunii, la templul moștenit și fără timp, să-mi pot petrece gându’ îmbătrânit, și inima-n lumină. IANUARIE Sunt născută în ianuarie, o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește de ger, în uimirea trecătorilor indiferenți. Oriunde privesc, abatere, risipă, pierzanie de la drumurile moștenite de la facere, în licărirea luceafărului de seară. MĂ CHEAMĂ SINGURĂTATEA Șoapte meschine îmi
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o aură mitică, devine illo tempore. La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc Țara Moldovei, oamenii zăbovesc împrejurul focului, golesc ulcele cu vin vechi și spun „povești”. Cartea e un Decameron românesc, cuprinzând istorisiri cumplite (Județ al sărmanilor), miraculoase (Balaurul) sau glumețe (Iapa lui Vodă), fiecare fiind o piesă antologică de artă narativă. Într-o istorie zbuciumată
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au îngrecat-o și vrând să saducă gelepul, i-au dat un inel și 100 de galbeni de aur și au zis fameii, de va face fecior, viind în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și îl va naște pe Ștefan Surdul. Apar, firește, datorită cercului relativ închis în care se învârteau grupurile ce operau „schimburile”, și pericolele „amestecului de sânge” (deși pravilele în funcție precizau - în amănunțime - gradele de rudenie admise în însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor” căsătoriei), rezolvate - uneori - prin dispense date de Biserică. Cronicarii ne relatează un „caz” (petrecut în vremea lui Constantin Brâncoveanu): „[...] viind vremea cea hotărâtă de sus, ca și feciorul lui Șărban-vodă [Cantacuzino], carele se află pribeag la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ultima, poate, și convins de Anton Maria del Chiaro, pentru care - în Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia - explicația morții lui Șerban Cantacuzino este aceeași). Și Ion Neculce înregistrează rumorile din epocă în legătură cu moartea lui Șerban Cantacuzino: „Și n-au zăbovit dup-acesta sfat Șerban-vodă ș-au și murit. Dzic să-l fi otrăvit frații lui, stolnicul Costantin și spătar(ul) Mihai, că era om groaznic: nu veghea nimănui voia...”. Nu va lăsa la o parte acest „zvon” (verbul „dzic” este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lăsând jale mare foarte jupânései sale, părinților lui și tot rodului și neamului lui, fiind de vârstă de ani 22 și căsătorit numai de un an și jumătate...”), și nici către veacul al XVIII-lea în căutarea otrăvitorilor; nu voi zăbovi nici măcar asupra acelui „caz”, vecin cu epoca brâncoveană, cel îl are ca actor pe grecul Nicolae Mavrocordat, despre care un cronicar nota: „încât zic că și pe frate-său Ioan-vodă el să-l fie otrăvit”, și, la fel, nu voi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
15 septembrie 1521) îi arată privitorului, pe placa de marmură bordată de o inscripție în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi poruncit această „cronică în piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă de „viața lor de dincolo”. Vlad Vintilă - omorât de boieri în 1535 - a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
S. Gorovei-Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron, extras din „ Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului de sânge” (cu toate că pravilele precizau gradele de rudenie admise de însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor căsătoriei”) apăreau destul de frecvent - văduvele nefiind excluse - din cauza cercului relativ închis (categorie socială, comunitate definită geografic) în care se învârteau grupurile ce operau „schimburile”. Elitele sociale rezolvau uneori aceste situații prin obținerea dispenselor date de Biserică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sturza, rămasă văduvă, bate drumul Stanbulului pentru a-l reclama pe Dumitrașcu Cantacuzino, Domn abuziv care îi luase niște bani: „Și după ce s-au mazilit Dumitrașco-vodă, s-au dus mașteha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriiac Sturzii, la țarigrad, de au zăbovit giumătate de an și ș-au aprinsu rogojini în cap, de l-au pârât la împăratul pe Dumitrașco-vodă. Și nemica n-au putut face, să isprăvească ceva. Și au mâncat banii toți Dumitrașco-vodă” (Ion Neculce). Familia, dar și „casa” în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un imaginar stimulat de călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene”, parte a acelei „geografii legendare, eschatologice și infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neplăcut din care am Învățat o serie de lucruri și despre care voi oferi detalii cititorilor În cele ce urmează. Fiind un sportiv pasionat Încă din copilărie, am plecat la o vânătoare de rațe Într-o zonă mlăștinoasă unde am zăbovit preț de câteva ceasuri. Era iarnă. Mă aflam Într-un loc singuratic și părăsit, la vreo cinci mile de oraș și nu departe de țărmul mării. Eram absolut singur și atât de absorbit de ceea ce făceam, Încât doar cu puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nume Bellmondo, farmacist de profesie, care muri a doua zi după ce contractase boala. Cu această ocazie, oamenii obișnuiau să spună: Il povero Bellmondo, è nell’altro mondo. Aici am avut totodată prilejul să observ etapele evoluției bolii. Oricum, n-am zăbovit prea mult timp acolo, ci m-am Întors În Siria. Din păcate Însă, vasul danez pe care m-am Îmbarcat era foarte vechi și fisurat În toate ungherele, astfel Încât echipajul a fost nevoit să scoată apa din el zi și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
în lung și în lat, de la New York la San Francisco, de la Seattle la Houston, survolând podișuri și canioane, examinând, de la mari înălțimi, fluviul Mississippi, cascada Niagara, rulând pe imense autostrăzi, poposind în numeroase orașe. Nu e ocolit Las Vegas, călătorul zăbovește și la Hollywood, și în Disneyland, vizitează rampele de lansare a zborurilor astronautice, zboară și în insula Hawaii, spre a-l întâlni, la Honolulu, pe Ștefan Baciu. Literaturii de călătorie îi aparține esențial, deși se subintitulează „roman”, și Acea fată
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
cele despre Titu Maiorescu sau despre Al. Macedonski), axa celor din Poezia lui Eminescu e mai subliniat estetică, faptele biografice fiind deliberat escamotate. Interesează accentele, destinul ideilor, fenomenologia limbajului și efectele abisale, după ce decenii în șir zelatorii „disciplinei istorice”, documentariștii zăboviseră pe amănunte. În esență, fie centrate pe analiză, fie pe generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme literare). Creația literară își justifică funcția în măsura în care dă expresie omenescului văzut din perspectivă
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
îl împiedică să rostească uneori „adevăruri pline cu praf de strănutat”. De aceea, unele poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
reușit să reliefeze, sub diverse măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt, pe loc, acest discurs : Bună ziua, Maestre. Ce bine arătați ! Ce frumos îmi păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
anglilor”). Se pare că Beda Venerabilul petrecuse ceva vreme în mănăstirea lui Egbert, pe care îl îndrăgise. În Epistula ad Ecbertum (vezi nota anterioară) găsim mărturisirea nostalgică a Venerabilului: Cum tecum aliquot diebus legendi gratia in monasterio tuo demorareo („Pe când zăboveam cu tine câteva zile, în mănăstirea ta, ca să citesc”) - cf. Riché, op. cit., p. 455. 10. Alcuin, „Versus”, în Poetae latini aevi Carolini, I, 1433-1545. Despre acest poem pedagogic medieval, o exegeză completă a realizat M.L. Hargrove, Alcuin’s Poem on
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În selectarea uneia dintre cele două metode, majoritatea realizatorilor de sisteme de securitate a averilor informaționale aleg varianta ariciului. Istoria ne oferă o mulțime de exemple referitoare la măsurile de protecție sau de apărare a valorilor informaționale. Nu vom mai zăbovi asupra lor, căci prezentul ne oferă o gamă foarte diversificată, greu de surprins prin multitudinea cazurilor înregistrate. Tocmai din această cauză vom încerca să surprindem esențialul sau regulile generale ale luptei prin sau pentru informație, care a condus la apariția
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ar trebui să cuprindă scrieri de valoare (indiferent dacă sunt indigene sau traduceri), chiar peste putința de apreciere a publicului, la un moment dat. Respinge farsa, feeria, opereta și acceptă cu multe rezerve (îi displace, de pildă, Victorien Sardou) melodrama. Zăbovind mai puțin asupra creațiilor actoricești, criticul nu-și ascunde admirația pentru marii interpreți, dintre care lui Ștefan Iulian, Grigore Manolescu, C. I. Nottara le consacră pătrunzătoare portrete (Profile din teatru). În publicistica vremii, o voce de luat în seamă, din
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
trădători, vinovați de pătimirile Moldovei, începând chiar cu domnitorul (Mihai Suțu) și mitropolitul (Veniamin Costache). Pedeapsa, pentru fiecare, e sângeroasă și umilitoare: puși în falangă, sunt crunt bătuți la tălpi. Sunt scene și imagini zugrăvite cu o ciudată voluptate, autorul zăbovind pe îndelete asupra chinurilor și zvârcolelii celor osândiți. Eminescu, necunoscând autorul, a fost reținut de această poemă, pe care a transcris-o cu grijă, intervenind în manuscris. Unele stihuri prevestesc pasaje din Scrisoarea I, alte ecouri fiind de regăsit în
POGOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Basarab către fiul său Theodosie ar fi un exemplu -, cercetează literatura marilor cronicari moldoveni - cu studii exemplare asupra textelor, însoțite ulterior de ediții realizate cu acribie -, se ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]