1,973 matches
-
inima ușoară și cu tocurile pistoalelor goale. Prețuiesc imaginea, dar nu mă aștept să fiu martora acesteia în realitate. Pe termen scurt, Orientul Mijlociu va fi modelat în primul rând de politicile puterii stabilite pe fundalul intereselor naționale, intoleranței etnice și zbuciumului religios. În acest mediu, lozinca cea mai importantă nu este libertatea în sensul de democrație, ci libertatea în sensul de independență mai puține drepturi individuale decât în primul caz, dar drepturi ale națiunilor și popoarelor. În scopuri diplomatice, principiul cu
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
momente de mare trăire sufletească. Măiestria artistică, cine o capătă, e foarte bine. Consumul este foarte mare, nu poți să trăiești rolul în fiecare seară. Nu ai cum! Nu ai cum. Trebuie să ai această măiestrie ca să înlocuiești partea mare, zbuciumul. A.V. Apropo de felul în care interpretezi un rol în fiecare seară: ce importanță are partenerul în timpul spectacolului? N.H. Mulți factori contribuie la reușita unui spectacol. De la dirijor, regizor, și partener. Este extraordinar să cânți lângă un tenor ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Lecția mea de deschidere anuală a cursului de anatomie... va trebui să caracterizeze nivelul cunoștințelor mele despre organismul uman luat ca întreg. Până ce nu va trăi în mine o concepție largă și bogată asupra substanței vii, nu voi scăpa de zbuciumul acesta cu pregătirea lecțiilor." Concepția unei perspective funcționale, biologice în interpretarea anatomiei, depășirea studiului cumulativ, strict analitic, constituia, pentru anii respectivi, o noutate. Puțini anatomiști promovau aceleași idei I. Th. Riga îi menționează pe G. Lafite, R. Anthony, H. Rouvière
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sunt reportajele literare - gen în care B. poate fi considerat deschizător de drum -, portretele unor personalități, tabletele și foiletoanele, risipite în număr mare în diferite publicații. Memoriile-document își află locul și în partea cea mai substanțială a operei sale, Din zbuciumul vieții (Însemnări contimporane și autobiografice), scriere elaborată în intervalul martie-iunie 1918, în temnița de la Seghedin. Memorialistul și-a exprimat, testamentar, dorința ca manuscrisul să fie încredințat tiparului abia după trecerea câtorva decenii, astfel încât, până în 1972, când a apărut cu titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost și redactor la Radio Chișinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvașe din zbucium (1971), Nerv (1973), Țărâna de-acasă (1976), Tu și pământul meu (1977), Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneității. O anumită tensiune dramatică și efuziunile sentimentale generate de legătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
natal, salvează unele poezii. A tipărit mai multe culegeri de reportaje și articole (Lumina palmelor tale, 1974, Cu numele tău pe buze, 1979, Se-ntorcea la vatră tata, 1980). SCRIERI: Infinitul aproape, Chișinău, 1968; Revărsarea culorilor, Chișinău, 1970; Răvașe din zbucium, Chișinău, 1971; Nerv, Chișinău, 1973; Lumina palmelor tale, Chișinău, 1974; Soltâs, Chișinău, 1975; Țărâna de-acasă, Chișinău, 1976; Tu și pământul meu, Chișinău, 1977; Cu numele tău pe buze, Chișinău, 1979; Se-ntorcea la vatră tata, Chișinău, 1980; Văzduh pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
multe defecte. În teoria lui Spengler (apud Blaga, 1936/1985, p. 192), spațiul este un factor sufletesc creator, configurează structura orizontului spațial al inconștientului: sentimentul spațiului determină trăsătura fundamentală a fiecărei culturi. Astfel, Cultura faustiană a Apusului, o cultură a zbuciumului sufletesc, a setei de expansiune, a perspectivelor, implică sentimentul simbolizat prin spațiul infinit tridimensional. Cultura greacă antică, apolinică, măsurată, luminoasă, implică spațiul limitat, rotunjit, simbolizat prin imaginea corpului izolat. Cultura arabă, magică, de-un apăsător fatalism, [...] ar avea ca substrat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
organul Asociației învățătorilor dorohoieni înainte de Crăciunul anului 1938. 135 * Observatorul, ziarul de la Dorohoi al domnului George D. Râncu a împlinit numărul 100. În același timp, directorul său sărbătorește 10 ani de activitate gazetărească, 10 ani de muncă fără preget, de zbucium și vis. Aniversarea dlui Râncu este un eveniment scump tuturor iar noi îl rugăm să primească cele mai sincere omagii de prietenie și înțelegere. În acest număr colaborează: prof.Al Bardier, Cezar Retezeanu, Mircea Streinul, Veronica Dimitriu, Octav Rusu, Dem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Descântecele românilor, București, 1931; Indicele analitic și alfabetic al celor 25 volume din revista „Șezătoarea”, Fălticeni, 1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului cu buruieni, București, 1943; Literatură populară, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
care se prăbușesc peste ostași, armurile cavalerilor. Dar aici nu se pot distinge chipurile înspăimântate ale dușmanilor striviți, așa cum îi vedem în ilustrația foarte moralizatoare a povestirii lui Dumitru Almaș; doar caii au ochii măriți de groază, redând apolitic tot zbuciumul luptei. Rafinamentul imaginii care însoțește în general textul lui Neagu Djuvara a permis, și de această dată, ilustrației să preia foarte oportun funcția epică a divagațiilor textuale. În general, toate desenele concordă cu tonul povestirii: culori nuanțate, dispuse în pete
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
l-a împiedicat să participe la depunerea jurământului. Peste mai puțin de trei săptămâni, la 21 februarie 1939, primul ministru român a plecat în Franța, pentru un tratament medical care să-i remedieze starea de sănătate. Vârsta înaintată, afecțiunile medicale, zbuciumul vieții politice și, poate, stresul funcției au contribuit la decesul Patriarhului, fapt petrecut la 6 martie 1939, orele 23,35, în orașul Cannes. Noul premier a devenit Armand Călinescu, fost membru în conducerea P.N.Ț., însă trecut de partea regelui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să nu degenereze în brigandaj". Concluzia? Cînd poporul este corupt, spectacolele sînt bune pentru el..." Discursul asupra științelor și artelor se încheie cu un apel la virtute, opusă astfel corupției generale: "O, virtute, știință sublimă a sufletelor simple, trebuie atîta zbucium și pompă spre a te cunoaște? Principiile tale nu sînt săpate în toate inimile?" În 1755, Academia din Dijon propune o nouă temă de concurs: "Care este originea inegalității dintre oameni? Și dacă ea este îngăduită de legea naturală?" Tema
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
elita intelectuală a națiunii, fiind chemați să depună o activitate epuizantă În serviciul societății căreia Îi aparțineau. În spatele operei lor impresionante se ascund adeseori firi clorotice și chinuite, a căror zăbavă În chilii și scriptorii se consuma la flacăra unui zbucium lăuntric mistuitor. „Eu sunt Învățat a fi nefericit din tinerețele mele”, mărturisea, la 49 de ani, Petru Maior XE "Maior" , cu gândul la viața sa, umplută numai de cărți și de singurătate. Viața insului fără familie, scrie el Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a fost însă autorul care, la începutul secolului XX, a gravat icoana Transilvaniei în conștiința publicului cititor maghiar. Romanul său intitulat Clopote amuțite (Elnémult harangok) a devenit metafora populației maghiare în permanentă scădere, în dispersare, incapabilă să stăvilească valul românilor. Zbuciumul pastorului reformat Simándy Pál, eroul romanului, ajuns într-o eparhie din diaspora pentru salvarea sufletelor și în dragostea lui pentru fiica perfidă a preotului greco-catolic, nu se putea sfârși decât tragic. Titlul și referirile romanului, de mai multe ori ecranizat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
datorită participării cu consecvență a organizației locale UDMR din județul Sălaj (Szilágyság) la comemorări, unde și-a exprimat de fiecare dată regretul asupra celor întâmplate atunci. Deși numărul de nouă sute de victime susținută de istoriografia română este probabil unul exagerat, zbuciumul legat de uciderea lor nu este punctul de pornire al vreunei algebre criminale: este de ajuns o singură moarte. Armata nu își epuizase nici pe departe sarcinile până în seara zilei de 13 septembrie 1940. În Transilvania de nord administrația militară
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
1972 (în colaborare cu Petre Banuș); Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până astăzi, I-III, îngr. Ion Caraion și Ov. S. Crohmălniceanu, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1974-1976 (în colaborare); Alain Bosquet, Note pentru o singurătate, pref. trad., București, 1977, Zbuciumul lui Dumnezeu, București, 1993, Mâine fără mine, București, 1998; Duhuri peste ape. Tălmăciri din lirica universală, București, 1981; Luis Lopez Alvarez, Poeme, pref. Dan Hăulică, Cluj-Napoca, 1991(în colaborare cu Cristina Hăulică); Paul Verlaine, O sută de poeme - Cent poèmes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
el s-a dovedit unul din acele spirite care făuresc o țară și o epocă. N. Iorga îl caracteriza astfel: „Un profil de umanist european, descins din legendă pe pământul nostru ca să ne studieze limba și istoria, tainele sufletului și zbuciumul de veacuri”. MIRCEA POPA SCRIERI: Ecloga, Blaj, 1833; ed. (Drama pastorale), Blaj, 1860; Elemente de limba română după dialecte și monumente vechi, Blaj, 1854; Compendiu de gramateca limbei române, Blaj, 1855; Crestomația seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
PRIETENIA LITERARĂ, revistă apărută la Caracal, lunar, apoi bilunar, din noiembrie 1938 până la 15 aprilie 1941. Director este Nellu Cristescu, iar redactori - Emil Gavriliu, Gh. Miulescu, M. Lefter. P.l. se autodefinește ca o publicație „pur literară”, „în afară de orice zbucium privitor la social”, neangajată politic sau ideologic. Poezie de factură tradiționalistă publică Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Miulescu, Ion Potopin, C. Pârlea, D. Costea, Emil Gavriliu, Petre A. Butucea, Gh. Manea-Manolache, Traian Mihăilescu, Virgil Treboniu ș.a., în timp ce proză semnează Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
de milă, părinții și prietenii voștri! Fericiți sunteți voi că nu ați cunoscut zilele acestea! Fericiți voi cei ce n‑ați dus această viață plină de suferință, care nu ați cunoscut această ciumă de care nu putem scăpa și acest zbucium care chinuie fără încetare sufletele noastre”. Apoi Necuratul va transmite decretele sale tuturor provinciilor, fie prin intermediul demonilor, fie prin oameni, zicând: „Un rege mare s‑a născut pe pământ. Veniți toți să vă închinați lui! Veniți toți să vă minunați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
personajele sale ceva din maturitatea omului integru, ca în marturisirea lui Pandele către verișoara sa: „(ști o ființă înaripată, îți trebuie libertatea norilor căOători pe cer...” Planului uman i se suprapune planul vizual, al purității. Natura devine parte în acest zbucium sufletesc, în această încrengătură de suflete: „Oltul ciupea din malul insulei și se certa cu el însuși...” sau „Pereții încă vibrau de știrea căzută pe sufletul ei ca o pasăre ucisă de trăsnet...”, iar pasajele despre arta dansului și împlinirea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se lasă în voia unui destin implacabil, înlănțuiți de maleficul ce
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înclinare „până la marginile disperării”, umilințe morale (în brațele lui Bogdan, ale preotului, ale unui tânăr), călcându-și în picioare demnitatea. De aceea merită a reflecta asupra titlului. O metaforă revelatorie. OroloJiul (primit în dar de Magda) va măsura clipele de zbucium nebun după o himeră. O himeră care încolțește în sufletul unei femei cultivate, dar care își lasă sufletul să plutească pe nisipul disperării, conturând un nisipos traiect erotic, la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
esența acestui naratologic. Dacă eroul lui gasunari Kawabata, din Vuietul muntelui, se va descătușa din mrejele unui sfârșit sumbru, găsindu-și alinarea prin iubire, din epilogul țesut de Petre Rău, nu întrezărim vreo rază de soare în ființa măcinată de zbucium și ură a personajului Magda. Ce lecție de moralitate pentru cei care deschid fereastra spre lumină! Vlad Zografi Neliniștile eului sau despre „Infinitul dinăuntru” știm prea bine, lumina prinde putere prin cuvânt. Verbum mentis, coloană verticală a gândirii, „imagine a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
doar mireasma fânului și foșnetul frunzișului” gorjean, după cum afirma cândva, Geo Bogza. Câtă suplețe-n vocea poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
din lumină lină”. și-n pacea limpede-a eternității, o candelă arzândă - „lacrimă de seară” devine „lină alinare” și-mpăcare, „candelă maică născătoare...”, pentru a ne aminti că poetul IOAN ALEXANDRU sa născut într-o zi sfântă (zi de mare zbucium), la 25 decembrie 1941, și a plecat dintre noi, după o grea suferință, la 16 septembrie 2000, primind de la izvor să bea “paharul roditor în cruce...” (Imnul Testament) în prag de sfinte sărbători, și Luceafărul pare-a se-ntrista. „7ămâia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]