1,214 matches
-
gruiului se gripară de noutatea corozivă. Cum nu reuși să răzbească dincolo de binecunoscutul din sine transformat de panică în labirint, se prinse strașnic de bordul avariat, prin care lumea lui plutitoare lua rapid apă. Prin marea-i inerție, o cuirasă zdravănă solicită intens structurile de fixare: cu cât încrederea pusă în ea e mai neclintită, cu atât mai devastatoare și panica născută de apariția fisurilor. Acesta este efectul Titanic: naufragiul respectiv nu uimește decât prin incredulitatea de excepție a armatorilor, echipajului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dușcă dintr-o sticlă cu rachiu care stimulează socializarea de grup. Cine sunt acești „consăteni” ai celebrei scriitoare? Ca peste tot În Banat și Ardeal, o lume de adunătură, din zeci de județe, „vinituri” care s-au instalat În casele zdravene, lăsate goale de exodul nemților; și toți se descoperă acum mari admiratori ai celor ce au Întemeiat localitatea, laudă casele-cetate, pe care adesea le-au lăsat În părăginire sau le-au și degradat. Nu peste tot a fost așa. Mi-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tineri reclamați la poliție pt. că au jucat fotbal cu un arici. Au fost sancționați pentru torturare de animale. Johan e de părere că a fost o chestie "barosană" (!) Nu m-am putut abține, i-am tras puștiului un perdaf zdravăn. N-avea rost să mă ambalez, dar nici să facă apologia unui sport scârbos! Îmi amintesc că Johan a aruncat anul trecut o pisică în ghena de gunoi. "Să vadă ce se întâmplă". Tendințele astea trebuie suprimate! P. S. Azi-noapte am
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nou, la "Aurora". Frumos local, dar scump. (Se pare că nu mai poți să iei masa în oraș la Stockholm fără să te ruinezi.) Margareta n-a mai fost demult așa de bine dispusă. Ajungem la teatru pe o ploaie zdravănă; parcăm mașina neașteptat de ușor. O droaie de fotografi și ziariști. Avem norocul să ajungem chiar după intrarea lui Stig Järrel1. Foarte interesantă sală, dar cam rasolită, cu toată restaurarea, mai ales la plafon. Multe personalități proeminente în sală, atmosferă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
în cerc în jurul snopilor. Își acoperă fața și își dezgolesc posteriorul. Băieții fac roată în jurul lor și își aleg o fată trăgând o palmă peste fundul care le este pe plac7. În Gasconia, "curtatul înseamnă hohote nestăpânite de râs, îmbrânceli zdravene, încăierări în joacă"8. În unele provincii, aceste jocuri erotice pot merge chiar mai departe. Uneori fata acceptă să fie "pipăită", cuvânt care spune deja totul. Ea lasă bucuroasă în voia băiatului "susul sacului", adică mângâierea sânilor. În Vendée, "mozolelile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
30 % din efectivele masculine cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, ceea ce condamna tot atâtea fete tinere la celibat. Pe lângă aceasta, mulți dintre cei înrolați se întorceau de pe front mutilați sau infirmi. Soldații chipeși, bărbații tineri, seducători și zdraveni", își amintește Marcelle Ségal, apăreau așadar în ochii tinerelor fete ca niște "eroi, niște minunății". "Li se făcea curte. Era o goană după soți. Gândiți-vă numai! Erau trei fete la doi băieți. Asta însemna că exista o posibilitate din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și ele o inimă și exigențe sexuale. Nel roși și mai tare la gândul că învățătorul îi citise în cărți mult înaintea ei înseși. "Dar, în vreme ce tu îți sublimai dragostea în artă, ele nu se gândeau decât la o partidă zdravănă de coțăială sau, ca amărâta aia de Lillișu, la măritiș." Ce se întâmplase cu omul ăsta de vorbea așa?... O latură necunoscută a personalității lui ieșea la iveală, confirmând într-un mod tragic sugestiile burlești ale numelui său, pe care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se impune în ochii vizitatorului mai întâi ca o afirmare a vieții spiritului, ca un element fundamental învingător asupra răului din abis. Privesc încă o dată figurile blajine ale mitropoliților cărturari din muzeul sufletului românesc, cobor îngândurat treptele croite din lemn zdravăn pentru a mă regăsi din nou față în față cu vechea zidire a mănăstirii, încă suplă și trainică. E seară și se aprind luminile orașului din vale. LECȚIA NATURII Negurile se întind și orașul nu se mai vede ca în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
serioși în ce privește ceea ce avem de făcut. În aer plutește mult mai multă încordare"14. Metafore din lumea fotbalului au fost folosite, de asemenea, și în discursurile despre război cînd Bush a afirmat că Tariq Aziz le-a dat o lovitură zdravănă după nereușita întîlnire de la Geneva, întîlnire ce a avut loc în preajma războiului. Un pilot american, după întoarcerea sa din raidul de bombardament din prima noapte, a spus că "a fost exact ca într-un meci de fotbal în care cealaltă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din îngâmfare, să simtă cu mâna, până la ce nivel de josnicie nemaiauzită a coborât lăudata lui cultură dezaxată de bazele adevărului evanghelic? Și dacă neamurile mai navighează încă într-o inconștiență de neconceput, nu a sosit încă momentul celei mai zdravene scuturării, a celor care trebuie să fie sarea pământului și lumina lumii? 27. Datoria noastră: o nouă operă de civilizare spirituală, intelectuală și morală De fapt, creștinismul se află în fața datoriei de a restabili civilizația creștină în lumea recăzută în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Crăciun „pentru Mihai”. Crăciunul era sărbătorit încă pe Stil Vechi. Cu acest prilej, Regina Maria constată că Mihai „este cu adevărat adorabil, de fapt l-am găsit chiar mai frumos, cu părul minunat, buclat tot la spate. Este un copil zdravăn și frumos, singurele două obiecții pe care le am sunt că ochii îi sunt cam mici și că are tendința de a fi prea palid. Este extrem de sociabil cu străinii și absolut fermecător cu cei cu care este obișnuit. Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
bani pentru o "Pacică", căci fuma tot timpul. Avea o pipă maro, mare, pe care o încărca cu multă migală. Mie îmi plăcea să-l observ cu câtă minuțiozitate își încărca pipa și el mă lua adesea pe genunchii săi zdraveni și mă legăna. Mamei nu-i prea convenea acest lucru și dânsul înțelegea numaidecât. Mă lua afară și mă dădea în scrânciob, până mă săturam. Era un om tare bun. Avea și el o droaie de copii (nu le știu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe Luca Lavric, un fecior înalt ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia lui nu se ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
personaj îndrăgit și totodată bine intenționat. Curăța satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
potecă bătătorită ce urca din vale. Descălecară și se traseră sub marginea pădurii. Pe Simeon Îl ascunseră cu cal cu tot sub un brad bătrân, cu crengi până aproape de pământ, și-l lăsară acolo, după ce legară hățurile de o ramură zdravănă. Picioarele captivului erau Înțepenite Într-o frânghie care trecea pe sub burta calului, destul de larg pentru a nu răni pielea animalului, dar destul de strâns pentru ca omul să nu poată descăleca. Ținând seama că și mâinile Îi erau legate, prizonierul n-avea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să aibă atâta forță și prestanță! — N-am spus nimic, de la mine n-ai auzit nici o vorbă! De ce atâta fereală? am Întrebat eu cu naivitate. Nu Înțeleg, de ce se teme Eglord de un asemenea ticălos, În loc să-i tragă o bătaie zdravănă, ca să-i fie Învățătură de minte? — Nu-i chiar atât de simplu cum crezi. În spatele acestei Întâmplări, așa cum apare ea, se ascunde o istorie cu rădăcini adânci, care, dacă s-ar afla, ar putea face să cadă unele capete. Cum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de baseball. În timp ce eu stăteam amorțit cu măciuca aia în mână, am primit un al doilea ordin: Puni-l, măi țâcî, la spatili tău. Așă. Bini. Am executat mișcarea prompt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
înainte de a-i da și nepotului o felie. Antologică este și "eutanasierea" barbară a bătrânului și bolnavului câine Haiduc. Ca într-o procesiune de inițiere, la care a ținut să asiste și Titi, bunica i-a strivit capul dobitocului cu zdravene lovituri de bâtă, pentru a-i scurta agonia. Romanul are și un subtitlu sugestiv: "Confesiunile unui ortodox revoltat". Este o noutate compozițională care constă în pigmentarea cărții cu numeroase citate foarte inspirat selectate din Biblie, din alte cărți sfinte, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deosebit de căutată. Cluburile 4H expun o serie de produse agricole, cum și exemplare de vite crescute de tineret, dintre cele mai reușite. Echipele de fotbal sunt În plină activitate. Picioarele intră aici Într-o concurență uimitoare. Studenții care au picioare zdravene - aclamați În zilele de sport - au deseori greutăți la examene. Echipa respectivă e atunci În fierbere. Ce ne facem dacă cade Jimmy la examen? Se va demoraliza! Data viitoare vom pierde partida! Și când Jimmy a trecut examenul, picioarele lui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Cristi, sărutându-l ca un nebun direct pe gură. Pribeagu vine și se aruncă și el în brațele lor. — Băi, zbiară de mama focului Ionel. Băăăi ! O să facem istorie, băi ! Te-ai gândit, nemernicule, și îi și dă o palmă zdravănă peste față lui Cristi, provocând hohote de râs în jur. Te- ai gândit tu în zilele-alea când veneai sfios și timid ca o fufă virgină, ha-ha, la pian la Răcaru, că ai să ajungi aici ? — Că o să ajungem, ce Dumnezeu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fundul localului, și, când să-l ia pe Fernic de guler, acesta și ridică cu dreapta halba lui de bere, aproape goală, pe care o ținuse bine strânsă, și i-o azvârle nătărăului fix în cap, în față. O bubuitură zdravănă și sticla se sparge, umplându-l de sânge și spumă de bere, făcându-l să cadă ca o muscă. Evreul, abia atunci conștientizând ce se petrece, se albește tot de frică și o apucă de mână pe domnișoară, pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la distanță ! — Franțuzii trag ? Trage și tu spre ei, Cristiane. Cristi scoate pistolul și începe să tragă aiurea pe lângă Pribeagu, în spate. — Vezi cum mă nimerești, domnișorule Cristian, să n-ajung de azi la cele cerești ! Și poc, o lovitură zdravănă și trăsura sare aproape jumă- tate de metru în aer, zguduindu-i pe cei trei prieteni. — Nu e nimic, a fost piatră ! Vedeți, vedeți în spate ! Și poc, încă una, mai puternică, care i-a luat pe nepre- gătite și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bine. La brațe ești bine, capul ? — Totul e-n regulă, m-am aruncat chiar înainte să se răstoarne, dacă nu era mlaștina asta, cădeam în picioare, așa, mi s-a dus stângul cu totul și-am luat și-o bușitură zdravănă... Sachi unde-i ? — Nu știu. — Sachi ! strigă Cristi cât îl țin plămânii. Cum nu știi, du-te după el, după trăsură. Sachi ! ! ! — Sachi, strigă și Fernic, care o ia într-un suflet pe drum și vede, atât cât se poate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
i s-au întors pe dos, făcându-l să-și vomite bila, căci altceva nu mai avea. S-a ridicat în fund, cu ultimele forțe, iar fierea și saliva i se scurgeau pe bărbie. Apoi a simțit cum o palmă zdravănă îi întoarce capul. — Revino-ți în fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
voi, fiți vioi Nu știi mâine ce va fi cu noi. Apoi dizeurul cobora de pe scenă pentru a se amesteca printre mese, alături de un violonist, și fura de pe masa unor clienți un pahar de vin, din care lua o înghițitură zdravănă, stârnind hohote de râs și aplauze, apoi îl ridica în aer : „Sus paharul și vinul noi să-l sorbim/ Și să ne unim, veseli toți să fim/ Zi, țigane, din strună, cum știi frumos/ Valsul cel duios și delicios“, iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]