3,844 matches
-
mărita cu Anatol Nikolaevici Demidov, el nu îi putea oferi acesteia niciun fel de zestre. Mai mult, Jerome intenționa ca sub pretextul apropiatei căsătorii a fiicei sale, să strângă bani pentru el însuși și nu pentru a-i asigura acesteia zestrea promisă. Cu alte cuvinte, Jerome era conștient că orice lucru are un preț, de aceea, dacă un aristocrat cum era Anatol Nikolaevici Demidov dorea să intre în familia lui Napoleon Bonaparte, trebuia să scoată bani din buzunar, și încă nu
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
dorea să intre în familia lui Napoleon Bonaparte, trebuia să scoată bani din buzunar, și încă nu puțini. Proprietarul de diamante După negocieri lungi și complicate, contractul prenupțial a fost semnat. În el se convenea că Mathilde va primi o zestre de 290.000 de franci francezi, dintre care 50.000 de franci francezi erau în bijuterii, garderoba personală și instrumente muzicale. Soldul de 240.000 de franci francezi trebuia să-i fie plătit în numerar viitorului ei soț. În cazul
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Anatol s-ar fi stins din viață înaintea lui Mathilde, moștenitorul/moștenitorii lui ar fi primit 500.000 de franci francezi. La acea vreme, francul francez - monedă de aur - valora în jur de 75 de dolari americani, ceea ce făcea ca zestrea lui Mathilde să ajungă la o sumă colosală. Mai mult, pentru ca aranjamentul să fie chiar mai ciudat, Anatol a fost declarat proprietarul diamantelor deținute de viitoarea sa soție. Deși Jerome fusese de acord să îi ofere fiicei sale zestrea cuvenită
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
ca zestrea lui Mathilde să ajungă la o sumă colosală. Mai mult, pentru ca aranjamentul să fie chiar mai ciudat, Anatol a fost declarat proprietarul diamantelor deținute de viitoarea sa soție. Deși Jerome fusese de acord să îi ofere fiicei sale zestrea cuvenită, acesta a susținut față de Anatol că momentan, din cauza datoriilor, nu avea banii necesari pentru a-și putea onora promisiunea. Deci, dorind să se asigure că viitorul său socru se va ține de cuvânt în ceea ce privea zestrea lui Mathilde
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
fiicei sale zestrea cuvenită, acesta a susținut față de Anatol că momentan, din cauza datoriilor, nu avea banii necesari pentru a-și putea onora promisiunea. Deci, dorind să se asigure că viitorul său socru se va ține de cuvânt în ceea ce privea zestrea lui Mathilde, Anatol Nikolaevici Demidov este de acord să îi plătească acestuia datoriile, achiziționând de la Jerome diferite relicve ale Imperiului. Așa se face că Anatol cumpără o statuie a împăratului la prețul de 11.000 de franci francezi și statui
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Mère, cu 10.000 de franci francezi, fiecare. În cele din urmă, Jerome recurge la încă un șiretlic - îi vinde lui Anatol bijuteriile lui Catherine de Wurtemberg, care valorau 1.000.000 de franci francezi, deși acestea făceau parte din zestrea lui Mathilde, ca moștenire de la mama sa. La Sankt Petersburg și Paris Căsătoria lui Anatol cu Mathilde se oficiază pe 3 noiembrie 1840, atât la biserica ortodoxă, cât și la cea catolică. În mijlocul invitaților săi, Mathilde este strălucitoare, în rochia
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
nou la putere, iar Mathilde devine a doua doamnă în imperiu, sub conducerea lui Napoleon al III-lea. La rândul său, Anatol nu va mai vedea niciodată diamantele, care au fost ulterior vândute la o licitație în 1904, și nici zestrea promisă de socrul său. Povestea prințesei Mathilde Bonaparte și a prințului de San Donato începe asemenea unui basm frumos, dar se încheie trist. Este demn de remarcat că în scrisorile ei, Mathilde mărturisește că “s-a căsătorit cu Anatol din
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
remarcat că în scrisorile ei, Mathilde mărturisește că “s-a căsătorit cu Anatol din dragoste”. Amândoi erau tineri și pasionați de artă și de frumos. Cu toate acestea, incapacitatea lui Jerome Bonaparte de a-și onora obligația de plată a zestrei, l-a afectat profund pe Anatol. După separarea de Mathilde, acesta începe o acțiune în justiție împotriva ei, pentru restituirea bunurilor sale și a zestrei. Mathilde, susținută de cercul său de prieteni literari, îi răspunde fostului soț cu o serie
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Cu toate acestea, incapacitatea lui Jerome Bonaparte de a-și onora obligația de plată a zestrei, l-a afectat profund pe Anatol. După separarea de Mathilde, acesta începe o acțiune în justiție împotriva ei, pentru restituirea bunurilor sale și a zestrei. Mathilde, susținută de cercul său de prieteni literari, îi răspunde fostului soț cu o serie de atacuri crude și personale în mass-media. Consecvent crezului său, în ciuda celor întâmplate, Anatol Nikolaevici Demidov, prinț de San Donato, rămâne până la sfârșitul vieții, un
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Cluj lipsesc: Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Iulian Patca, Ioan Benche, Raveca Vlașin, etc. Poate în viitorul volum vor fi eliminate aceste lipsuri. Este lăudabila inițiativa autorilor Dicționarului, acesta devenind un instrument de lucru pentru istoricii literări, dar și „lada de zestre“ cu care intrăm în Europa literară și „cartea de vizită” cu care ne „legitimam„ n față mapamondului literar și cultural, în procesul fenomenului de globalizare. Al Florin ȚENE Președintele Ligii Scriitorilor Români 14 mai 2011 Referință Bibliografica: Dicționarul scriitorilor români
DICTIONARUL SCRIITORILOR ROMANI DE AZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344305_a_345634]
-
de aceeași formă, pe care țăranca româncă răsturna mămăliga și în jurul căreia se aduna întreaga familie, pentru a se sfătui în vederea rezolvării problemelor existețiale. „Poarta” ar semnifica locul pe unde se trece spre un nou început, având deasupra lada de zestre omniprezentă în casele tradiționale, acolo unde se nășteau fete, iar „Coloana” - stâlp tradițional gorjenesc, stâlp funerar, întâlnit în cimitirele din Gorj, în vârful căreia meșterii sculptau și așezau o pasăre, simbolul sufletului celui decedat. „Aleea Scaunelor” poartă numele de la cele
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUŞI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639]
-
și macrameul, la care mama a fost pricepută încă din școala primară. Reînvierea tradiției nu înseamnă doar portul popular, ci ar însemna să învățăm semnificația fiecărui motiv stilizat de pe ie. Ar fi momentul ca femeile să se mândrească și cu zestrea familiei, aceea de a ști să coasă și chiar să păstreze un obiect al copilăriei lor. Produsele din magazinele de lux nu le vor oferi rădăcini; vor fi doar niște flori tăiate într-o vază de cristal, când ar putea
CUM ARATA VIITORUL NEAMULUI ROMANESC? DE VORBA CU POETA SI ESEISTA CAMELIA TRIPON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344261_a_345590]
-
vino la fetița ta! Vino, că n-ai ce mai crește; să vezi cât ea te iubește. Vino, mamă, și ne-nvață cum și ce e bine-n viață... Ne-am mărit; cin’ să ne-nvețe? Vino! Nu îți cerem zestre. Tăticu’ Vino, ’napoi, tăticul meu; vino, că te-aștept mereu. Vino la mine, îs fata ta; aici, unde-mi târâiesc viața. Hai, vino, adu cu tine-acum fericirea și-un gând bun, sănătatea și noroc, să-mi zâmbească - la un loc.
DOR DE MAMĂ; TĂTICU DE DRĂGHICESCU MARIA ALEXANDRA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344402_a_345731]
-
de ceva timp, ai păstrat doliu după el anul care trebuia. Știu că v-ați iubit, dar acum nu mai este. Eu le-am spus acestor copii să-ți spună mai demult că ești liberă. Ce v-am dat că zestre rămâne dat. Din partea noastră ești LIBERĂ. A continuat referitor la mine si colonel. Rămâne că tu Minica să alegi ce vei crede de cuviință. Nu vrem să-ți spunem noi ce să faci. Va fi totul la alegerea ta. Pentru
MARILE DILEME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343802_a_345131]
-
lume, „care nu și-au uitat, însă, vechea patrie, tradițiile, cultura și, mai ales, credința.” Accentul deosebit îl pune pe rolul uriaș al Bisericii Ortodoxe Române, acela de a veghea și îndruma viața spirituală a românilor, dar și „să păstreze zestrea de valori care definesc identitatea profundă a credincioșilor, graiul curat, tradițiile și patrimoniul cultural, monumentele literare, de arhitectură și artă veche, alcătuite de ctitori, cărturari și meșteri creștini, slujitori ai Ortodoxiei.” Scrierea și tipărirea acestei cărți s-a impus cu
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
Acasa > Strofe > Timp > EU N-AM TRECUT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu n-am trecut! Port zestrea mea de clipe Și zgarda unui câine de pripas, Eliberat pe străzi eteroclite Din suburbia unui fost oraș. Iar tot ce văd e doar o'nchipuire De păpușar, cu negura decor, Orbecăind vâscos spre nemurire Și ornicul pe post de
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
pe post de vânător. De cine fug și înspre ce mă'ndrept? Statuia-mi face semn spre infinit. Încrezător ca orișice inept, Fac primul pas prin aziul risipit. Atât a fost! În juru'mi, neclintite, Flămânde, orologii își urlă Nesațul pentru zestrea mea de clipe, Strivindu-mă cu umbrele din turlă. Sub ciocul curb de buhă hrăpăreață Cad în răspântia lui azi cu mâine ... S-a rupt, deja, scămosul fir de ață ... Nici viitor nu are, bietul câine. *** Volumul " În valea umbrelor
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
copii, Tamara fiind al doilea dintre ei, născută la 25 ianuarie 1952. Tamara Antal, absolventă a unei școli postliceale de arhitectură, avea încă de copilă înclinații pentru lucrul frumos și expresiv, dar abia în miezul maturității se decide să adauge zestrei sale native instrucția maximă oferită de societate pe linia artei. Devine deci licențiată a Academiei de Artă București, 1999, secția de pictură a profesorului-artist Ilie Boca, și membră a Uniunii Artiștilor Plastici (Filiala Bacău). Organizează expoziții colective, de grup și
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
Târgul Muntelui în zori, Când soarele din tulnic dă năvală, Veniți, voi fete mândre și feciori, Acolo sus, sub cer de catedrală. Când aurul mai curge din poveste Tot murmurând prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui cel Sfânt binețe dați-i, E Aerul același pentru toți, Drumeți din patru zări și alte spații Veniți la Târgul fetelor de Moți! Lăsați-vă tristețile-n pridvor Și-nveșmântați în straiele luminii
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
adevărate. Ca să le fi luat prea iluștrii cuceritori ar părea că știau prea pu\în despre arta picturii mai ales că veneau din țară lui Brueghel și Rembrand. Cred totuși că sentimentul na\ional e mai puternic așa că tablourile erau zestrea lor cea mai de preț, doar realizarea era modestă. Dar era. Lângă muzeu se află biserică catolică Christ Church din 1753. Deși musulmani aveam să vedem pe tot parcursul vizitei multe biserici catolice semn că, cucerirea a fost un succes
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
pe ușa din dos. În casă zugrăvită în alb cu var peste chirpici, La grindă, unde ne urcam pe cufăr în odaie, Găsesc uitați bănuți de când eram mici, În colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în vatră, imagine de basm cu a mea bunică, Când în cuptor cocea un dovleac și o pită. Mă așez de mâna cu gândul în pridvor, Privind plângând o
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
Elisabeta. În cele din urmă, oricât de contradictoriu ni se pare astăzi momentul extinderii de după Primul Război Mondial a orașului spre nord și dincolo de incongruența configurației Noului Cartier în raport cu orașul vechi, partea cea nouă a Severinului a contribuit indiscutabil la zestrea lui urbanistică, fie și prin faptul că aici s-a construit în chip organizat, s-a construit bine și temeinic și, mai cu seamă, în cele mai multe cazuri, s-a construit cu gust, după cum se poate vedea și în zilele noastre
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
cu uimire c-acesta este un ,,război’’! Și mă-nvățai prea-răbdătoare să potrivesc culorile, încât să iasă cât mai bine și mai frumoase florile de pe țolice, scoarțe grele și-o mie de covoare, brâie, când se va împlini sorocul, de zestre toate or să-mi fie... Îmi arătai perine mari din puf de gâște pregătite și perne tari, picturi brodate, vase din lut, mie menite... Nedumerită, te - ntrebam când va veni ziua aceea, ,,La nunta ta, dragă nepoată, sau ceasul când
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
limpede și amețitorul adânc al numelor lor ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu. Contaminat până la străfunduri de Eminescu, aureolat de Eminescu - zestrea eminesciană însemnând și o tainică și neistovită modelare. Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Trandescendente simțuri din alte universuri, puzderie de cosmice sclipiri; tu nu ești lut care trăiești prin versuri, ești nemurirea clădită din iubiri. Speranțele neîntinate vor rămâne când flăcăruia dătătoare de lumină se va aprinde din scânteia-ascunsă-n tine, mocnită moștenire din zestrea ta divină! Referință Bibliografică: CREAȚIE DIVINĂ / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1834, Anul VI, 08 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CREAȚIE DIVINĂ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343049_a_344378]