3,317 matches
-
mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă deoarece este „a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
frustă a verdelui, a pereților munților, de cascadele făcute de Jiu sărind peste pintenii pietroși : „În Defileul Jiului șoseaua este străjuită de o parte de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului cu pletele-i mătăsoase te cuprind în vraja munților. Alături numeroase tuneluri ale căii ferate străpung muntele. Când munții eliberează valea din strânsoarea lor
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
obține pentru 15 mii dolari o instalație completă de pompare a căldurii din pământ care asigură gratuit căldura iarna, răcoarea vara și pe deasupra apa caldă pentru baia necesară tot anul. Și nici nu apar pe pereți giganticele cutii cu elice zgomotoase care împestrițează peisajele noastre urbane. De ce n-ar fi posibil și la noi? Simplu, deoarece nimeni nu știe nimic, nimeni nu este interesat de nimic, nimeni nu citește nimic iar toți se lamentează ce greu și în ce condiții mizere
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
un trunchi de copac, căutam un post de radio cu vreo emisiune de operă sau operetă și-i dădeam drumul la maximum. Apoi îmi închipuiam cât de nesuferite erau pentru urechile țăranilor acele sonate concertante, acele arii de operă, prea zgomotoase sau prea tânguitoare! Vacile rumegau dând mânioase din coadă, cu capetele des întoarse spre "măgăoaia" mea. Iar când, din greșeală, nimeream peste câte o emisiune de muzică populară, comutam cât mai repede să caut alta, tot cu arii de operă
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
Ionuț - de atâta umblat după melci și buruieni de tot felul, își murdări pantalonașii. Se apucă ea să le scuture de pământ și de cetină. Plecară mai departe. Când s-au afundat în pădure mai adâncă, mai întunecată, un tropăit zgomotos le atrase atenția. Chiar și bunica se înfioră uitându-se într-acolo. - Ce-s animalele alea ? îndrăzni Ionuț s-o întrebe, cam în șoaptă. - Sssst! E scroafa mistreț, cu patru pui ! Fă liniște. A, uite, s-au topit în vale
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
să ia păturile. A despăturit două și le-a aruncat pe pat, după care a luat sticla de unde o lăsase, s-a așezat pe scaun, și-a întins picioarele depărtate unul de altul și a mai sorbit câteva înghițituri pleoscăind zgomotos din buze. Ea se ghemuise toată, așa cum era îmbrăcată și încălțată și-l privea, desfigurată de spaima ce-i intrase în oase. Era albă ca varul și dârdâia de frig și de frică. - O să ne distrăm puțin, târfulițo. După aia
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
piardă pentru cei dragi lui,dar mai ales să construiască speranțe pentru el și ... VII. NUMAI EL PRIN MINE SALVEAZĂ ÎNGERII, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016. Mă pot ascunde de mine, o izolare zgomotoasă a sufletului, un zâmbet schimonosit, fals, asemeni unui costum care nu este al meu. Ce pot face cu cerul meu din care cad îngerii, pe care vreau să-i salvez în mâinile obosite. Cum este unde nu este EL, Ce
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
însă nu pot să nu fur aerul din care vă respir, că nu mă am decât pe mine și o bucată din EL așezat pe o pânză,asemeni unui talisman. Citește mai mult Mă pot ascunde de mine,o izolare zgomotoasă a sufletului,un zâmbet schimonosit, fals,asemeni unui costum care nu este al meu.Ce pot face cu cerul meudin care cad îngerii,pe care vreau să-i salvez în mâinile obosite.Cum este unde nu este EL,Ce drum
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
cu o iubire. Am înviat cu un cuvânt: sunt. ---------------------------------- Dincolo de albastru, rămâne timpul fluturând neuitării flamura promisiunilor amânate, dar... alegi, alegi mereu pasul înainte și viața îți arde cuvintele rostite sau nu, în secundele infinitului unui absurd tăcut uneori, prea zgomotos alteori... Cum să cauți epava unei corăbii în deșertul de ninsori sau printre formele-respirații putrezite ale oceanului vieții... Arunci până la stele veșmântul sufletului, lași inima să-și răsucească forma, până devine para de pe tava cu sunete neștiute apoi, îi redesenezi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
melodic lin și sensibil de a glăsui cântecul, al artistei Maria Stroia, creează o emoție absorbită din poetica melancoliei săteaști, stăpână cândva a trăirilor hunedorenilor, dar atinsă azi de aripa entuziastă nu în zbor ideal, în retransmisia striată, metalizată și zgomotoasă a cântecului modern, ca un țipăt de alarmă! Maria Stroia, dincolo de imaginativ și romantic aduce aminte de mentorul ei, neuitatul artist, cântăreț alipit de inima pădurenilor, Drăgan Muntean. Cu voia și fără voia sa, în spiritul artistei s-au zidit
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
NATO și UE a fost, totuși, o biruință postdecembristă... - Să fim serioși! Am intrat în NATO pentru că SUA, factorul decisiv al Alianței, au vrut-o. Aduceți-vă aminte că, în anul 1997, când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasă, pe atât de inutilă, SUA ne-au închis ușa la Summitul de la Madrid. În dorința de a câștiga bunăvoința Washingtonului, am încheiat tratatul dezastruos cu Ucraina, fără a obține nici un folos. După 11 septembrie anul 2001, evaluarea americană s-a
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
oglinditor al spiritului, în zidirea temeliei poeziei. Cântecul este și sunet și suflet și cuvânt, înflorind viața, contopite în poezie, culoare și perenitate spirituală! Astfel cântă Nico! Într-un univers sonor deranjat până la marginea răbdării de o producție de muzică zgomotoasă, nu departe de contramuzică, melodiile interpretei Nico sunt pansamentul vindecător, căldura ce luptă cu gerul din marfa muzicală de vânzare. E o artistă sensibilă, fină, generoasă, o artistă frumoasă, elegantă, dar cu toate acestea nu e ușor pentru nimeni să
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, gâște oi, porci și alte alea..., în grădina verde și pestriță din cauza florilor și a legumelor în curs de coacere, în praful din bătătură și ulița zgomotoasă, între pomii plini de rod... E drept că unii nu le au, de ce? am spus mai sus. Din lene. Preferă să întindă mâna, decât să pună osul la muncă, și de atâta puturoșenie nici la școală nu merg, unde ar
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
sunt vinovat de moarte Și-am să plătesc greșeala chiar acum! Eu n-am știut că dragostea se-mparte La doi, deopotrivă. Îmi asum!... Sunt vinovat că te-am iubit în taină, Că n-am știut s-o fac mai zgomotos, Că dragostea îmbracă orice haină Când vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerare Că și-un cuvânt greșit te-aruncă-n tină, Că însăși existența mea te doare!... Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-
TESTAMENT PENTRU ETERNITATE de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380336_a_381665]
-
copil la micul dejun! - Ce faci, Dovlecelul lui tăticu’? întreba acesta plin de entuziasm, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. - Uau, tati, mi-ai adus bomboane! și zicând această, îi sări fericită în brațe. După cinci minute de zbenguiala zgomotoasă, o puse pe Carol jos și-i spuse: - Dovlecelul meu, știi cât îmi ești de dragă, da? Carol dădu afirmativ din cap. - Tați te iubește mult, mult, dar acum nu mă mai pot juca cu tine. Mă duc să-mi
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA! de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380388_a_381717]
-
făcea parte din cotidianul lui de când se știa. Împreună au decis să facă facultatea de drept la Yale, unde era și Carol studentă. Prima întâlnire a lui Carol cu Sidney a fost în cafeneaua din fața Universității. Era plină de studenți zgomotoși și veseli, iar lui Carol îi plăcea ambianța de acolo. În acea marți mohorâtă se simțea puțin nervoasă - își dorea ca prietena din copilărie a lui Daniel s-o placă. Deși era o brunetă frumoasă, cu ochi verzi, inteligenți și
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
sunt vinovat de moarte Și-am să plătesc greșeală chiar acum! Eu n-am știut că dragostea se-mparte La doi, deopotrivă. Îmi asum!... Sunt vinovat că te-am iubit în taină, Că n-am știut s-o fac mai zgomotos, Că dragostea îmbracă orice haină Când vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerare Ca și-un cuvânt greșit te-aruncă-n țină, Că însăși existența mea te doare!... Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
mult Iubita mea, sunt vinovat de moarteși-am să plătesc greșeală chiar acum!Eu n-am știut că dragostea se-mparteLa doi, deopotrivă. Îmi asum!...Sunt vinovat că te-am iubit în taină,Că n-am știut s-o fac mai zgomotos,Că dragostea îmbracă orice hainăCând vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerareCă și-un cuvânt greșit te-aruncă-n țină,Că însăși existența mea te doare!...Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-aceea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
privilegiat al muzelor), ( vulnerabil, sensibil), o anumită protecție față de realitatea “brută”, acesta reușind (adesea) să se sustragă momentelor de rătăcire prin labirinturile "devorante" ale chemărilor profane... de prozaismul unei existențe în derivă, de excesul de "fard nobiliar" purtat de mulțimea zgomotoasă, pe drumurile întunecate ale veacului. „mă bucur pentru ceea ce ești - / formă îndrăgostită a unei voci prinsă în simfonia iubirii,/ mă bucur pentru ceea ce sunt - / un simplu vis așteptând un strop de tine,/ mă bucur pentru ceea ce suntem - /freamăt într-o
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
nori, dar pentru scurt timp, pentru că aceștia erau într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna. Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea mohorâtă pusese parcă stăpânire pe sufletele tuturor, dar mai ales
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
nori, dar pentru scurt timp, pentru că aceștia erau într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna.Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea mohorâtă pusese parcă stăpânire pe sufletele tuturor, dar mai ales
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
manifestare diferită, pe care am întâlnit-o la reuniunile familiale sau la discuțiile dintre bărbați, a fost aceea că la orice aluzie amuzantă se râde. Nu cu un râs schițat printr-o grimasă, de om amărât, ci cu un râs zgomotos, în hohote, de om sănătos. Daniela GÎFU: Cât de dificil a fost în acele vremuri să primești azil și să te adaptezi într-o țară capitalistă? Victor ROȘCA: Începutul într-o nouă țară este dificil pentru oricine își părăsește locurile
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
și să-și dorească să fie președinte al Gospodăriei. Își găsește un prieten pe măsură, în persoana profesorului de istorie Gavril Luca, pe care îl apreciază enorm. Împreună cu acesta visează să schimbe fața satului. În decursul povestirii există o competiție zgomotoasă între inginer și președintele în funcțiune. Acesta își dorește să-l înlăture și îi înscenează o poveste de adulter. În preajma unei ședințe, un alt instructor de partid, un tânăr de 35 de ani, cu studii, vine să asiste la discuțiile
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
mâna din mâna lui și să fie a mea. -Hello! Trecu o fâlfâire prin fața ochilor mei. Pesemne vreunul dintre amicii mei încearcă să mă readucă în fața paharului de bere. Aloooo!... Gestului meu de lehamite i se răspunse printr-un râs zgomotos. Nu-mi doresc decât să plec. Gânduri îmi umblă prin cap, furnicându-mi creierul. Adică ce, eu nu pot fi iubit? De mine de ce să nu-i placă? Ce am? Sau ce n-am? E o întreagă filosofie să găsesc
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
de păsări Cu voci îngerești, diafan ciripit, Ciorchinii de flori pe brațe- mi presări, Și raze trimite- mi să- mi mângâie trupul, Pe ochi să- mi sărute pleoape sfioase, Atinge- mă blând, cercându- mi norocul Cu vânturi, cu ploi sacadând, zgomotoase, Ritmul din inimi, acoperișuri de case, Bătând darabana peste pământ, Aprilie schimbător, cu zile umbroase Azi mă alinți, mâine- mi picuri, pe rând, Stropii de ploaie, lapoviță cernând, Ca la Babele viforoase, urâcioase "Cu traista- n băt",cum se spunea
CU TRAISTA-N BAT de DANIA BADEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380867_a_382196]