43,501 matches
-
ieșit prost el ar fi trebuit să plătească daunele e nu doar un afront adus ideii de simetrie, ci și o sfidare a logicii. Toate aceste sunt, însă, detalii, față de atacul dizgrațios venit din nenumăratele guri de tun ale unor ziare care n-au reușit, deocamdată, să producă un comentator pentru televiziune de talia lui C.T. Popescu. Nu mă pot opri să nu observ subtextul mesajelor veninoase trimise în direcția celor doi: ele survin în momentul în care presa românească e
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
în cine știe ce insulă exotică. E încă nevoie de ei, fie și ca elemente de entropie într-o lume ce tinde cu atâta ușurință spre timpurie osificare și bolnăvicios abandon al onestității. Că am dreptate, o dovedește admirabilul echilibru al unui ziar intitulat "Gazeta sporturilor", unde armonia reușită între stilul lui Ovidiu Ioanițoaia și cel al lui Cătălin Tolontan au condus la crearea unei veritabile instituții a presei românești de azi. Nu cred că Ion Cristoiu și Cristian Tudor Popescu pot fi
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
sulfuric în oase, și noi am văzut/ Banchetele jumulite de vinilinul/ Din care aborigenii își fac portmonee, și noi/ Am descoperit cultul secret/ Al stomacului, sexului și capului aplecat, și noi/ Am pătruns în catacombele realității,/ În subsolul paginii de ziar și mai jos de subsol,/ Acolo unde nu mai există decît/ Carnea și timpul, senzorul obosit./ Și noi am cules laurii de staniol/ Ai după-amiezelor petrecute-n ședințe, și noi/ Am luptat în întuneric cu diverși/ Dumnezei județeni, și noi
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
pe vremea lu' Piticu", EZ 2482, 2000, 2), li se adaugă în prezent creații noi, mai ales legate de domeniile moderne de specializare, în primul rînd de informatică: softist, computerist, calculatorist: "softiștii autohtoni ar putea deveni curând scumpi pentru vestici" (Ziarul financiar, 1087, 2003, 1); "tînărul computerist a fost prins în flagrant" (EZ 2518, 2000, 4); "Bill Gates a fost mai întâi un simplu Ťcalculatoristť până să iasă în lumina reflectoarelor" (eva.ro). Anunțurile de specialitate intră în detalii, denumind specialistul
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
Cronicar Cultură/Magazin Pe lîngă reviste culturale, Cronicarul citește consecvent cîteva ziare. Metabolismul lui, dependent de litera tipărită, nu se poate mulțumi cu jurnalele televizate, are nevoie de punere în pagină, de titluri și semnătură, de poze cu legendă, de răsfoit și ales, de comparat și completat mozaicul pestriț al cotidianului pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
comentarii ale evenimentelor fierbinți (cu care însă nu se mai frige, ca la începutul anilor '90, cînd patimile dădeau în clocot, aburind luciditatea), se oprește mai atent - deformație profesională - la paginile de cultură. Ce ar vrea să afle cititorul de ziar dintr-o asemenea pagină, dacă nu sare peste ea? Poate ce cărți, spectacole, concerte și expoziții noi se detașează calitativ, ce evenimente culturale se pregătesc, cine sînt artiștii aflați pe val și ce vor ei, relatări de la festivaluri și colocvii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
artiștii aflați pe val și ce vor ei, relatări de la festivaluri și colocvii, probleme legate de administrarea culturii, opinii și recomandări ale unor specialiști - toate redactate de gazetari familiarizați cu domeniul, interesați de el, meseriași. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriași pasionați și școliți anume, dînd liber să se pronunțe unor persoane ce își vădesc ignoranța și stîngăcia pînă și într-o biată știre de cîteva rînduri. EVENIMENTUL ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
restituie toate documentele unui program urmărit stăruitor timp de aproape două decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a cărții, Întâlnirea cu manuscrisele eminesciene. Apelurile sale sunt adresate succesiv sau simultan Academiei, Uniunii Scriitorilor, ziarului "Scânteia tineretului", iar prin intermediul lor întregii lumi românești. Constantin Noica propunea modalități concrete de facsimilare (fotocopiere, xerox), astăzi depășite. Făcea calcule cât mai apropiate de costurile reale, pentru a fi convingător. Lansa idei și argumente fără putință de contrazicere: caietele
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Alexandru Niculescu Spre deosebire de mulți dintre cei care au deplîns în ziare și reviste, în zilele imediat următoare dispariției sale (16/17 martie a.c.), pe eminentul cărturar care a fost Adrian Marino, dar alături de puțini, de foarte puțini dintre cei care l-au cunoscut din vremuri îndepărtate, am socotit că trebuie să
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Ciobanu, asistent la catedra lui George Călinescu. Profesorul, pe atunci, de curînd instalat în București, venise de la Iași cu învățăceii săi, cu Jurnalul literar (în format redus) la care, împreună cu maestrul, colaborau și ei. Numele lor apăreau de asemenea în ziarul Națiunea condus tot de G. Călinescu și, tot astfel, în revista Lumea. Erau oarecum fericitele timpuri ale anilor 1944-1947 (poate chiar 1945). Pe atunci, Adrian Marino era acel "domn asistent" înalt, chipeș, ușor "infatuat" (termenul îi aparține lui G. Călinescu
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
singur semn de întrebare pentru noi, cei ce l-am cunoscut: cît i-am înțeles și i-am onorat, în timpul vieții, discreta, mîndra, totala, înalta sa singularitate? A unuia dintre ultimii mari cărturari ai României noastre de astăzi. P.S. În ziarul "Ziua" din 19 martie 2005, articolul în care Adrian Marino este denumit un "don Quijote în armură de pașoptist", considerîndu-l a fi avut "obnubilări ideologice tîrzii" și "un pașoptism tîrziu și ridicol", că el ar fi fost, chipurile, un "halterofil
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
justifice cheltuielile. Întregul spectacol e o maimuțăreală a economiei de piață prin mijloacele risipei caracteristice statului totalitar. Tehnica menționată mai sus poate fi întâlnită de fiecare dată când interesele politice se conjugă cu cele economice. Am serioase dubii că un ziar cu un tiraj de, să zicem, o sută de mii de exemplare, care într-un an încasează din reclama de stat un milion de euro (exemplul e cvasi-real) contribuie la producerea unui profit direct proporțional cu suma investită. Cu alte
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
nimeni nu are curajul să vorbească despre existența unor baroni de presă egal de veroși, egal de necinstiți și de imorali precum omologii lor din politică, s-a instituit un embargou al tăcerii. Vor exista, firește, reorientări de sume, unele ziare care, sub Năstase, aveau impresia că sunt nedreptățite, vor primi discrete compensații sub Tăriceanu, și așa mai departe. Mecanismul va funcționa în continuare, imun la bun simț și ideea de piață liberă. Se schimbă stăpânii, se schimbă slugile - metoda rămâne
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
Vorba filologilor: "Numele mari se scriu cu Litere". Una caldă, una rece Nevoit să citească presa timp de trei luni doar pe "suport electronic", Cronicarul a fost sensibil la notița lui Marius Vasileanu, La un click de cultură, apărută în ziarul ADEV|RUL din 14 mai, în care erau lăudați colegii săi de la departamentul tehnic: Ne propunem și de această dată să vă recomandăm un site cultural de maxim interes. Ne-am oprit la site-ul revistei România literară: http://old
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
colegii săi de la departamentul tehnic: Ne propunem și de această dată să vă recomandăm un site cultural de maxim interes. Ne-am oprit la site-ul revistei România literară: http://old.romlit.ro șse poate ajunge la fel de ușor și prin ziare.com, R, România literară, nota Cr.ț Pe lângă faptul atât de necesar astăzi că revista România literară poate fi cercetată în format electronic începând din 2001, pe de o parte după autori, pe de altă parte după articole, aceasta are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
revistelor românești care au format electronic". Dintre acestea Cronicarul îl recomandă navigatorilor pe cel al Dilemei care, spre bucuria "exilaților" apare pe undele electronice la scurt timp după apariția pe piață a revistei. l Tot în pagina de cultură a ziarului Adevărul o știre neprofesionistă, grăbită, stângace, greșită o dă Tiberiu Fărcaș. Să cităm începutul notei fără a modifica nici o virguliță, dar permițându-ne niște paranteze: "Peste 30 de specialiști în opera marelui scriitor francez, șsic și pentru adjectivul original și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
discutabil sau numai parțial adevărat. Și o ultimă remarcă: parcă pe vremea lui Cristian Tudor Popescu nu scăpau asemenea gafe. l Că tot veni vorba de Jules Verne. În Gara de Nord, la intrarea de la coloane, există un chioșc de reviste și ziare ca în toate marile gări europene. Acolo puteți găsi încă numărul pe aprilie din Sciences et avenir (costă 65.000 de lei) care conține un capitol pe temă. Și, poate că n-ați ratat pe TV5, în 22 mai, emisiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
acest duel, provocat de salvarea onoarei ei, " Mamuca începu să-i vorbească despe Ťnecesitatea căsătoriiiť". În finalul nuvelei, unul dintre personaje, publicistul Vladimir Aleșchin-Uho (în spatele căruia se ascunde istoricul Vasile Alexandrescu-Urechiă, cu care Hasdeu era în conflict deschis) publică în ziar un articol pretențios-ridicol contra duelului de factură aristocrat-romantică, un fel de manifest anti-duel: "Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-realiștilor. Am scris continualminte contra duelului ș...ț. Duelul și, generalminte, ceea ce se denominează punt de onoare, este pesta societății
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a emigrat în anii '80 în Statele Unite. În prezent este profesor la prestigioasa University of Maryland și o prezență activă în viața științifică și publicistică americană. A publicat analize politice și studii de istorie a comunismului în cele mai prestigioase ziare și reviste americane ("New York Times", "Washington Post", "New York Review of Books", "Partisan Review") și este considerat unul dintre principalii specialiști americani în problematica fostului spațiu comunist. Volumul Stalinism pentru eternitate este rodul unei duble experiențe a autorului: pe de o
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
gata să trec mai departe când atenția mi-a fost brusc atrasă de cuvântul: "Calendarul". încât am renunțat la gestul pe care începusem să-l schițez și am început să citesc, iar acum reproduc, în traducere, respectiva parte a raportului: "Ziarul bucureștean ŤCalendarulť aflat în al doilea an de apariție este, alături de alte ziare cu orientare similară, dar mai puțin importante, primul cunoscut de mine în România care se deosebește în totul de cele ce urăsc și calomniază mereu Germania. Sentimentele
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
cuvântul: "Calendarul". încât am renunțat la gestul pe care începusem să-l schițez și am început să citesc, iar acum reproduc, în traducere, respectiva parte a raportului: "Ziarul bucureștean ŤCalendarulť aflat în al doilea an de apariție este, alături de alte ziare cu orientare similară, dar mai puțin importante, primul cunoscut de mine în România care se deosebește în totul de cele ce urăsc și calomniază mereu Germania. Sentimentele filogermane ale acestui ziar au o notă de sinceritate, de prospețime și lasă
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
în al doilea an de apariție este, alături de alte ziare cu orientare similară, dar mai puțin importante, primul cunoscut de mine în România care se deosebește în totul de cele ce urăsc și calomniază mereu Germania. Sentimentele filogermane ale acestui ziar au o notă de sinceritate, de prospețime și lasă impresia că rațiunea și nu sentimentele se află la temelia argumentației sale. După cum nu are nici urâta caracteristică de a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ziar au o notă de sinceritate, de prospețime și lasă impresia că rațiunea și nu sentimentele se află la temelia argumentației sale. După cum nu are nici urâta caracteristică de a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
impresia că rațiunea și nu sentimentele se află la temelia argumentației sale. După cum nu are nici urâta caracteristică de a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii. Dacă vom sprijini, așadar, acest ziar la fel cum sunt sprijinite cele similare din străinătate vom acționa în beneficiul cauzei noastre. Nu cunosc situația financiară a ŤCalendaruluiť. Știu numai că este ziarul clerului și al profesorilor și, ca atare, cu o mare înrâurire asupra noii generații
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]