4,658 matches
-
ruga acestora ține Dumnezeu lumea. Până când vor exista asemenea făpturi nu-și va retrage Dumnezeu binecuvantarea de pe pământ. Să știți că mare rol are această elită a vieții spirituale creștine! Este destul uneori să le vezi numai chipul, ca să te zidească, să-ți îndrepte viața. Se spune că în momente de cădere grozavă morală, de răscruce socială, când mânia lui Dumnezeu se ridică uriașă să-i pedepsească pe oameni, se prezintă în fața lui Dumnezeu, ca și Moise pentru poporul evreu, se
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
construit” Opera pe cea mai înaltă stâncă, dragostea de neam și limba română. Vorba Domnului Iisus”A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. “( Matei 7,25).Scriitorul N.D.Petniceanu a făcut tot ce i-a stat în putință să promoveze și să apere OPERA poetului Mihai Eminescu”, care pentru românii de pretutindeni, de bună-credință, înseamnă Biblia Neamului Românesc. “ Cartea ,de care
A SOSIT DOMNUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/A_sosit_domnul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/358958_a_360287]
-
frumusețe. Prietenia, ca stare a creației creștine este o bunăstare proprie destinului ortodox, în care se trasează forma și sensul existențial cel mai înalt. Prietenia creștinului se manifestă plural și esențial în viața trăirii ortodoxe pe a cărei temelie se zidește bucuria și statornicia frumuseții. În spiritul Suferinței, numai Prietenia în veșmântul dreptei credințe înfrumusețează divin Cerul Iubirii. În actul Prieteniei întreaga lume renaște prin Prieteni, vie în Adevăr, strălucitoare în Libertate, statornică în Dreptate, împodobită cu Zorile Frumuseții Creștine. În
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
din mistica dumnezeiască spre jertfa supremă a Omului. Crucea Suferinței și a Iubirii este Sânul mesianic al mântuirii care te îmbrățișează cu brațele hristice ale Prieteniei. Prietenia adevărată netejește Calea Domnului spre Raiul sfânt al vieții tale veșnice. Prietenia creștin-ortodoxă zidește Catedrala Iubirii cosmice pe temelia Adevărului hristic. Prietenia creștină este un elogiu divin adus frumuseții spirituale ortodoxe. Prietenia este logodna eternă cu spiritul înveșmântat în har. Prietenia este Pomul Vieții înflorit în sufletele celor aleși. Actul Creației este Bucuria lui
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
oricărei noi povești! SCARA CERULUI Doamne, ca un pământ sec și neudat de-atâta vreme te doresc! Coordonată a vieții, n-am cum să te uit, bați mereu în inima mea, oriunde aș fugi, în tine rămân, acolo m-ai zidit! Amintirile tale înoată înapoi, pergamentul lor arde în interior, focul pasiunii nu se clatină, ai ritmul cuvintelor, în camera mea, încuietorile sunt sacre, tentantă cheie a inimii, până în cer mă simți! Te sărut, îngerul meu cu aripa întinsă spre soare
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
înapoi, pergamentul lor arde în interior, focul pasiunii nu se clatină, ai ritmul cuvintelor, în camera mea, încuietorile sunt sacre, tentantă cheie a inimii, până în cer mă simți! Te sărut, îngerul meu cu aripa întinsă spre soare! În mine te zidești ușor și adânc, cu aceeași plăcere prin care Dumnezeu și artistul respiră creația. Alături de mine pe drumul cunoașterii, undeva în mine te-ai pierdut, nu știi dacă te mai regăsești, tu cel dinainte, demult în lumea din tine, undeva pe
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
pe locul Predicii de pe Munte Sf. Împ. Elena a construit o bazilică impunătoare, care a fost numită Biserica Eleon. Ruinele acestei bazilici se află astăzi în interiorul bisericii catolice Tatăl Nostru (Pater Noster). În anul 387, pe locul Înălțării a fost zidită o biserică mare octogonală - Capela Înălțării, după cum o numeau bizantinii și a cărei cruce luminoasă era văzută de către întreg Ierusalimul. Biserica Înălțării a fost distrusă de către perși și reconstruită de cruciați păstrând același plan. În anul 1187, biserica a fost
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
fără să știe, bineânțeles, că în acea peșteră s-a născut Domnul nostru Iisus Hristos. Soarta acestui oraș s-a schimbat în sec. al IV - lea, când Sf. Împ. Elena, la porunca fiului său Sf. Împ. Constantin cel Mare, a zidit deasupra peșterii Nașterii Domnului o minunată bazilică - care din Casa Împăratului a devenit „Casa Împărăției” - pentru toată lumea creștină. Acest eveniment a scos orașul din anonimat și l-a transformat într-un important centru de pelerinaj cum este până astăzi, chiar dacă
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Sub altarul acestei bazilici, descoperit nu de mult, cu ocazia unor săpături arheologice, a fost găsită o uriașă ancoră de piatră, făcută, probabil, în cinstea marelui pescar evanghelic. Actuala mănăstire ortodoxă grecească, situată la marginea sudică a orașului, a fost zidită pe ruinele clădirii din epoca cruciaților și din perioada otomană. Orășelul Magdala (de la cuvântul migdal, în ebraică, sau el - mazdal, în arabă și care în ambele limbi înseamnă turn) este situat la aproximativ 5 km nord de Tiberias. Așezarea, ca
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a favorizat aici sălășluirea în masă a monahilor. În preajma izvorului Ein - Fara, cel din vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
stat ascuns Proorocul Ilie timp de trei ani și jumătate și a fost hrănit de corbi (3 Regi 17, 5 - 6) în timpul secetei. Potrivit unei alte tradiții, de mai târziu, bazată pe Evanghelia lui Iacov (evanghelie apocrifă), mănăstirea a fost zidită pe locul care aparținea părinților Maicii Domnului Ioachim și Ana. La sfârșitul sec. al V - lea Sf. Ioan Hozevitul a dezvoltat mica așezare monahală a sirienilor, adăugându-i clădiri noi și o biserică mare, transformând astfel vechiul locaș în Lavră
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
dureroasă în raport cu umanul, consolidând cea mai directă lucrare a sa, uitarea! Ce se întâmplă, însă, în intimitatea omului, atunci când uită ce-a iubit?! Răspunsul dorit de fiecare a nu fi adevărat este trădarea de sine, căci există și acest rău, zidit în natura omenească. Uitându-l pe cel ce-a fost zugrăvitor al spiritului bucovinean și pentru el, prin cântecul glasului său, precum meșterii Voronețului prin vopselele descoperite o singură dată în sevele vegetale și pulberi minerale, apoi înghițite pe vecie
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447223606.html [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței, ar putea înclina să creadă că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței, ar putea înclina să creadă că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni să-și aleagă părțile, spre a le putea cumpăra, devenind în câțiva ani, deținătorul unei însemnate părți din proprietatea obștească. Deosebit de interesante sunt documentele
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
pe veci din amintiri Vor pleca cu voi lacăte slute Și-oi rămâne-nchisă în iubiri. ACASĂ Nu știu drumul unde duce Dar pășesc supus în sus Când ajung la vreo răscruce Mă întreb unde m-am dus. Și-mi zidesc o balustradă Din credințe și din vise Pașii mici să nu îmi cadă Prin iubirile promise. De mă-neacă marea mare Sau întâmpin vreun munte Îmi croiesc senin cărare Și spre-acasă îmi fac punte. Și trăiesc cu umilintă Desenând cu-
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_evadare_din_magazinul_d_vali_zavoianu_1328791477.html [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
a dedicat ! Învățat-a multă carte ! Viața zilnic și-a sfințit ! Și de crud, la 14 ani, Pretor fost-a investit ! Pentru că neamu-i era cinstit (că dat-a Sfinți în Creștinism) Plecându-i la Cer părinții, a intrat în Monahism. Zidit-a 6 Mânăstiri ; sicilienile averi, Le-a dat Mânăstirilor și oamenilor pauperi ! Iar în casa de la Roma (rămasă de la ai săi), A înființat o Mânăstire, cu Hramul "Sfântul Andrei" Trimis la Constantinopol, de Papa Pelaghie, Cu Sfântu ' Leandru Spaniolu ', legat
SF.GRIGORIE DIALOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1426093170.html [Corola-blog/BlogPost/344106_a_345435]
-
perdeaua peste zi făcând pace între rațiune și simțire aruncând între ele un curcubeu de fluturi obraznici eu tot pe tine te vreau 18 în negura dintre noi doi distanțele zac măsurate în oameni depărtări cu plus și minus se zidesc din palme și apă de trandafiri cuvintele se iubesc cu ochii nu se rostesc niciodată arzând precum o lumânare vie între două respirații stă un piept tivit cu dorințe ascunse în colțul buzei zâmbete cu parfumul zilei de ieri apun
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1443969118.html [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
să le-nritm și să le-nrim, Din comoara nepăzită din seifuri, conturi, bănci, De la Dumnezeu dictare spre țărani și spre țărănci, Spre români cu vorbe simple și spre simpli cărturari Ce păstrează limba pură în registru-i de zidari Ce-au zidit altar de doină, de baladă și poem De se tem și anglofilii și latinii toți se tem... Cu franțuzii și păgânii mai demult am insprăvit, Doar cu slavii și ovreii încă nu ne-am lămurit... Azi mă fac cu tata
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cuvantul_de_dupa_cuvant_romeo_tarhon_1394528316.html [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul astral Tăcerile țipate cad pe sufletul meu Cu primul cuvânt disperat ... Și-mi spăl privirea de fier În ghețurile gândului astral. Deasupra noastră tremura timpul Ascuns în asfințitul vieții ... Zidit în roua de cioburi A cuvintelor nemărturisite. Din unghiul privirilor mele Rămâne doar clipă cernita... Plutind în aerului cosmic Prin somnul privirilor fără nume. Îmi spăl clipă tăcerilor închise În albia lacrimilor seci ... Și te regăsesc pe malurile reci Rătăcit
GANDUL ASTRAL de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1484144363.html [Corola-blog/BlogPost/358995_a_360324]
-
întorc la îngeri, dar morți în misiuni ... Deși, sărmanii, zilnic mor câte puțin, nu pier, Căci noi cei mulți aleși, nu credem în minuni. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
cei mulți aleși, nu credem în minuni. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara în ființă Și în speranța dragilor copii Născuți din dragoste și din credință. De le vom fi
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
natura și vatra lui, dar finisat precum cristalul de șlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele românești, în toate timpurile și de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibrația melosului nu e o înzestrare de sine stătătoare a vocii. Ea este zidită în ființa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit plămădit în melodii de mii de ani în urmă, până azi. E de necontrazis crezământ faptul că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza și fluierul ciobanului, de la toacă și clopot
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
-mbrățișezi Ai făcut-o mereu, fiindcă am sădit arbori verzi În sufletul tău de grădină, mereu ancorat în iubire Și scăldat în luceferii din ochii tăi azurii și-n privire... Știu, toate drumurile duc la mine, înnodate în stele Și zidite pe ruguri străvechi și-n poemele mele ” Nu ți-am cerut”...de Elisabeta Iosif) ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun lăuta-n noapte, Pe-aleile-ndelung fremătătoare - Știu să-nfierbânt iubirii mii de șoapte, Să-nlăcrimez, duios, o sărbătoare.” (din sonetul de
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1419365213.html [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
când începea să se însereze și sub cupola Sălii Palatului din București se ilumina un prea vast văzduh de cântece și solemnitate. Era fructul unui ceremonial, croindu-și drum printr-un veac de muzică folclorică românească într-o o zi zidită pe soclul nostru sufletesc: începea concertul „Benone ’77”; începeau să urce în neconstrânsă libertate la cristalul vitrinei cerești, nu stele și nici duhuri de sfinți, ci banchize de flori de cântece cu patimile, dorurile, dragostele omenești; începea sărbătoarea unui soare
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]