1,190 matches
-
știa profesorul că o să-l caut și cînd anume, pe lângă promisiunea dezlegării misterului bulversantei sale dispariții?! ...Stop, clopoțel de alarmă: Adam Adam rostise clar și apăsat „așa-zisa mea dispariție”. Cum adică? Ce vrea să Însemne vorba asta proastă, „așa-zisa”? Mi se pregătise o farsă, o cacealma sau profesorul o aruncase intenționat, ca să intrige ori să mă deruteze? M-am hotărât să abandonez expectativa și să contraatac prudent: - Am impresia că și dumneavoastră sunteți dornic să vă confesați - așa Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
textul Statutului? s-a interesat, ironic, Zoran. Iată o noutate uimitoare, Într-adevăr... - Nu am spus așa ceva, a bătut În retragere Roger. Vorbeam despre spiritul Statutului, nu neapărat despre litera lui. Și nu aceasta este problema esențială acum, ci așa-zisa nouă viziune asupra menirii Centrului cu care ne amăgește domnul Charles Redford... N-am mai ascultat, cunoșteam argumentele lui Howard, fiindcă nu erau altceva decât expandarea retorică a discuțiilor noastre În trei, din urmă cu câteva zile. Îmi priveam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În ziua următoare, de la capăt. Am sfârșit prin a-i compătimi pe martirii care sunt În stare să facă asta o viață Întreagă - despre scriitori vorbesc; vai mama lor! Da, dar dracu-i pune?!, vorba lui Marin Preda apropo de zisa camilpetresciană: câtă luciditate, atâta dramă. Să nu mă-ntrebați dacă ajunsesem să cred În istorisirea lui Adam Adam, că n-o să vă răspund. Mai contează ce credeam sau ce nu credeam eu?! Vali, prietenul evacuat din garsonieră, căruia i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ronțăi acolo, În timp ce următoarea sămânță, care Între timp a fost deja despicată În partea dreaptă, este prelucrată la rândul ei. Apropo de dreapta, a recunoscut că este un „monarhist“ convins (de natură mai degrabă romantică decât politică) deplângând apoi așa-zisele (și perfect abstractele) mele vederi „democratice“. Mi-a recitat câteva mostre din fluentul lui album de poezii, remarcând cu mândrie că a fost felicitat de Dilanov-Tomski, un poet la modă pe atunci (care avea o slăbiciune pentru epigrafe italiene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
-o de gol. Fonograful familiei pus În funcțiune, odată cu lăsarea serii, era o altă mașinărie muzicală pe care o auzeam răzbătând prin versul meu. Pe veranda unde se adunau rudele și prietenii noștri, emitea din pâlnia lui de alamă așa-zisele țiganskie romansî, Îndrăgite de generația mea. Acestea erau imitații mai mult sau mai puțin anonime ale cântecelor țigănești - sau imitații ale unor astfel de imitații. Calitatea de „țigănesc“ era dată de un geamăt adânc și monoton, Întrerupt de un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică găsiam. Cărticica o spărgeam De bănat mai că pomniam; Apoi mă luai pe cale, Pe o cale lungă tare Și la vamă ajunsei Și cătră vameș zisei: Hei podariu, podariu de vamă, " Am să fac cu tine samă, Cîtu-i prețul podului? " - Prețul podului e mare De la tin-nu cer parale Num-o țîr-de gurișoară Dă-i-mi dalbă fetișoară. - Cât am venit din Banat Gură la nime n-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sau șantaj) nu este lămurită de presă. În schimb, ni se oferă un comentariu care te face să-ți pierzi capul : „Saudiții nu le impozitează, le decapi tează !”. Devine serios !... În continuare, vrăjitoarele cu pricina ne sînt prezentate ca „așa-zisele vrăjitoare”, care „păcăleau clienții cu vrăji”. Mă întreb cum ar arăta atunci „adevăratele vrăjitoare”. Și mai am o nedumerire : păi dacă sînt „vrăjitoare”, ce altceva ar trebui să facă, dacă nu „vrăji” ? Mai mult, ni se spune și oficial că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Cu privire la această sfântă mănăstire ne-am sfătuit cu boierii noștri și cu... arhierei ai noștri și am trimis până la sfânta mănăstire ce se află la Marea Neagră, zisă de la Sozopole... și am întrebat pe călugării acestei mănăstiri și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele le are această mănăstire din Țarină a lui Aaron Vodă... Și astfel chibzuind,... am orânduit pe preotul Gavriil drept egumen al zisei sfinte mănăstiri a lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și le-am dat zisa mănăstire ca metoh cu toate veniturile sale: vii, ogoare și dobitoace și câte altele le are această mănăstire din Țarină a lui Aaron Vodă... Și astfel chibzuind,... am orânduit pe preotul Gavriil drept egumen al zisei sfinte mănăstiri a lui Aaron vodă ca s-o aibă în grijă și s-o slujească după obicei”. ― Această nouă închinare este confirmată de “Io Miron Barnovschi Moghila voievod,... domn al Țării Moldovei” în 1626 martie 20. ― Iată că la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
miluit pe răposatul... credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavriil,... în Galatia, împreună cu soția sa, Anna, și copiii lor <și> care au și dat această biserică... să fie metoh... zisei mănăstiri Sinai... Deci... am dat acestui loc sfânt... șase fălci de vie... în dealul Porcului cu crame, și pivniță de piatră, și teasc, și alte case și cu tot venitul... ― Se înțelege, dragule, că o danie către locurile sfinte nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
le-a făcut pe toate bine, așa scrie în Geneză, omul a pervertit lucrurile, pervertindu-se mai întâi pe sine. Ehei, Hitler a fost un dulce copil, ucigând milioane de oameni, pe simplul considerent că nu făceau parte din așa-zisa „rasă superioară". Dar măcar el avea un țel bine determinat: să propulseze Germania ca stăpână a lumii. Pe timp de pace, în România noastră (cândva frumoasă și bogată) - un om, un singur om, se crede Dumnezeu și se joacă, așa cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată în bronz în piața Cosmonauților, tanti Cucu, zisă și Piratu’ sau Madona cu trandafiri, se înscrise în Partidul Democrat și contribui hotărâtor la alegerea lui Băse ca președinte al Belgiei Orientului peste câțiva ani. C XIII Jurnalul lui Leo conținea și înregistrarea viselor sale mai spectaculoase, vise care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa, zâmbea atunci când se întâlnea cu camarazii săi dragi. Credința i-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
atât. Lui i se pare că îl urmărește cu admirație când divaghează pe temele preferate. Dar ar putea fi doar ascultarea cu respect a unei persoane „mai în vârstă”... Ceea ce nu înseamnă nici aprobare, nici totală înțelegere și acceptare a ziselor sale. Absorbit de un discurs colorat adesea cu accente pasionale, Profesorul nu poate sesiza eventuale dezaprobări în privirile Teodorei. Cu atât mai puțin intențiile de interpelare în momentele când simte că are și ea ceva de spus! Totuși, din relatarea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ani publică această carte, recenzată aici. Din dicționarul lui Vasile Ghica aflăm că Alexandru Mânăstireanu a absolvit și cursurile facultății de Filologie din București. Supraviețuitor fiind, erou în sensul cei mai adevărat al stării acesteia, după mulți ani de așa zisă norma litate, reușește să-și capete unele drepturi, pe care le «cucerise» prin muncă și prin luptă. Să cităm și din carte: «Prin 1935 , în octombrie, fac o vizită de două zile la Iași cu ocazia «Lunii Iași lor» și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din București. Groaznic! Adică, altfel spus, suntem obligați să nu putem schimba o idee, o propoziție, o gândire spusă timp de 7,6 ore! Să punem căpăstru cuvântului, să-l înrobim, să încălcăm flagrant și de tot libertatea vorbei, a zisei și spusei, a numirii și denumirii!!!...Dar nu-i cazul să ne pleoștim. Ne scoatem din plin pârleala în micile și nevinovatele întruniri publice și de societatea a cozilor și mai ales la oficiile de șomaj, aici unde se pun
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Arca? - Arca? întrebă surprins. Vă gândiți la o replică a corăbiei lui Noe? Celalt îl privi din nou, lung, curios și iritat totodată. - Era numai o metaforă, reluă târziu. O metaforă devenită clișeu, adăugă. O găsiți în toată maculatura așa-zisă ocultistă... Mă refeream la transmiterea tradiției. Știu că esențialul nu se pierde niciodată. Dar mă gândeam la celelalte, multe, care, deși nu reprezintă esențialul, mi se par totuși indispensabile unei existențe cu adevărat umane; bunăoară, tezaurul artistic occidental, în primul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de vie. Cine știe câtă vie avea mănăstirea dacă în actele de vânzare-cumpărare se vorbește despre atâtea locuri: Dealul cel Bătrân, Valea Socolii, Dealul Coroiului, Vișani, Vămășoaia, Valea Lupului, Balciu, Găureni, Iezăreni, Dealul Călugărițelor... Și dacă stau să-mi ascult foamea, apoi zisa „mi s-a pus soarele drept inimă” nu se poate să nu fie adevărată. Cu alte cuvinte, „pe aici ți-i drumul”, vere. În situația asta trebuie să pornim la drum apostolește. Pe cale om mai schimba o vorbă-două. Fără alte
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și ei s-au lăsat folosiți, și ei au făcut exces de zel, și ei au profitat, și ei s-au răzbunat. Ba bine că nu! Am citit că temnicerii români turnau, din inițiativă proprie, apă pe cimentul celulelor. Așa-zisa neagra era mai udă și mai strîmtă decît sicriul. Mai este un argument: evreul Steinhardt a făcut aceeași închisoare ca și românul din Boteni-Muscel, Petre Țuțea, cu aceeași demnitate. Țuțea a refuzat să vorbească despre chinurile celor 13 ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Tano. O aștept cu drag. Mi-i dor de-o partidă sănătoasă de rîs. Rîsul nostru absurd-voios. E mai vivantă, mai tonică decît mine. Stăm, și eu și ea, cu ochii pe realitatea care dă-n clocot (pe mai-mult-ca-prezent, e zisa ei!), dar Magda U. preia altfel decît mine evenimentele. Eu mai crispat. Ea mai ironic. "Să spui adevărul e o chestiune de temperament". Rîde enorm și vede monstruos", scria Val Gheorghiu. Eu o știu mai bine decît el pe Magda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de glorie pe câmpul de luptă, la încheierea războiului n-au fost admise să defileze pe sub Arcul de Triumf, fiind înlocuite la momentul festiv de unități din cele două divizii române formate pe teritoriu sovietic - cu rol determinant în așa-zisa „democratizare (epurare)” a armatei române. După aceste considerații revin asupra substanței memoriilor de război ale lui Ioan Enache și mă opresc la rolul decisiv avut de Mareșalul Ion Antonescu în calitate de conducător al României și de comandant al armatei în războiul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
zicea, nu s-au unit, îndemnîndu-l ca de cătră turci să să hăinească și moscalilor, precum și Dumitrașco Cantemir, să să alcătuiască. Nici scrisorilor celor cu laudă ale moscalilor, care den multă îndemnare a vrăjmașilor fără de nicio socoteală îi trimite. Nici ziselor, scriselor și laudelor lui Ren ghenărariul, care den multă îndemnare a Tomii îi venia, nici universalului ce Vlasie stegarul la mitropolitul Antim pă taină adusese cu poruncă dă zahareale și alte lucruri necăzute și necuviincioase, nicidecum nu s-au supus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acum trebuie să ne întoarcem spre teoriile din Franța anilor '70 pentru a găsi noi perspective asupra culturii și ideologiei, utile studiilor culturale. Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție Dezvoltarea unor noi metode de interpretare și critică a textelor propuse de așa-zisa Nouă Teorie Franceză a avut, de asemenea, implicații importante pentru studiile culturale. Diferiți teoreticieni poststructuraliști francezi au contestat concepția marxistă oarecum simplistă conform căreia ideologia ar constitui centrul textelor, iar critica ideologică ar implica pur și simplu negarea și demolarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]