2,287 matches
-
op.cit., pp. 21-22. Ibidem. Ibidem, p. 23. Sanda Golopentia, Cartea plecării, Editura Univers, București, 1995, p. 62. Ibidem, p. 63. Cf. Nicolae Stroescu-Stînișoară, În zodia exilului. Întrezăriri. Fragmente de jurnal, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, passim; prima ediție: În zodia exilului. Fragmente de jurnal, Editura „Jurnalul literar”, București, 1994; Vasile C. Dumitrescu, O istorie a exilului românesc (1944-1989) În eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecția textelor, Îngrijirea ediției, indice de nume, cuvînt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuprinsă între 1947 și 1964, reîncepe să publice în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară” ș.a. După 1973 poeziile îi apar în reviste românești ale exilului: „Ethos”, „Limite”, „Mele”, „Micron” ș.a. L. și-a făcut apariția - după cum se autodefinește - în zodia acelei „generații ieșite în lume sub semnele cumplite ale războiului, dar purtând cu sine și pentru toți o poezie curată și dreaptă”. Este poezia din anii imediat postbelici, temperată în raport cu excesele experimentelor avangardiste și cu delirurile imagistice suprarealiste, ale căror
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică prozatorul realizează o carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI: Corabia autohtonă, București, 1969; Măști de
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
ireale simt rănile cum dor”. Poeziile evocă scene din viața satului românesc, temelor sociale, abordate dintr-o perspectivă livrescă, li se adaugă o doză de misticism gândirist. Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
orizonturile din Lângă pământ. Deși include câteva piese excelente, volumul nu aduce sunete noi, iar o Rugăciune, de fapt un mic psalm introductiv, nu relevă tendințe verticalizante, învăpăieri argheziene, nici mari neliniști metafizice. Discursul liric - observa Perpessicius - se desfășoară „sub zodia morții, și culegerea întreagă se organizează, crește și se înalță sub cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
aur, postfața Victor Eftimiu, București, 1973. Culegeri: Poezii de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
unde construise un castel bizar, al cărui proiect ar fi fost transmis de Iulia prin efluvii de natură mistică. Dintre destinele Hâjdeilor, solidari în voința și mândria de a crea, doar cel al lui H. s-a aflat sub o zodie norocoasă, în primul rând pentru că moștenirea primită a fost fructificată în interiorul culturii române, unde personalitatea lui proteică s-a manifestat complet, în plină lumină. Vocația universalității, ca sete de cunoaștere și de creație, îi este caracteristică. O imensă nerăbdare și
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
sângelui. Revoltat împotriva oprimării de orice fel, cu vorbă semeață, demnă, Răzvan, care va fi amenințat cu moartea și din nou cu robia, alege calea codrului. Îi este dat să cunoască acum pe Vidra, nepoată a boierului Moțoc, născută sub zodia teribilelor ambiții ale strămoșilor ei. Vidra deslușește în Răzvan, omul de care se îndrăgostește pe loc, o energie fără seamăn. Tot ea va fi cea dintâi care uită de prejudecăți și așază în fața lui o oglindă de care acesta avea
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
a cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
mit al său, prin simpla dar sugestiva potențare a unei perspective tradiționale.” Pentru volumul Fragmente despre infinit (101 intropoeme) (2000) I. a fost distins cu Premiul Academiei Române. SCRIERI: Măștile somnului, București, 1968; Poeme (Valea Plângerii), București, 1971; Pseudopatriarchalia, București, 1974; Zodia Șarpelui, București, 1975; Cântec la izvoarele lumii, București, 1975; Sceptrul singurătății, București, 1978; Rune, postfață Cornel Mihai Ionescu, București, 1980; Oase de fluturi, București, 1982; Interiorul tăcerii, București, 1985; Poezii în șoaptă, București, 1985; Despărțirea de cuvinte, București, 1988; Ritual
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
de redacție este alcătuit din Tudor Șoimaru, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969; Brad de munte, Chișinău, 1970; De-a baba oarba
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
1971; La marginea câmpiei, Chișinău, 1972; Freamăt verde, Chișinău, 1974; Să vezi și să crezi, Chișinău, 1977; Ochi de stea, Chișinău, 1979; Înălțimi constante, Chișinău, 1979; Simplu, Chișinău, 1981; Vorbe năzdrăvane, Chișinău, 1982; Ecoul de a doua zi, Chișinău, 1983; Zodia Inorogului, Chișinău, 1983; Mure din pădure, Chișinău, 1985; Din pragul casei, Chișinău, 1986; De cu zori până la iarnă, Chișinău, 1987; Oaspeți proaspeți, Chișinău, 1989; Dans de piatră, Chișinău, 1991; Viața în continuare, Chișinău, 1991; Elefantul trece prin urechea acului, Chișinău
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
articolele din „Universul literar”. Microromanul Interior, intitulat inițial Margini, Margini de oraș, Eu și orașul, Apropiatul etc., se înscrie printre primele tentative românești de renovare a genului, pe urmele unor modele europene prestigioase (îndeosebi André Gide), în direcția autenticității. Sub zodia acesteia urma să stea prezentarea trăirilor intime ale personajului central, Călin Adam, figură parțial fictivă, parțial un alter ego al autorului. Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente din Kierkegaard și Papini), trăirile relevă o
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
Ștefan Baciu, G. Uscătescu, L. M. Arcade, Grigore Cugler, N. A. Gheorghiu, Dinu Adameșteanu. F.r. păstrează pe toată durata apariției sale aceeași structură - grupaje de versuri și proză și rubricile „Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la numărul al doilea, semnalând cărțile primite la redacție). Alături de versurile poeților din exil (Al. Busuioceanu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Yvonne Rossignon, Vasile Posteucă, George Uscătescu, Ioan Cușa, Antoaneta Bodisco), sunt publicate inedite de Ion
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
vechi românești, rigoarea științifică a comentariului neexcluzând nuanțate aluzii politice la practici întâlnite în relațiile dintre state (Două campanii rusești în Moldova. 1711: „Prietin” ori „Rob supus”?, 1965, Manuscrise robite de cazaci la 1653, 1966). Rubricile „Texte și documente” și „Zodia Cancerului” sunt consacrate fenomenului literar românesc și vieții culturale din țară. Articolele și cronicile înregistrează ravagiile imixtiunii politicului în cultură. Des vizat este procesul de „reconsiderare” a scriitorilor interbelici, în plină desfășurare în anii aceștia: „Efortul de recuperare a ceea ce
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
, revistă apărută la București, lunar, între 1 ianuarie 1927 și ianuarie-iulie 1929, cu subtitlul „Literatură, artă, știință, viață socială”. Din comitetul de redacție fac parte I. E. Torouțiu și Barbu B. Theodorescu. Orientarea publicației, aflată sub zodia tradiției, reiese chiar din articolul inaugural, unde se afirmă dorința apropierii „de căminul românesc, de familia românească, de sufletul românesc”. Sunt respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
282-287, 379-384, X, 78-84, 126-132, 159-163, XII, 527-528, 561; Constatinescu, Scrieri, III, 305-462, IV, 259-263, 365-367; D. Caracostea, Un mare critic român modernist: domnul Eugeniu Lovinescu, București, 1927; Cioculescu, Aspecte, 329-339, 563-574, 698-700, 704-705, 721-723; Camil Petrescu, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, București, 1933; Streinu, Pagini, I, 136-149, 162-179, 202-208, IV, 111-114, 186-201; Călinescu, Ist. lit. (1941), 715-724, Ist. lit. (1982), 799-808; Vianu, Opere, I, 227-233, III, 144-148, 416-417, V, 255-258; Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Tudor Vianu
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Cenușiu (1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din anii ’70, dramaturgia, spre care își îndreaptă interesul încă din 1955 cu Tudor din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77 (1977), îndeosebi pe momente și personalități istorice, pe care autorul va încerca să le evoce într-o formulă dramatică modernă. Proza, în schimb, sporește în consistență în ultima perioadă, A venit
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
București, 1958; Scene din viața lui Shakespeare, pref. F. Hardy, postfață O. Trilling, București, 1958; A venit un om din Răsărit, București, 1969; Dionysos. Eseuri lirice, București, 1969; Scrisori din imediata apropiere, București, 1971; Scene din viața publică, Craiova, 1972; Zodia Taurului, București, 1972; Ultimul peisaj, Craiova, 1974; Teatru, București, 1975; Unul în doi, București, 1975; Istorii dramatice, București, 1977; Pathetica ’77, București, 1977; 5 lumi ca spectacol, București, 1980; Flori de tutun, București, 1984; Enigma din Strada Presei, București, 1988
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
22; Constantin Pricop, Trei autori, CL, 1984, 5; Laurențiu Ulici, Trei plus doi, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Întoarcerea cuvintelor”, AFT, 1984, 11; Țeposu, Istoria, 110; Ioan Holban, Apocalipsă într-o lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Nicolae Turtureanu, Sub zodia suspiciunii, CRC, 1994, 6; Sebastian Drăgulănescu, Lumea ca nelume, „Timpul”, 1994, 12; Ioan Holban, „Am adăpostit întristarea și teama”, CRC, 1995, 4 (interviu cu Dan Giosu); Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 31; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 199. Ș.A.
GIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
în puterea iluziei de a genera realitate (Ulmul albastru). Impresia de ermetism se risipește pe alocuri nu numai prin infuzia de concret, ci și prin instantanee ale revelației luminoase, clarificatoare. Între pământ și cer (1977) așază poezia lui G. sub zodia Săgetătorului (stăpân al muzelor și al inspirației), care ordonează existența în cercuri de coerență luminoasă (Sub jocuri de lumină). Lirismul este acum o stare a memoriei care, în extazele luminii reci, redescoperă lumi uitate („scurmai în gând tărâmul crezut / pe
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
abordând subiectele și cu instrumentele epicii metaforice. Învestigația socială este complinită de proiecții baladești, prezentând o lume de deasupra realității, iluminată de irizări fantastice. SCRIERI: Altarul de nisip, Cluj-Napoca, 1993; Patul de zăpadă, Cluj-Napoca, 1995; Vinul de piatră, Cluj-Napoca, 1997; Zodia Țârului, București, 1998; Popescu E. Napoleon, Cluj-Napoca, 1999; Teatru, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Stănescu, Înapoi spre „limba de lemn”, ALA, 1994, 13; Horea Poenar, „Altarul de nisip”, ST, 1994, 10-11; D. Micu, Timpul și tipul robotului, L, 1995, 23-25
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 196-201; Alex. Ștefănescu, Gheorghe Grigurcu, RL, 1996, 14; Barbu Cioculescu, Predominanța contemplației, JL, 1997, 5-12; Paul Goma, „Blasfemiile” grigurciene, JL, 1997, 5-12; Pop, Pagini, 107-115; Dicț. analitic, I, 222-223; Călin Teutișan, Revizuitorul, ST, 1999, 2; Grigore Scarlat, Zodia reculului moral, CL, 1999, 8; Dimisianu, Lumea, 326-333; Dicț. esențial, 355-357; Regman, Ultime explorări, 44-49; Manolescu, Lista, III, 266-278; Petraș, Panorama, 324-327; Popa, Ist. lit., II, 1117-1118. A.G.
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]