5,341 matches
-
dauna celui al liberalilor printre susținătorii Alianței și, în general, aprecierea mai puternică a PD în raport cu PNL la nivelul întregului electorat. Rămânând la nivelul anului 2005, un sondaj CURS, realizat la începutul lunii iunie (înainte de episodul demisiei retrase a premierului), punea în evidență, pentru prima oară, faptul că simpatizanții PD (44%) îi depășeau pe cei ai PNL (38%), 17% dintre votanții Alianței neavând o anume preferință, pentru ca la sfârșitul anului, conform unei cercetări INSOMAR din perioada 25 noiembrie-2 decembrie, PD să beneficieze de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
decât dacă acceptăm ideea că organismul social este supus unei determinism psihologic. Or, lucrurile trebuie privite dintr-o altă perspectivă, s-o numim instituționalistă, cel puțin complementară primeia, dar care, în mod categoric, nu poate fi neglijată. Astfel, vom putea pune în evidență caracteristica specifică a sistemului politic din perioada mandatului lui Traian Băsescu, care își are originea nu în predispozițiile psihologice ale acestuia, ci în configurația politică rezultată în urma alegerilor. Anume, evoluția sistemului în condițiile existenței unei majorități divizate sau disjuncte, adică
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
majoritatea din țiglă. Alte elemente de tradiționalitate în construcția caselor de aici sunt podmolul (tipul specific de prispă joasă, de pământ) și privariul, asemănător unui balcon, ca element de lărgire a spațiului casei, cu funcție utilitară, de odihnă și care pune în evidență intrarea în casă (Ionescu, 1971). Acest privariu, deosebește unele case din Tălmăcel de modelul tradițional, cu prispă (podmol). Poarta caselor din Mărginime, care oferă ocazia realizării unui decor deosebit în lemn, nu are doar funcție de apărare și de barieră, ci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de piață. Graficul 2.1 arată că trecerea la economia de piață a fost mai puțin benefică pentru oamenii obișnuiți, întreprinzători, cu inițiative și pentru români. Percepția asupra beneficiarilor economiei de piață este deci defavorabilă. Inechitatea schimbărilor de după 1989 este pusă în evidență și în alte cercetări (Mărginean, 2005). Categoria socială cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, urmată de cea a țăranilor. Despre intelectuali se consideră că nu au fost afectați în mod semnificativ de schimbări. În schimb, foarte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cauzată de necorelarea resurselor (un procent foarte mic de gospodării posedă toate resursele necesare practicării unei agriculturi de profit, adică un capital social, uman și material în același timp). O analiză de regresie logistică realizată de Bogdan Voicu (2005), care pune în evidență caracteristicile practicării agriculturii de subzistență în România, arată că cei ce practică acest tip de agricultură locuiesc în rural sau în orașele mici (sub 30000 de locuitori), mai degrabă în sate periferice, au un stoc de educație mai redus, un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
important lucru este realizarea unor condiții de viață cât mai bune pentru animale, iar Manualul Federației Universitare pentru Protecția Animalelor "Managementul și Protecția Animalelor de Fermă" poate fi luat ca bază de studiu. Condițiile de întreținere și furajarea trebuie să pună în evidență potențialul productiv "natural" al animalelor, nefiind permis "forțarea" acestuia. Lipsa stresului în cazul respectării condițiilor mai sus menționate asigură sănătatea și vitalitatea animalelor. Nerespectarea acestor condiții, precum și întreținerea legată a animalelor, fără a se asigura suprafața necesară a standului, sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
produce un rezultat între 70.60 și 129.40, ipoteza nulă nu poate fi respinsă; programul intensiv de Analiza datelor nu are un efect semnificativ asupra competențelor sociologice. Folosind distribuția normală pentru a demonstra aceste limite, figura nr. 7.6 pune în evidență zona de respingere. Sunt două observații suplimentare de făcut. Mai întâi în legătură cu definirea conceptelor, unii ar putea spune că nu există o legătură între competența sociologică și rezolvarea problemelor de statistică socială, iar a doua observație se referă la constatarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valorile medii ale lui X cu valori mari ale lui Y; valorile mari ale lui X cu valorile mici ale lui Y. Această relație nu este surprinsă de un coeficient de corelație cu valoare mică (aproximativ 0), dar poate fi pusă în evidență dacă cele două seturi de date sunt prelucrate grafic. Cu ajutorul diagramei "scatter" avem posibilitatea de a reprezenta teoretic linia cea mai potrivită care să exprime relația între X și Y. Aceasta dreaptă poartă numele de regresie și poate fi exprimată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
adevarat pertinente 30. Există afinități între analiza pe câmpuri semantice întemeiata pe noțiunea de puncte de vedere și analiza pe trăsături de sens. De altfel, orice trăsătură de sens implică un punct de vedere. Dar analiza pe trăsături de sens pune în evidență o ierarhizare a termenilor ce pare să scape celuilalt tip de analiză. Totuși, dacă se explicitează punctele de vedere implicate în trăsăturile de sens, se poate ajunge la o structurare lexicala ierarhică pornind de la noțiunea de puncte de vedere. În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
școlare este de a tinde către realizarea unor aprecieri obiective, în sensul că aprecierile emise de persoane diferite asupra unei anumite performanțe să fie cât mai apropiată posibil. Măsuri ameliorative în sistemul de evaluare. Studiile docimologice și chiar constatările curente pun în evidență faptul că aprecierea rezultatelor școlare este influențată de mulți factori și de numeroase circumstanțe în care are loc actul evaluativ. Reținând direcțiile principale prin care se încearcă renovarea activității de măsurare și apreciere a rezultatelor școlare, I.T. Radu conturează un
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
planificare a operațiilor; 4. criteriile de evaluare a performanțelor; 5. structura/designul organizațional; 6. sistemul de antrenament și dezvoltare a personalului; 7. sistemul de bugetare; 8. sistemul de recompense; 9. sistemul de recrutare și selecție; 10. fișa postului. Aceste studii pun în evidență elemente de ghidare sau sugestii privind cercetarea domeniului, fără a exclude însă posibilitatea utilizării acestora ca elemente operaționale pentru formularea misiunii ori pentru modelarea organizației ca să susțină dezideratele exprimate în misiune. 2.1.3. Particularități în declararea misiunii de către organizațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
costurilor, fără a scăpa din vedere faptul că descompunerea în funcțiuni sau activități a procesului unei întreprinderi a fost relevată cu mult timp înainte de unul dintre părinții managementului, Henry Fayol (1916). De fapt, legătura dintre costuri și strategie a fost pusă în evidență, de mult timp și sub multiple forme, de mulți economiști sau alți teoreticieni ai managementului, dar și de practicieni. Cu decenii înainte de celebra carte, au existat în economia industrială abordări de interes privind costurile și comportamentul concurențial sau modul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de către terții care joacă rolul de distribuitor. Între acestea, cu referire la calitate, se face firmei americane AC Delco recomandarea să meargă la Săcele pentru a face un alternator de calitate. Firma și-a renovat principala clădire administrativă și a pus în evidență mai bine sigla, ca, de altfel, și în cazul câtorva locații comerciale din Brașov. Toate aceste manifestări exterioare sugerează o dinamizare a setului de valori care să sprijine o politică de imagine mai agresivă a firmei, dar și revenirea la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
portofoliului de afaceri sunt semnificative. Dacă se realizează echiparea unei construcții, alături de rețele de tip electric, apar și alte tipuri de instalații. Deocamdată, acestea sunt în categoria „ușoară”, dar gama se poate extinde. În amonte, apetitul de antreprenor general este pus în evidență atât de ICCO Construct, cât și de firma-mamă prin Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor. Corelarea analizei portofoliului cu evoluția cifrei de afaceri pune în evidență emergența unei sinergii între diferitele firme ale grupului. Aceasta este amplificată de modul de transfer
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în categoria „ușoară”, dar gama se poate extinde. În amonte, apetitul de antreprenor general este pus în evidență atât de ICCO Construct, cât și de firma-mamă prin Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor. Corelarea analizei portofoliului cu evoluția cifrei de afaceri pune în evidență emergența unei sinergii între diferitele firme ale grupului. Aceasta este amplificată de modul de transfer al imaginii comune datorate siglei ICCO, dar și de succesele și competențele acumulate. Se mai adaugă și efectul pozitiv al modului în care se face
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
întocmită după criteriul treptei de cunoaștere pe care se situează și pe care platonismul o promovează intens, Filosoful reprezintă tipul uman a cărui superioritate Platon o elogiază în termenii cei mai entuziaști. Acest aspect al gândirii lui Platon a fost pus în evidență de E. Rohde, care identifică în platonism, în ultimă instanță, o apologie a tipului uman al filosofului - „Puțini sunt cei care pot trăi la asemenea înălțimi. Doar zeitatea și, dintre muritori, un mic număr se pot ridica în gândul lor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acțiune interioară în situația în care ne aflăm”. Dar ne putem întreba dacă, recuperând gândirea platonică (în special prin cel mai consacrat text al acesteia, Republica) drept fundament al „proiectului Europa”, Patočka nu riscă să eludeze problematica pe care o pusese în evidență în textul despre Antigona? Căci, în bună măsură, proiectul Cetății, așa cum îl schițează Socrate, pare a reprezenta realizarea efectivă a rațiunii de Stat pe care o anunța Creon în drama lui Sofocle. Pe de altă parte, așa cum știm cu toții, sfârșitul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate face un subiect în momentul administrării testului, evaluarea potențialului de învățare ne permite se estimăm dacă subiectul este capabil să învețe. Scopul examenului psihologic este de a cunoaște ce a devenit un subiect în funcție de trecutul său și de a pune în evidență resursele de care dispune pentru ameliorarea și modificarea traiectoriei dezvoltării sale. Metodele folosite în evaluarea potențialului de învățare permit mai întâi precizarea resurselor subiectului, și apoi îl ajută să le folosească. Termenul de potențial de învățare este un termen generic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezultate la testele de creativitate. Dar cei cu performanțe ridicate la testele de creativitate aveau la inteligență cote cel puțin mijlocii, de unde concluzia necesității acesteia pentru o creativitate superioară. Studii efectuate de alți autori, ca de pildă P. Guilford, au pus în evidență posibilitatea de a distinge două tipuri de inteligență. Psihologul american a reliefat existența unei „gândiri convergente”, care ne poate duce la o singură soluție, spre deosebire de „gândirea divergentă”, care ne oferă mai multe. Aceste rezultate sunt pe linia celor care au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar și altele de o agresivitate ieșită din comun. Așadar, exceptând cazurile de patologie mentală, dispozițiile agresive depind în mod esențial de exemplul celor din jur și de mentalități, influențe de natură educativă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
transmiterea valorilor și modelelor sociale: clase școlare, colectiv profesoral, ierarhie de competență; b) procesul de funcționare și actualizare a structurii se traduce printr-un proces complex de relații între membrii colectivității școlare (elevi, profesori, maiștri, director). Aceste două caracteristici sunt puse în evidență atât de organizația ca sistem, cât și prin funcționarea și articularea reciprocă a fiecărui subsistem (clase școlare). Caracteristic fiecărui subsistem este să prelungească trăsăturile întregului; viața psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca grup" O dată cu dezvoltarea cercetărilor din domeniul dinamicii grupurilor, în anii ’50, în psihologia procesului educativ a început să fie abandonată ideea că interacțiunea profesor-elev este singura interacțiune cu impact asupra progresului cognitiv al elevilor. Studiile de psihologie socială au pus în evidență importanța uriașă a climatului afectiv din grupul informal pentru participarea elevilor în școală, precum și eficiența interacțiunii dintre elevi pentru procesul de învățare. Dacă școala tradițională a avut o atitudine reticentă și chiar a descurajat cooperarea între elevi, pedagogii contemporani o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta, el are la dispoziție un set de tehnici specifice, derivate din concepția sociometrică a lui Jacob Moreno. Tehnicile sociometrice izbutesc să pună în evidență relațiile de simpatie, de antipatie și raporturile de indiferență din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului. Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conține întrebări care le cer elevilor să precizeze în ordine pe câțiva (de regulă, trei) din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obținute în decursul a doi ani. Elevilor li se stabilise coeficientul de inteligență și fuseseră repartizați în clase foarte omogene (o singură categorie de elevi din punctul de vedere al inteligenței) sau foarte eterogene (patru sau cinci categorii). Chiar dacă efectele puse în evidență ale compoziției claselor au fost reduse, s-a putut demonstra că, în general, cei din clasele eterogene au obținut rezultate mai bune decât cei din clasele omogene (Goldberg, Passow și Justman, 1966). Organizarea omogenă a colectivelor de elevi presupune, evident
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmau să obțină cu toții aceeași notă, potrivit calității rezultatelor grupului ca întreg. Deutsch a consemnat, după desfășurarea experimentului, faptul că în grupul structurat competitiv studenții s-au comportat mai agresiv, căutând să-și obstrucționeze colegii. Totuși, el nu a putut pune în evidență diferențe semnificative în ce privește învățarea individuală (Deutsch și Hornstein, 1978). „Competiția este o formă motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de afirmare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității” (Ausubel și Robinson
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]