11,819 matches
-
de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură,obiective culturale și de artă populară). Potențialul turistic natural este reprezentată prin următoarele obiective: Dotările turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de artă populară). Potențialul turistic natural este reprezentată prin următoarele obiective: Dotările turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate în orașul Macin sau pe șoseaua națională de la poalele munților. În orașul Macin există un hotel modern, iar pe șoseaua națională Tulcea-Măcin, sunt două popasuri turistice care au posibilități de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării ("Coridorul 9 European"), privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare. Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principalele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Primul meci de fotbal din România s-a jucat la București, în zona șoselei Kiseleff în 1907 între angajați englezi și germani din industriile textilă și petrolieră din țară. În 1909, s-a înființat „Asociația cluburilor de foot-ball din România”, și ea în principal de către străini. După Primul Război Mondial, când României i s-
Sportul în România () [Corola-website/Science/306409_a_307738]
-
și Grecii de Jos. Orașul se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin oraș trece șoseaua județeană DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
incidentul de la Dorohoi, Jurnalul de operații al Regimentului 29 infanterie precizează: "„În ziua de 24 iunie 1940, la ora 0.30, s-a primit ordinul nr. 8 al Grupării tactice Dumbrava Roșie, ca să deplaseze o companie de pușcași pe direcția șoseaua Maghera-Dorohoi cu misiunea de a întâlni o companie de grăniceri sub comanda căpitan Teohari, plecată în direcția Maghera, și a căuta prin tact să oprească și să o tempereze, aducând-o la Maghera, întrucât, din informațiuni, ostașii din această companie
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
și Curtea Marțială a Diviziei a 6-a au constatat că devastările diferitelor prăvălii și locuințe, la Dorohoi, în ziua de 1 iulie a.c. s-a făcut de către soldații Legiunei de jandarmi Hotin și Regimentul 3 grăniceri pe tot axul șoselei ce trece prin Dorohoi. Focurile au fost trase de soldați. Sunt 43 de morți dintre care 7 militari. Majoritatea morților au fost în regiunea cimitirului evreiesc, adică la eșirea sud-est Dorohoi. Victimele sunt evrei. Panica a fost provocată de zvonul
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
a șefilor celor cinci state maghrebiene în iunie 1988 în Zeralda, Algeria. Scopurile uniunii sunt cooperarea economică, cooperare politico-culturală internă și externă. Numeroase proiecte regionale, care erau planificate de mult timp, cum ar fi extinderea conexiunilor transmaghrebiene a căilor ferate, șoselelor și conductelor, au putut fi continuate. Menținerea valorilor sufletești și morale ale Islamului și asigurarea identității arabe, printre altele și prin schimb pedagogic de profesori și studenți, instituții culturale și universitare comune. Problemele UMA la punerea în viață a proiectelor
Magreb () [Corola-website/Science/306454_a_307783]
-
a urmat cursurile Școlii evanghelice din Bucureti, cu limba de predare germană, distingandu-se la învățătură și prin spiritul său rebel. În 1914 el a terminat examenele de bacalaureat, apoi a urmat o vreme cursuri la Școala de Poduri și Șosele din București. Apoi a studiat ingineria la Zürich. În zilele Primului Război Mondial, după intrarea României în război în 1916, Pauker și-a întrerupt provizoriu studiile pentru a se înrola în armata română. El a fost cadet de artilerie, apoi a primit
Marcel Pauker () [Corola-website/Science/306450_a_307779]
-
de pa hartă Cetăților. Explorările continuă. Cetățile Ponorului sunt situate pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul aval al Văii Cetăților, la 950 m altitudine. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul punct albastru (2 ore de mers) și șoseaua forestiera care se desface din șoseaua Pietroasa — Padiș. Peșteră se află la La Cetățile Ponorului se poate ajunge și din centrul stațiunii turistice Arieșeni, urmând drumul comunal până în satul Cobleș, iar de acolo marcajul cu triunghi roșu. Cei 10 kilometri
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
Cetățile Ponorului sunt situate pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul aval al Văii Cetăților, la 950 m altitudine. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul punct albastru (2 ore de mers) și șoseaua forestiera care se desface din șoseaua Pietroasa — Padiș. Peșteră se află la La Cetățile Ponorului se poate ajunge și din centrul stațiunii turistice Arieșeni, urmând drumul comunal până în satul Cobleș, iar de acolo marcajul cu triunghi roșu. Cei 10 kilometri până în satul Cobleș se pot parcurge
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
Palanca este o localitate-centru de comună în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Se află la granița cu Ucraina și este punctul extrem de est al Republicii Moldova. Șoseaua ce trece prin inima comunei este de importanță relevanță, făcând legătură între Bugeacul ucrainean și restul teritoriului acestei țări. Tot pe teritoriul comunei Palanca se află Vama „Bender”, ce contribuie și ea la importanța acesteia. Deși tratatul bilateral moldo-ucrainean din
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
este un lăcaș de cult ortodox din satul Fundeni, comuna Dobroești, județul Ilfov, România. Ea poartă hramul „Sfântul Eftimie cel Mare” și se află pe șoseaua Fundeni, nr. 138, pe partea dreaptă în sensul dinspre Șoseaua Pantelimon către Șoseaua Colentina, în capătul unei grădini de trandafiri, iar la intrarea în curtea bisericii, câțiva brazi o ascund de privirile trecătorilor, încât biserica nu se vede din stradă
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
este un lăcaș de cult ortodox din satul Fundeni, comuna Dobroești, județul Ilfov, România. Ea poartă hramul „Sfântul Eftimie cel Mare” și se află pe șoseaua Fundeni, nr. 138, pe partea dreaptă în sensul dinspre Șoseaua Pantelimon către Șoseaua Colentina, în capătul unei grădini de trandafiri, iar la intrarea în curtea bisericii, câțiva brazi o ascund de privirile trecătorilor, încât biserica nu se vede din stradă. a fost ridicată în anul 1699 pe malul lacului Fundeni
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
este un lăcaș de cult ortodox din satul Fundeni, comuna Dobroești, județul Ilfov, România. Ea poartă hramul „Sfântul Eftimie cel Mare” și se află pe șoseaua Fundeni, nr. 138, pe partea dreaptă în sensul dinspre Șoseaua Pantelimon către Șoseaua Colentina, în capătul unei grădini de trandafiri, iar la intrarea în curtea bisericii, câțiva brazi o ascund de privirile trecătorilor, încât biserica nu se vede din stradă. a fost ridicată în anul 1699 pe malul lacului Fundeni. Ctitoria aparține marelui
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
Sectorul a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială cu denumirea actuală în 1991. Este situat in partea de nord-vest al municipiului Chișinău, cuprins între str. Calea Ieșilor, str. Valea Morilor și șoseaua Balcani. Numele provine de la fostul sat , care pe parcursul anilor s-a integrat în Chișinăul de astăzi. În prezent sectorul Buiucani are o suprafață de 134 km2 și o populație de 160 mii locuitori, în componență fiind incluse și 5 unități
Buiucani () [Corola-website/Science/305947_a_307276]
-
Dubna este un sat în Raionul Soroca, Republica Moldova. Satul Dubna e situat în Cîmpia Sorocii, între localitățile Stoicani(la est), Vădeni și Rădulenii Vechi (la vest) și Ciripcău (la sud), e legat prin șosea cu s. Stoicani și autostrada Soroca-Chișinău. Regiune de platou. 325 m deasupra nivelului mării. Dealul Dubna. Materialele colectate de arheologi în siturile "Dubna-1" și "Dubna-2", descoperite la nord-est de sat, demonstrază că aceste meleaguri erau populate încă din adîncul istoriei
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
societate” la 8 ani de „lagăr de muncă corectivă”. La 1 iunie 1941 a fost trimis în Republica Autonomă Komi (azi Republica Komi) din nordul Rusiei europene. Ajuns în lagărul Peciora a fost supus la muncă silnică în construirea de șosele prin taigaua înghețată. Despre zilele de anchetă și din lagăr Beghin a scris mai târziu în cartea sa autobiografică „Nopți albe”. În cele din urmă a fost eliberat nu după multă vreme în virtutea unui acord între ambasadorul lui Stalin în
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
în clădirea Episcopiei de Edineț și Briceni) și Centrul de Studii Patristice "Sf. Paisie Velicicovski" de la Mănăstirea din Zăbriceni. La data de 5 decembrie 2006, PS Dorimedont, Episcop de Edineț și Briceni a suferit un grav accident rutier petrecut pe șoseaua Dondușeni-Otaci, în condiții de minimă vizibilitate, din cauza ceței abundente. Accidentul s-a produs pe la orele 18.30, când PS Dorimedont, însoțit de arhidiaconul Ioanichie Veșca și protodiaconul Onufrie Cecan (fratele mai mic al episcopului) se deplasau pentru slujba de priveghere
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
curbe din apropierea satului Moșana din raionul Dondușeni, mașina, care mergea cu o viteză mai mică de 70 de km pe oră, a intrat cu roata dreaptă într-o groapă, iar șoferul a pierdut controlul asupra acesteia. Automobilul a zburat de pe șoseaua aflată la o înălțime de un metru față de nivelul pământului, s-a lovit frontal de un stâlp și de gardul unei case, iar apoi s-a întors cu roțile în sus. Deși autoturismul (un Renault Megane din 2005) avea șase
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
În februarie 2006, în imediata apropiere a Parcului Crângași, s-a inaugurat centrul comercial Grant Shopping Center, ce găzduiește aproximativ 50 de magazine plus spații de relaxare, precum un salon de frumusețe și cafenele. Grant Shopping Center este situat pe Șoseaua Virtuții, nr. 148, în apropierea stației de metrou Crângași și a stației tramvaiului nr. 41. În ceea ce privește agrementul, în zona cartierului Crângași se află ștrandul Dâmbovița, care, pe timpul verii, este deschis și în timpul nopții și un parc, Parcul Crângași, unde se
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
este un cartier situat în sectorul 4 al Bucureștiului, în zona delimitata de Bulevardul , Bulevardul Gheorghe Șincai, Splaiul Unirii și Șoseaua Mihai Bravu. Interesul în zonă a început să apară în anii '60 când o nouă stradă care lega nordul Bucureștiului de zonă de Sud a fost inaugurată sub numele de "Magistrală Nord-Sud". Stradă a fost mai apoi redenumită Bulevardul Dimitrie
Tineretului () [Corola-website/Science/303447_a_304776]
-
România, situat în sectorul 5, în vestul râului Dâmbovița. Numele cartierului provine de la victoria obținută la Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877. Cartierul este delimitat în vest de Strada Antiaeriană, Drumul Sării și Piața Panduri, în nord de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie, Bulevardul George Coșbuc, Șoseaua Viilor și Șoseaua Sălaj în est și periferia Bucureștiului în sud. Cele mai importante străzi sunt Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei. Cartierul se învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari
Rahova (cartier) () [Corola-website/Science/303439_a_304768]
-
Numele cartierului provine de la victoria obținută la Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877. Cartierul este delimitat în vest de Strada Antiaeriană, Drumul Sării și Piața Panduri, în nord de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie, Bulevardul George Coșbuc, Șoseaua Viilor și Șoseaua Sălaj în est și periferia Bucureștiului în sud. Cele mai importante străzi sunt Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei. Cartierul se învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari și este conține dealurile Viilor și Uranus. "Calea Rahovei" a
Rahova (cartier) () [Corola-website/Science/303439_a_304768]
-
de la victoria obținută la Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877. Cartierul este delimitat în vest de Strada Antiaeriană, Drumul Sării și Piața Panduri, în nord de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie, Bulevardul George Coșbuc, Șoseaua Viilor și Șoseaua Sălaj în est și periferia Bucureștiului în sud. Cele mai importante străzi sunt Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei. Cartierul se învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari și este conține dealurile Viilor și Uranus. "Calea Rahovei" a fost cunoscută în
Rahova (cartier) () [Corola-website/Science/303439_a_304768]