43,150 matches
-
lipsită de respect era supusă riscului iminent (preoții ar fi spus că riscul era cert) de a fi lovit de un fulger, atacat de un animal fioros, sau chiar mai rău. O comunitate întreagă ar fi atribuit eșecul recoltei sau absența ploii greșelii unuia dintre membri de a lua numele divinității în deșert. Multe dintre deformările ciudate ale expresiilor sau numelor (precum „Sfinte Sisoie” în loc de „Sfinte Dumnezeule”, „Ducă-se pe pustii” în loc de „Să se ducă dracului” ș.a.m.d.) se datorează
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ne „descărcăm”. Înțelegând faptul că oamenii vorbesc despre alții din mediul de afaceri, vă puteți decide să alegeți care bătălii merită purtate, în loc să fiți gata de război de fiecare dată când auziți că numele dumneavoastră este menționat oarecum critic în absența dumneavoastră. O anumită toleranță din partea dumneavoastră, fiind conștient că „oamenii vorbesc”, vă va ajuta să nu vă epuizați energiile în încercarea de a face ca toți oamenii, în toate împrejurările, să vă vorbească de bine. Reacționați la ceea ce auziți, nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Împiedicat până azi să dăm o bună explicație sentimentelor și altor lucruri ce aparțin sufletului. Eroarea constă În aceea că, văzând că toate corpurile moarte sunt private de căldură și după aceea de mișcare, unii și-au imaginat că tocmai absența sufletului este aceea care determină Încetarea mișcărilor și a căldurii. Iar, drept urmare, s-a crezut, fără temei, că temperatura noastră naturală și toate mișcările corpului nostru depind de suflet, În loc să se gândească, dimpotrivă, că sufletul nu absentează atunci când murim, decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
într-un ansamblu, conduși de un lider și orientați spre același obiectiv. Această formulare pune în evidență patru componente: a) un grup de echipieri; b) un șef (pilot, manager, responsabil); c) un obiectiv; d) practici care vizează concentrarea spre acțiune. Absența oricăruia dintre aceste patru elemente poate pune în discuție caracterizarea unui grup ca echipă. Să analizăm mai îndeaproape, din perspectiva acestui model teoretic recent, caracteristicile echipelor gustiene. Au avut echipele angajate în cadrul serviciului social trăsăturile enumerate mai sus? Cartea echipelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
spusele lui Simha, în cartea de rugăciuni Mahzor Vitry (sec. al XII-lea), karaiții erau de părere că vocalele au fost date pe muntele Sinai, așa cum explică Iuda Ha-Dassi. Originea târzie a vocalizării textelor biblice ebraice poate fi dovedită prin absența ei din textele descoperite în pustiul Iudeii 1. Cartea de rugăciuni Mahzor Vitry conține informații despre existența a trei sisteme de vocalizare: babilonian, palestinian și tiberian. 3.4.1. Vocalizarea făcută de către masoreții orientali - sistemul babiloniantc "3.4.1. Vocalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
refacă regatul davidic (cu un rege și un mare arhiereu în pozițiile de conducere); - cei care își propuseseră să instaureze un anumit tip de teocrație sau hierocrație; - cei care rămăseseră în țară în timpul exilului, bucurându-se de anumite privilegii în absența claselor conducătoare și respingeau categoric ideea restaurării oricărui gen de stat, în așteptarea venirii Împărăției lui Dumnezeu 1. Conflictul se reflectă indirect și în cărțile lui Iezechiel și Zaharia; Iez. 44,15 conține parte din viziunea profetului legată de noul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
exemplu, să presupunem că serviciile poștale vor să organizeze focus grupuri cu persoanele experimentate în sortarea corespondenței și cu funcționarii din cinci orașe mari. Va trebui să îi consultați pe supraveghetorii liniilor de lucru, din cauza impactului pe care îl are absența lucrătorilor asupra productivității muncii la nivelul respectiv. Acești supraveghetori trebuie să fie informați de situație și să aprobe învoirea angajaților. Din cauza bugetului limitat, probabil că cercetătorul nu va putea să facă vizite extinse la locul de muncă, pentru a coordona
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
egali; rezultatele sunt afectate atunci când supraveghetorii, șefii sau chiar prietenii șefilor fac parte din grup. Angajații pot ezita să-și exprime părerile negative în fața colegilor de lucru, mai ales dacă este prezent și șeful direct. Focus grupurile trebuie organizate în absența superiorilor. Cheia succesului constă în a-i face pe participanți să se simtă confortabil. De multe ori, aceștia vor să știe cine a cerut informația respectivă, de ce este solicitată acea informație și ce decizii se vor lua pe baza ei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
În aceste condiții, în cazul în care acționarii nu asigură un control eficient al modului în care angajații lor își îndeplinesc sarcinile, pot descoperi curând că nu mai există obiectele controlului. Pe de altă parte, salariații pot conștientiza că, în absența acționarilor (fie și statul în calitatea sa de acționar!), compania nu ar exista, iar ei ar fi șomeri, ceea ce îi poate cointeresa pentru a încerca maximizarea averii acestora; • furnizorii urmăresc încasarea cât mai rapidă a contravalorii materiilor prime sau a
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pregătire intensă și pasiune pentru o activitate, dezvoltă hărți cognitive și scheme mentale care îi dau flexibilitate, precum și capacitate de adaptare și previziune Individul este preocupat în mod fundamental de urmărirea interesului personal, de maximizarea propriei funcții de utilitate. În absența unor contramăsuri, comportamentele oportuniste sunt mai curând normale, decât simple excepții Individul este capabil și chiar dornic de angajament necalculat în funcționarea sa în mediu social și organizațional. Manifestarea unui climat de oportunism și calcule interesate în sânul organi zației
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
posibile. Fundamentală este în aceste condiții nu memorarea unui set de formule (oricum în continuă schimbare în viața reală), ci formarea unui veritabil „instinct” financiar al analistului, însoțit de o experiență cât mai vastă, care nu poate fi procurată în absența unui număr ridicat de analize financiare efective. Problema este cu atât mai complicată cu cât numărul de indicatori utili în anumite circumstanțe în analiza financiară, de multe ori definiți prin relații de calcul diferite, este extrem de ridicat. De aceea, stimați
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
dar, în ultimii ani, și în România și Republica Moldova) există preocupări pentru verificarea ex-post a capacității de previziune a analiștilor financiari (prin compararea indicatorilor previzionați cu indicatorii înregistrați efectiv), putându-se realiza inclusiv o ierarhizare a analiștilor. Chiar și în absența unor astfel de ierarhizări realizate de entități specializate, se poate urmări calitatea recomandărilor efectuate de analiști, pentru că, după cum spune un proverb danez, „cel ce te înșeală o dată, te nedreptățește; dacă te înșeală a doua oară, o face cu dreptate: te
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
afaceri este un indicator mai puțin relevant în ambele situații - pentru performanță, cifra de afaceri include și vânzările unor mărfuri mai puțin importante pentru activitatea unei stații de benzină, de cele mai multe ori cumpărate tocmai de cumpărătorii de benzină (care în absența cumpărării acestui produs probabil că nu ar fi cumpărat și alte produse), iar pentru stabilitate - cifra de afaceri nu poate reprezenta o garanție reală. Unii dintre indicatorii ce pot fi utilizați în comparații sunt disponibili relativ ușor. De exemplu, Bursa
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
localizarea geografică, sectorul unde acționează sau capacitatea managementului general (vezi și capitolul 11). Finanțele pot ajuta o companie în demersul său de maximizare a averii acționarilor sau de armonizare a obiectivelor stakeholderilor, dar nu pot face decât rareori minuni în absența unei activități economice performante sau, măcar, satisfăcătoare. Din această perspectivă, pentru a înțelege realitatea la nivelul companiei, o analiză obiectivă a stării activelor companiei este indispensabilă. Adesea, chiar și numai pe baza acesteia, în funcție de obiectivele managementului și de particularitățile întreprinderii
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Din punctul de vedere al echilibrului financiar, este recomandabil un nivel al indicatorului cât mai apropiat de 1, acesta cuantificând un grad de independență de 100% față de creditori. Bineînțeles că un astfel de nivel ar implica drept stare favorizantă o absență a îndatorării<footnote Vom sesiza pe parcursul continuării prezentării elementelor de bază ale analizei financiare că un nivel ridicat al îndatorării nu reprezintă neapărat un aspect nefavorabil. Subliniem că o valoare a unui indicator favorizantă dintr-un punct de vedere poate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
prin suferință, chiar dacă suferința nu mai poate ilumina. Că e o suferință mimată? Că ea e generată poate de cuvântul scris? Abia așa devine cu adevărat elocventă, căci exprimă o nevoie profundă a sinelui, aceea de a se autentifica. În absența altei metode, mistificarea care se relevă ca denunțare a sinelui, o denunțare fără rest, capătă valoare de adevăr. Cioran s-a despărțit de Valéry, o spune de câteva ori, tocmai pentru că a înțeles pericolul refugiului glorios în artificiu. „Să fugim
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să se pună. Îndoiala exclude, oricum, orice fel de militantism. Pentru un sceptic, mai importantă decât orice angajare este dezertarea. Așa încât, nu putem să nu ne întrebăm: Să-l intereseze pe Cioran adevărul?! În fapt, anarhismul tinereții se datorează tocmai absenței adevărului, imposibilității lui de a i se revela. Mai mult, nihilismul de mai târziu are exact aceleași cauze. Între aceste extreme, o ființă care caută, provoacă sau neagă. Finalmente, o ființă care face din negare un sens. Prin urmare, așa cum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea suspiciunilor proprii asupra cauzelor prime ale scrisului, care Ă în logică tradițională Ă înseamnă lașitate, lipsă de curaj, neputință, dezertare. O știm prea bine: pe Cioran îl speria în tinerețe anonimatul și absența din istorie. Nu întâmplător, ajuns în Franța, notează: „La ce îmi servește aici c-am publicat cinci cărți în România?” (5 iulie 1946, 6). De asemenea, lui Mircea Eliade îi scria în 16 septembrie 1937: „Și apoi să ai o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
5 iulie 1946, 6). De asemenea, lui Mircea Eliade îi scria în 16 septembrie 1937: „Și apoi să ai o conștiință care l-ar intimida pe Buda și să fii învățător undeva în provincie!” (558). Complexul acesta, al marginii, al absenței din istorie, e copleșitor la Cioran. De aici se nasc disperarea, delirul, acțiunea. Atunci, cum se explică ruptura, căutarea altei soluții, a altui adevăr, când peste ani notează: „Înțeleptul nu-și ia niciodată viața în serios, nici pe-a lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în miezul ființei. În realitate, proiect irealizabil, suplinit însă de evocarea locurilor prin care a trecut cândva. La urma urmelor, singurul proiect la care Cioran ține cu adevărat este cel al melancoliei. Numai ea, pare să spună Cioran, întemeiază. Numai absența dă sens. Oricum, el substituie vidul cu nostalgia. În vid, înstrăinarea oferă argumentele unei maternități recuperate, poate chiar ale unei patrii originare. Așa încât, în vid, Cioran se simte acasă. De-aici, își construiește nostalgiile și melancolia. Iată: „Când mă gândesc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fals. E incredibil cât de vie a rămas în mine imaginea Sibiului” (18 martie 1975 Ă 264). Sunt locuri la care Cioran revine obsesiv și dureros în scrisorile sale. De fapt, Sibiul și toate celelalte întruchipează provincia, neantul, anonimatul, ratarea, absența, modul elementar (adică natural) de a fi. Hiperlucidul crede în existență nativă. În fine, „Am nostalgia provinciei, spune, or Sibiul e încarnarea perfectă a ei” (1 aprilie 1971 Ă 494). Privind niște fotografii de-acasă, recunoaște: „Nimic nu mă tulbură
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că n-am cutreierat în tinerețe Maramureșul, Munții Apuseni și Delta” (25 septembrie 1979 Ă 373). Fantoma lui Cioran se plimbă mai ales pe-acolo. Exactă, așadar, intuiția lui Matei Vișniec. Pe Cioran îl instituie tocmai ceea ce nu este, adică absența. „Mi-e dor, zice el, de Sibiu, de Parc, de Dumbravă, de Șanta, chiar și de casa în ruină. E stupid, dar nu te poți lupta cu memoria, mai bine zis cu iluziile trecutului” (6 aprilie 1976 Ă 298). În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aprilie 1976 Ă 298). În fond, deși-și propune să nu se dăruiască decât prezentului, Cioran e copleșit de amintiri, de trecut, și înțelege la un moment dat că numai trecutul îl întemeiază. Cât despre prezent, el însemnă doar prin absență ceva și doar în măsura în care face posibil trecutul: „Eu am trăit până acum în lene și nu-mi pare rău, deși recunosc că urmările nu sunt tocmai vesele. Viața mi-am lăsat-o înapoi, viitorul meu nu-i decât o anexă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1970 Ă 485). În aceste condiții, mai este neamul său, pe care îl disprețuiește, o „seminție fără rost” (5 ianuarie 1976 Ă 608)? Viziunea sumbră e dublată, din orgoliu, din speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc "Trecutul deocheat [i înțelepciunea din urm\" Să fie Cioran un înțelept? Cum să fie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care n-au nici o convingere și care se pricep, în schimb, să spună povești și bancuri” (9 august 1973 Ă 213). Ca și Aurel, nu mai are nimic să spună celorlalți. Dar, deși fuge de ei, le și simte organic absența. În fine, în afara ideologiilor și a credințelor, care-l stăpâniseră cândva, lui Cioran viața i se pare ilogică. Dar, din perspectivă ontologică, numai ilogicul e legitim. Astfel, trăiește asemenea neamului pe care l-a blamat, în afara istoriei, cu un soi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]