11,999 matches
-
În august 1916, generalul Joffre și statul major general francez apreciază că situația prezintă o ocazie "fugitivă" ce nu trebuie scăpată: pe 5, rușii acceptă ca efortul militar românesc să fie îndreptat numai asupra Transilvaniei. Pe 17, Brătianu semnează cu Aliații o convenție politică însoțită de o convenție militară. Prima prevede intrarea în război pentru data de 28: România trebuie să atace Austro-Ungaria și să nu încheie pace separată. Din partea Aliaților, punctul 6 promite României aceleași drepturi ca și pentru ei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie îndreptat numai asupra Transilvaniei. Pe 17, Brătianu semnează cu Aliații o convenție politică însoțită de o convenție militară. Prima prevede intrarea în război pentru data de 28: România trebuie să atace Austro-Ungaria și să nu încheie pace separată. Din partea Aliaților, punctul 6 promite României aceleași drepturi ca și pentru ei, pentru preliminariile și negocierile de pace. Pe plan militar, Rusia se angajează să realizeze o înaintare spre nord-est și să protejeze Constanța și promite să trimită trupe în Dobrogea împotriva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inamicului. N-a fost așa". Frica a dominat: România nu putea păzi în același timp 700 de km de munți și 500 de km de Dunăre... Joffre declară: "Le trebuia o conducere a operațiilor și un stat-major ceva mai bun". Aliații se neliniștesc în privința evoluției politice, cer un guvern național și condamnă pe germanofilii rămași la București. Anarhia crește, rușii încearcă să administreze Moldova pentru nevoile armatei lor. Brătianu, în continuare șef de guvern, lansează o chemare la ajutor în ianuarie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de invazie". ANUL 1917 Evoluția deciziilor românești din vara lui 1917 este legată de o nouă conjunctură. Intrarea în război a Statelor Unite și mersul revoluției ruse repun în discuție formularea scopurilor războiului și anulează validitatea tratatelor semnate între Antantă și aliații ei între 1914 și 1917. Rusia din primăvara și vara anului 1917 nu mai este în măsură să-și mențină alianțele, iar Revoluția din octombrie 1917 declară abolirea tratatelor secrete încheiate de regimul țarist. Pe de altă parte, Statele Unite, intrate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe 2 septembrie, Wilson acceptase, spre exemplu, recunoașterea Consiliului Național Cehoslovac condus de Masaryk). Guvernul român trebuie să ia o decizie încă din decembrie 1917. Brătianu înclină spre un armistițiu care i-ar permite să aștepte. El se angajează față de Aliați să păstreze ceea ce rămîne din forțele române pentru a relua luptele atunci cînd condițiile o vor permite. Încetarea focului este semnată la Focșani, pe 9 decembrie 1917. Brătianu prezintă acest armistițiu ca pe o pauză și nu ca pe un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Austro-Ungariei. Dar această pace nu clarifică confuzia politică. Brătianu și liberalii sînt eliminați din Camera nou aleasă care ratifică pacea pe 28 iunie, dar pe care regele Ferdinand refuză s-o semneze. Conflictul izbucnește din nou în plan extern, între Aliați, între Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Emisarii lui Brătianu vor explica departamentului de stat motivele, pledînd în favoarea unei păci care n-ar fi decît o paranteză; francezii Albert Thomas și Stephen Pichon se arată interesați de ideile oamenilor politici români, prezentate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ai noștri nu îndrăznesc să se miște". Era deci timpul, în sfîrșit, în măsura în care în tot imperiul dezordinile revoluționare cu întoarcerea soldaților din armatele învinse, violențele țărănești în ansamblul comitatelor Transilvaniei, mișcările muncitorești din Valea Jiului impuneau definirea unei noi ordini. Or, Aliații garantau secesiunile pentru independență. La 28 octombrie, este proclamată la Praga Republica Cehoslovacă. Degeaba Karolyi propune o soluție federală. A doua zi după armistițiul de la Belgrad, semnat cu Franchet d'Esperey pe 13 noiembrie, negociatorii unguri la tratativele cu Comitetul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recuperate de burghezia română în folosul sloganelor naționale și se manifestă interes față de divizarea forțelor politice românești din Transilvania. Ungurii interpretează global secesiunea românilor din Transilvania ca un rezultat al politicii statului român, susținut de burghezia transilvăneană și de strategia Aliaților care au făcut presiuni pentru dezmembrarea imperiului. De partea sa, istoriografia română tinde să respingă rolul statului român și să minimalizeze ponderea marilor puteri în ceea ce privește poporul. Lunile octombrie și noiembrie sînt martorele apariției unei adevărate mișcări autonomiste, inițiativele locale din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și așezarea în prim-plan a necesităților momentului se conjugă, aducînd mai aproape urgența unei cruciade antibolșevice și a unei acțiuni de lungă durată pentru a menține ordinea în estul și centrul Europei. Brătianu exploatează incertitudinile și opozițiile interne ale Aliaților; el profită de incapacitatea puterilor de a pune pe picioare o forță militară care să apere frontierele româno-ungare de o confruntare directă. În timp ce comisia aliată deliberează asupra traseului frontierei româno-ungare, căutînd să creeze o zonă neutră pentru a separa armatele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ai un guvern fără armată decît o armată fără guvern. De aceea vă spun: bazați-vă pe România pentru că acolo aveți nu numai o armată, dar și un guvern și un popor". Dar dacă România servește indirect anumite interese ale Aliaților, acelea ale Franței în această împrejurare, ca acționează în propriul său interes, iar obiectivele sale sînt precise. Acestea sînt apărate cu pasiune de Brătianu în fața Aliaților, la 22 februarie, apoi în mai și în iunie. La 10 iunie, el afirmă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și un guvern și un popor". Dar dacă România servește indirect anumite interese ale Aliaților, acelea ale Franței în această împrejurare, ca acționează în propriul său interes, iar obiectivele sale sînt precise. Acestea sînt apărate cu pasiune de Brătianu în fața Aliaților, la 22 februarie, apoi în mai și în iunie. La 10 iunie, el afirmă: "Ați primit informații inexacte despre atitudinea populației din timpul marșului de înaintare al trupelor române. Am văzut în orașe pur maghiare ca Debrețin cum primarul și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va intra în război de partea bolșevismului afirmă acesta -, "tinerii" vor întoarce armele împotriva lor și se vor sinucide. Cînd, în 1937, Parisul se informează asupra poziției Sovietelor, blocajul sistemului francez de alianțe apare clar. Cum să-i ajuți pe aliații români și polonezi în caz de atac german fără ca aceste state să accepte trecerea trupelor sovietice peste teritoriul lor? Și cum să obții din partea Bucureștiului o asemenea decizie? Încă o dată, în mediile occidentale incertitudinea este mare în ceea ce privește ultimele opțiuni ale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile stabilite cu un stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru ea. El condamnă "statul actual ca nefiind aliatul natural al Bisericii, pentru că el a încetat să fie un stat creștin" (mai 1936). Filosoful se îndreaptă spre o mistică după care: "Credo quia absurdum, adică fiecare creștin trebuie să împlinească, în liniște, sacrificiul dureros al intelectualului". Căile urmate de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să reintre în posesia Transilvaniei de Nord cedată Ungariei în iulie 1940, pe care nu o vor recăpăta decît prin demonstrarea unui angajament fidel față de germani. Această logică este contestată de opoziție care se întreabă de ce Germania și-ar deposeda aliații maghiari. Ce tratat garantează României revenirea Transilvaniei? În sfîrșit, dacă puterea nazistă este așa cum crede sau pretinde Antonescu, de ce germanii ar fi avut nevoie de susținerea românilor împotriva sovieticilor? Războiul copleșește România, care va fi curînd minată și incapabilă să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crainic este vicepreședintele acesteia, împreună cu Rădulescu-Motra și Gheorghe Brătianu. Și, cu toate acestea, Antonescu are, încă din toamna lui 1942, îndoieli în privința capacității germanilor de a bate armata lui Stalin. Contraofensiva sovietică este lansată la 19 noiembrie. Forțele germane împreună cu aliații lor români capitulează la Stalingrad, la sfîrșitul lui ianuarie-începutul lui februarie 1943, unde ar fi căzut prizonieri 90.000 de soldați după cifrele germane, 130.000 după sovietici. Mărturia generalului Sănătescu, prezent pe front, datînd din 23 ianuarie 1943, este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
umiliri istorice și să mă acuzați că nu am mîinile libere, și, în plus, să mă întrebați dacă am încredere în aceste democrații, și să mă orientați spre ele!" Crezul lui Antonescu este absolut: Germania îi va reda României demnitatea. "Aliații noștri de astăzi n-au încercat să umilească poporul român. Ei au redat țării, națiunii și armatei considerația care le-a fost contestată zilnic de presa străină." Antonescu este nutrit de o cultură ostilă ordinii democratice impuse de învingătorii Primului Război Mondial
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1917, armatele române erau înglobate parțial în armatele ruse. Ați citat că în 1917, în Moldova, trupele și comandamentele rusești erau stăpînii și că acestea se comportau ca niște cuceritori și protectori?" Amintirea umilințelor la care recurseseră atunci rușii și aliații occidentali este dureroasă și Antonescu îi reproșează lui Brătianu epoca în care o misiune franceză venea să ajute la reconstrucția armatei române: "însăși aceste umilințe le-am suportat din partea unui alt mare aliat, care, luînd ca pretext lipsa pregătirii noastre
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
umilințelor la care recurseseră atunci rușii și aliații occidentali este dureroasă și Antonescu îi reproșează lui Brătianu epoca în care o misiune franceză venea să ajute la reconstrucția armatei române: "însăși aceste umilințe le-am suportat din partea unui alt mare aliat, care, luînd ca pretext lipsa pregătirii noastre militare și slăbiciunea încadrării noastre, ne-a trimis o misiune militară pentru "a ne învăța" să facem războiul și ne-a învățat, ce-i drept, jignindu-ne însă zilnic prin lipsă de tact
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceasta are o tradiție care, pentru liberali, a condus la nașterea României independente. Ei au o referință: România Mare construită în jurul Constituției din 1923. Ei au atuurile pe care le oferă evoluția echilibrului de forțe în război. Ei au un aliat în persoana regelui și sînt ascultați de regină a cărei influență asupra fiului său este mare. Rolul determinant în ruptura forțelor interne nu este acela al unui contraprogram democratic îndreptat împotriva regimului instaurat în 1940. Actorii principali ai răsturnării lui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militanții comuniști. Căci, încă de la sfîrșitul lui martie 1944, comandamentul suprem sovietic pregătea cadre de comandament și organe politice ale trupelor pentru operațiunile de pe teritoriul României. Efortul oamenilor politici din opoziție constă în a găsi și a înnoda contactul cu Aliații, acela al militarilor va consta în a credita pe cel care va decide regele -, care își păstrează și își regăsește legitimitatea față de armată. Este de mirare că Antonescu l-ar lăsa s-o facă: el nu ignora nici un aspect din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de armată. Este de mirare că Antonescu l-ar lăsa s-o facă: el nu ignora nici un aspect din relațiile dintre rege și opoziție. El lasă să se realizeze, ba merge pînă la a lega, prin intermediul propriilor reprezentanți, contacte cu Aliații. Unui interlocutor care se întreabă despre această cvasi-libertate de inițiativă lăsată regelui și opoziției, regele îi răspunde: "Trebuia să fim prudenți. Nu trebuia să îngreunăm relațiile lui Antonescu cu germanii. Un punct esențial al acțiunii noastre era că Maniu avea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această cvasi-libertate de inițiativă lăsată regelui și opoziției, regele îi răspunde: "Trebuia să fim prudenți. Nu trebuia să îngreunăm relațiile lui Antonescu cu germanii. Un punct esențial al acțiunii noastre era că Maniu avea posibilitatea să transmită noutăți și informații Aliaților prin Cairo și Ankara. Consfătuirile noastre s-au înmulțit. Maniu și Brătianu veneau din cînd în cînd la Palat pentru a raporta răspunsurile Aliaților". Colaboratorul lui Maniu, Coposu, confirmă amintirile regelui: "Încă de la început, regele s-a arătat în totalitate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Un punct esențial al acțiunii noastre era că Maniu avea posibilitatea să transmită noutăți și informații Aliaților prin Cairo și Ankara. Consfătuirile noastre s-au înmulțit. Maniu și Brătianu veneau din cînd în cînd la Palat pentru a raporta răspunsurile Aliaților". Colaboratorul lui Maniu, Coposu, confirmă amintirile regelui: "Încă de la început, regele s-a arătat în totalitate receptiv la ideea scoaterii României din război, la fel ca și regina Elena. Plecînd de aici, colaborarea dintre Casa regală și Maniu a fost
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
el să-l lase pe Maniu să acționeze, pe acela care, după Hitler, nu făcea un secret din rusofilia sa? Oare Antonescu dorea să aibă soarta lui Mussolini?" Această toleranță în privința manevrelor opoziției se explică printr-o lectură strategică: dacă Aliații debarcă în Balcani, va trebui practicat un wait and see, iar sistemul său politic tolerant în privința negocierilor dintre opoziție și Aliați participă la acest wait and see. Însă dacă Aliații debarcă în Franța, atunci viitorul Balcanilor este amenințat în mod
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Antonescu dorea să aibă soarta lui Mussolini?" Această toleranță în privința manevrelor opoziției se explică printr-o lectură strategică: dacă Aliații debarcă în Balcani, va trebui practicat un wait and see, iar sistemul său politic tolerant în privința negocierilor dintre opoziție și Aliați participă la acest wait and see. Însă dacă Aliații debarcă în Franța, atunci viitorul Balcanilor este amenințat în mod esențial de sovietici, iar România se va bate pentru păstrarea maximumului de putere a Germaniei, chiar dacă înfrîngerea acestui aliat devine previzibilă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]