15,743 matches
-
7, dar era logic să nu acorzi cetățenie unor savanți evrei de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce părinții mei i-au așteptat (zadarnic!) pe americani? Pentru că rușii ne-au fost „pretini” perverși încă din vremea sărmanului „politician” D. Cantemir! Sub umbrela încăpătoare a creștinismului, Moscova („a treia Romă”!) a încercat să ne înghită de mai multe ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
crede povestirile mămicilor și bunicilor despre minunatele concedii făcute odinioară de „oamenii muncii de la orașe și sate”, la munte și la mare, cu bilet de sindicat, reușind să se înfrupte - supremă victorie! - cu vreo sticlă de Pepsi Cola de la „imperialiștii” americani (deși în continuare diabolizați la lecțiile de învățământ politic, cu o „sfântă mânie proletară”...). În fine, semnalez și superficialitatea tratării subiectelor, fără o preliminară și elementară definire a termenilor. Ce înseamnă patriotism când te raportezi la un asasin de talia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pământului” în diplomația mondială, deși țara încă era plină de închisori și lagăre de muncă forțată pentru adversarii politici, iar țăranii erau închiși cu miile pentru refuzul de a renunța la dreptul de proprietate. La ce puteau să se aștepte americanii de la niște politicieni școliți la Moscova, alcătuiți din „aceeași făină” cu sinistrele personaje care îi parașutaseră ca satrapi în țările ocupate, unde aplicau cu mult zel ideologia bolșevică? Cât de sinceră putea fi dorința lor de a se rupe de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile să aprecieze corect demersul comuniștilor români, fie au înghițit pe nemestecate dezinformarea pusă la punct de Moscova. Demonstrația lui L. L. W. poate stârni și zâmbete când, la rezervele americanilor de a furniza armament regimului comunist din România (fapt „care ar putea încuraja natura represivă a regimului Ceaușescu”, cum scria atașatul american al Apărării din Ambasada de la București - pag. 695), se aduce drept contraargument sloganuri din discursurile lui Ceaușescu, precum
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
corect) din scrierile unui jurnalist și istoric recunoscut ca profesionist (A. Majuru). Analiza stării de fapt de la noi (în bună parte, credibilă) este prefațată cu avertismentele „livrate” recent de două „cassandre”: una politică - franțuzul Jean-Marie Le Pen, și alta politologică - americanul George Friedman, șef al unei agenții de analiză geopolitică. Primul ne sfătuiește să ne apărăm „pământul” contra străinilor: pentru că este prea bogat și frumos, ni-l vor lua! Dacă naționalistul francez se gândește la câte pământuri ne-au mai fost
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și-un cârnat! Când aleșii își fac legi care îi apără de brațul Justiției, alegătorii observă asta, dar nu ies în stradă ca să ceară alte legi. Românul nu se implică; el așteaptă fie o minune, fie o intervenție dinafara (vin americanii, vin chinezii, eventual marțienii!). Până să ne spună dl. Friedman că n-o să ne poarte de grijă NATO și UE, trebuie să constatăm că este necesar să ne apărăm de noi înșine și să ne facem curat singuri în propria
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de instituții din ce în ce mai puternice, care include Comisia Europeană și Parlamentul European, cu peste 700 de membri și drept de veto asupra regulamentelor, inclusiv asupra avertizărilor medicale de pe pachetele de țigări și a indemnizațiilor pentru pasagerii avioanelor. "Atât europenii, cât și americanii, s-au trezit în fața importanței Bruxelles-ului asemeni unei puternice mașinării reglementatoare", a spus Adamson, printre clienții căruia se numărau Exxon Mobil și MTV, și pe care colegii îl numesc "nașul" (International Herald Tribune, 2005). Se poate spune, după cum am
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela[Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
nivelele naționale, și nu există perspective ca această limită să crească. Fără discreționarism fiscal, politica de la Bruxelles se menține mult mai curată decât cea a majorității statelor membre. Dacă impunerea fiscală fără reprezentare definește tirania, așa cum James Otis și alți americani au susținut acum 200 de ani, atunci unele instituții europene cu atât de puține mijloace fiscale, cu greu pot fi criticate. În cele din urmă, guvernele naționale alese în mod democratic domină procesul de decizie al UE. Nicio legislație nu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela[Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Faces of Power", American Political Science Review 56(4): 947-52. Barry, Brian (1980) "Is it better to be powerful or lucky? Part 1", Political Studies 28(2): 183-94. Bauer, Raymond A., Ithiel de Sola Pool și Lewis A. Dexter (1963) American business and public policy: the politics of foreign trade. Atherton Press. Baumgartner, Frank R. și Beth L. Leech (1998) Basic interests: the importance of groups in politics and in political science. Princeton, N.J.: Princeton University Press. BBC News (1999a) "EU
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela[Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
4): 595-614. Mancini, G. F. (1997) "The Practice, Procedure and Working Methods of the European Court of Justice", Law and Justice Foundation of New South Wales. March, James G. (1955) "An Introduction to the Theory and Measurement of Influence", The American Political Science Review 49(2): 431-51. Marsh, Michael (1998) "Testing the second-order election model after four European elections", British Journal of Political Science 28(4): 591-608. Marsh, Michael (2003) "Theories of less important elections: explanations of electoral behaviour in European
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela[Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
e izolat: îți dau mită ție, magistratului, ca să-mi rezolvi dosarul. Sunt cei care pot influența decizia la nivel de piață. De asta i se și spune corupție de tip piață de influență, ea fiind și mai subtilă. Vedeți că americanii au acceptat lobby-ul, l-au legiferat. Asta în seamnă, în primul rând, că l-au făcut vizibil și au impozitat veniturile din aceste activități. Nu înseamnă deloc că justiția americană nu func țio nează, chiar dacă diferența dintre lobby și
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
altă unitate de parchet). Vreți să riscăm asta cu magistrații? Eu spun că nu. Din acest motiv, este foarte bine că magistrații n au treabă cu alegerile. Vedeți că procurorii șefi din SUA sunt aleși. — N-am auzit de vreun american care să aleagă un parlamentar sau un primar penal. — Ba da. Dacă nu mă înșel, primarul din Washington a fost ales, în ciuda unor cercetări penale care vizau acuzații cumplite, de trafic de droguri. — Se-ntâmplă și la case mai mari
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
are procurori curajoși și judecători neînfricați. — Da. Domnul ambasador a început să cunoască foarte bine sistemul juridic din România. Atitudinea dânsului, de-a lungul acestor ani, a fost de mare folos pentru DNA și pentru justiție în general. Ca orice american cu oarecare experiență, are simțul concretului. Știe ce trebuie făcut într-un anumit moment, ce e de apreciat, dar știe și ce e de blamat. Dar tot atunci, pe 4 iulie, lângă ambasador stătea premierul Victor Ponta, care a declarat
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cantonamentelor până a câștigat cu ei locul întâi pe țară, la oină. E drept că aici se juca „hapuc” (adică oina) pe toate dealurile și prin toate curțile școlilor: jucam de mici acest joc fără să-i cunoaștem personal pe americanii atât de așteptați de ai noștri atâta amar de vreme și care, când au venit, ne-au adus NATO (deci război) nu oină. Dar, ca acest joc frumos, practicat de noi toți de mici, să fie ordonat și talentele din
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de ce anumite practici prevalează în anumite contexte particulare. Jeffrey Legro atrage atenția că una dintre sursele schimbării din sistem are legătură cu ideile colective ale marilor puteri.65 Înțelegerile dominante intersubiective, precum cele care i-au definit ca inamici pe americani și pe sovietici în timpul Războiului Rece, sunt caracterizate ca fiind puternice, întrucât constituie identitatea și interesele oamenilor, precum și încadrarea interpretărilor comportamentale. Acțiunile obișnuite care derivă din aceste interpretări sunt denumite practici, iar combinația dintre limbajul și tehnicile utilizate pentru a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
avea efecte cauzale pentru că permit anumite tipuri de comportamente și generează astfel anumite tendințe în sistemul internațional. Suveranitatea nu determină statele să se comporte într-un anumit fel; în schimb face posibile anumite comportamente.71 Spre exemplu, referitor la invazia americanilor în Irak, cauzele inventariate pot fi multiple: petrolul, armele de distrugere în masă, drepturile omului etc. Ipotezele formulate în sensul depistării motivelor individuale ale lui Bush sau ce anume a determinat luarea deciziei de a invada Irakul caută o explicație
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. Wendt, Alexander, "Collective Identity Formation and the International State" în American Political Science Review 88, 1994. Wendt, Alexander, "On Constitution and Causation in International Relations" în Dunne, Tim, Michael Cox and Ken Booth, The Eighty Years Crisis. International Relations 1919 1999, Cambridge University Press, Cambridge, 2002. Wendt, Alexander, "Identity and structural
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Theory/Meta-Theory Gap in International Relations" în Review of International Studies 17, 1991, p. 391. 89 Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, 2006, p. 40. 90 Wendt, Alexander, "Collective Identity Formation and the International State" în American Political Science Review 88, 1994. 91 Goldstein, Joshua și Jon Pevehouse, Relații internaționale, Polirom, Iași, 2008, pp. 172-174. 92 Griffiths, Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, București, Editura Ziua, 2003, p. 337. 93 Buzan, Barry, and Richard Little, Sistemele internaționale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Someone's playing the piano but I don't know who [...] Sluicing (= "scurgere" n.n.); f) Manny played a solo with one hand and Anna with two [...] NP Ellipsis (= "elipsa grupului nominal" n.n.)". Kenneth G. Wilson, The Columbia Guide to Standard American English, New York, Columbia University Press, 1993, s.v.: "Ellipsis (1) constă în omiterea unor cuvinte dintr-o propoziție sau dintr-o frază, atunci când contextul clarifică înțelesul acesteia. He runs much faster than I [can]. That is the book [that] I wish
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintele compuse se grupează în "compuse rezultate prin juxtapunere și compuse rezultate prin elipsă (...), în a căror structură se observă omiterea unuia sau chiar a mai multor cuvinte (concertmaistru pentru maistru de concert, mazăre-siloz pentru mazăre de siloz, nord-american pentru american din sau de nord etc.). Așa cum se prezintă, clasificarea aceasta nu poate fi păstrată, din cauză că ambii termeni juxtapunere și elipsă sunt folosiți în gramatici cu alt sens, fapt care produce confuzie" (FCLR I, p. 29). O idee cât se poate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bursă Rockefeller pentru studiul „Economiei agrare” în SUA. Din studiile postdoctorale și notele sale zilnice și de călătorie, precum și din consultarea unei bogate bibliografii, a elaborat, după mai mulți ani, o lucrare profundă în care a descris viața și activitatea americanilor, cu orientare directă asupra învățământului, cercetării și practicii agricole, introducând în context și numeroase analize cu privire la starea economică și civică, și la statistică ș.a. Șansa lui apărând dintr-o întâmplare, se impunea un timp scurt de pregătire de călătorie, incât
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
denumit „Club 4H" din Otumva, unde prin activitățile desfășurate se cultivau: mintea, sănătatea și forța (mâinile). În acest club se efectuau activități practice formative pentru novici și avea un mare număr de membri. Un etalon de mândrie profesională agronomică a americanilor a fost și a rămas in timp, Henry Walacce, ministru al agriculturii și Vicepreședinte al SUA, care a contribuit în mare măsură la stingerea crizei din agricultură, fapt pentru care fermierii i-au adus o caldă prețuire. Contribuția sa la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un model pentru stindardul libertății. 3) Concepția americană despre ban și rolul său în viața omului spune că adunarea banilor pur și simplu, fără o utilizare productivă imediată, dăunează economiei naționale. Ea arată lipsa de încredere în piața economico-financiară, iar americanii nu au căzut în această capcană; depuneau economiile în bănci, la case de economie, practicau schimbul bancar; într-un cuvânt, mișcau banii ca să aducă bani, 4) Principiul fundamental pentru interesul personal de a munci, la americani a fost de la început
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în piața economico-financiară, iar americanii nu au căzut în această capcană; depuneau economiile în bănci, la case de economie, practicau schimbul bancar; într-un cuvânt, mișcau banii ca să aducă bani, 4) Principiul fundamental pentru interesul personal de a munci, la americani a fost de la început și până astăzi „apărarea și siguranța proprietății și a plasamentelor (acțiuni bancare și de altă natură)". Aceasta se baza pe „Legea bunului familial" (Homestead), care a fost opera lui Lincoln, ce a permis colonizarea rapidă a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ocupația populației după profesiuni era împărțită în modul următor: 28,9 % în industrie ; 22% în agricultură; 20,4 % în comerț și transporturi; 2% în mine; 0,5% în pescărie și economie silvică și 26,2 %, funcționari și persoane private. 6) Americanii au introdus între factorii principali de progres „Educația", pe care au așezat-o în frunte, iar profesorul Cornățeanu o definea ca „ansamblu de măsuri luate pentru a forma oameni care să se încadreze în sistemul general al cerințelor societății". Ei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]