12,147 matches
-
pentru a copia cânt mai reușit forma corpului furnicilor și comportamentul lor. Opistosoma este îngustă și o talie falsă pentru a imita cele trei regiuni distincte a corpului furnicii. Prima pereche de picioare este ținută deasupra capului pentru a imite antenele, care lipsesc la păianjeni, ascunzând, astfel, faptul că ei au opt picioare, și nu șase. În jurul unei prechi de ochi anteriori se dezvoltă o pată neagră pentru a ascunde faptul că păianjenii au, în general, opt ochi simpli, în timp ce furnicile
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
ochi simpli, în timp ce furnicile au doi ochi compuși. Masculii și femelele imit diferite specii de furnici, deoarece femela este cu mult mai mare decât masculul. Păianjenilor furnici le este caracteristic și comportamentul respectiv: dirijează prima pereche de picioare la fel antenelor, se deplasează în formă de zig-zag, deși sunt săritori ei evite săriturile. De exemplu speciile din genul "Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mustață, hotărându-se să și-o radă în fiecare dimineață. Câteva zile mai târziu, a jucat un număr de stand-up comedy pe un text de Doru Octavian Dumitru inspirat din întâmplarea cu pierderea mustății, în cadrul emisiunii filantropice "Secret Talent" (postul Antena 1). La începutul lunii februarie 2008, Guță a fost invitat să cânte pentru angajații firmei de salubritate din Târgu Mureș. Pentru recital, interpretul s-a costumat într-o uniformă ca cele purtate de muncitori, făcându-și apariția cu o mătură
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Chișinău, 1995), Premiul I la concursurile de compoziție organizate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova (1995, 1997, 1998, 2001), Premiul pentru muzică la Festivalul Național Teatral și de Dramaturgie Contemporană (Chișinău, 1998), Premiul Național al Republicii Moldova (1998) și Premiul "Antena de Aur" al TV Moldova (1999). Ca o recunoaștere a meritelor sale în dezvoltarea culturii muzicale din Republica Moldova, lui Ghenadie Ciobanu i s-a conferit titlul onorific de "Maestru în artă" al Republicii Moldova (1999). În anul 2000 a fost decorat
Ghenadie Ciobanu () [Corola-website/Science/308603_a_309932]
-
în componența lor uncodor stereofonic. Acesta produce energie de radiofrecvență modulată, reprezentând semnalul de televiziune de radiofrecvență, împreună cu semnalul modulat de sunet asociat. Se compune, de fapt, din două emițătoare, unul de imagine și unul de sunet, cuplate la aceeași antenă cu ajutorul unui diplexer imagine-sunet. Pentru o recepție optimă, raportul puterilor emițătorului de imagine și a emițătorului de sunet este normat: 10:1 sau 5:1. Se compune dintr-un oscilator de radiofrecvență stabilizat cu cuarț, un multiplicator de frecvență, un
Emițător () [Corola-website/Science/308707_a_310036]
-
1. Se compune dintr-un oscilator de radiofrecvență stabilizat cu cuarț, un multiplicator de frecvență, un modulator, un amplificator de putere, un etaj pentru refacerea componentei de curent continuu, filtre de rejecție, linia de transmitere a energiei de la emițător la antenă și sursa de alimentare. Funcționează în gamele de unde metrice și decimetrice, respectiv benzile de televiziune I - III (FÎF - foarte înaltă frecvență) și IV - V (UÎF - ultra înaltă frecvență), producând oscilații electromagnetice modulate în amplitudine. Emițătorul de imagine radiază puteri atingând
Emițător () [Corola-website/Science/308707_a_310036]
-
pe suprafața lunară. Modulul lunar era partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară. Cuprindea două componente majore, modulul de coborâre și modulul de ascensiune. Modulul de coborâre conține trenul de aterizare, scara pentru astronauți, antena radarului de aterizare, motorul de coborâre precum și combustibilul pentru aterizare. Avea câteva compartimente folosite pentru transportul componentelor experimentelor pentru suprafața lunară ALSEP, căruciorul pentru echipament (folosit doar în cadrul misiunii Apollo 14, roverul lunar (Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
mai mare parte a oxigenului, apei de răcire și băut precum și bateriile principale. De scara astronauților era fixată și o placă comemorativă. Modulul ascensional conține cabina echipajului, panoul de instrumente, portul de andocare, ușa pentru coborârea astronauților, sistemul reactiv RCS, antenele de comunicație și radar, motorul ascensional, combustibil și oxigen suficient pentru revenirea pe orbita lunară și întâlnirea cu modulele de comandă și de serviciu.
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
noapte cu culori pentru a reflecta un sezon particular sau o sărbătoare. Portocaliul este folosit pentru Ziua Recunoștinței, verde sau roșu pentru Crăciun și roz pentru Luna Cancerului de Sân. Luminarea se asemănă foarte mult cu lumina de noapte a antenei de radio de pe Willis Tower, John Hancock Center și etajele superioare a clădirii Merchandise Mart. În piața de la intrare, este o sculptură creată de Harry Bertoia.
Aon Center (Chicago) () [Corola-website/Science/308014_a_309343]
-
sportiv al postului public de televiziune, unde a lucrat până în 2008. Este deasemenea colaborator al postului de televiziune Eurosport, pentru care comentează meciuri din Bundesliga.La sfârșitul anilor '90 a avut o scurtă perioadă în care a lucrat pentru postul Antena 1 (iulie 1999 - martie 2001). Partenerul său de comentariu la transmisiunile fotbalistice este Vlad Enăchescu. Vorbește fluent limbile engleză și maghiară. A comentat numeroase evenimente sportive importante, dintre care pot fi amintite Campionatele Mondiale de fotbal din 1994, 1998, 2002
Emil Grădinescu () [Corola-website/Science/308071_a_309400]
-
montate o serie de stații fixe HF/DF, care urmăreau neîncetat pozițiile din care transmiteau submarinele. Tehnologia radio folosită la echipamentul HF/DF era bine înțeleasă de ambele părți, dar tehnologia folosită mai înainte de izbucnirea războiului folosea pentru detectare o antenă exterioară rotită manual pentru fixarea pe direcția transmițătorului. Direcționarea antenei era o operație delicată, lua ceva timp pentru a putea obține rezultate suficient de exacte și putea determina un punct fantomă de emisie, aflat diametral opus de punctul real de
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
neîncetat pozițiile din care transmiteau submarinele. Tehnologia radio folosită la echipamentul HF/DF era bine înțeleasă de ambele părți, dar tehnologia folosită mai înainte de izbucnirea războiului folosea pentru detectare o antenă exterioară rotită manual pentru fixarea pe direcția transmițătorului. Direcționarea antenei era o operație delicată, lua ceva timp pentru a putea obține rezultate suficient de exacte și putea determina un punct fantomă de emisie, aflat diametral opus de punctul real de transmisie. Cunoscând aceste dificultăți de detectare, operatorii radio de pe submarinele
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
radio din Chișinău era "de două ori mai puternic decât cel din București sau cel din Tiraspol", scria "Gazeta Basarabiei" în iulie 1939. Emițătorul de 20 kw. instalat la Chișinău de firma Marconi era cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio Basarabia acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret și Nistru. Recepția era clară și puternică, atât
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
Datorită acestui patrimoniu, România are experiență în domeniul aplicățiilor spațiale, cum ar fi comunicațiile prin satelit, teledetecție, sisteme informatice geografice și sisteme globale de informație, poziționare și navigație. Din 1977 funcționează o stație Intelsat la sol în Cheia cu două antene de 32 m . România a contribuit la mai mult de treizeci de misiuni spațiale științifice și tehnologice în cadrul programului Interkosmos, inclusiv zborul lui Dorin-Dumitru Prunariu în cadrul misiunii Soyuz 40 în 1981. Administrația publică împreună cu entități private din România sprijină activitățile
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
în format analogic și digital. Prima televiziune din Republica Moldova și-a început emisia pe 30 aprilie 1958, la ora 19:00, pe vremea când regiunea dintre Prut și Nistru (Republica Moldova de astăzi) făcea parte din Uniunea Sovietică. Lucrările pentru montarea antenei de emisie au început în septembrie 1957 și s-au terminat trei luni mai târziu. Pilonul metalic din Chișinău are o înălțime de 196 de metri. Astăzi însă nu se mai emite de acolo. La începutul anului 1958 a fost
TV Moldova 1 () [Corola-website/Science/308185_a_309514]
-
milioane de dolari. Avaya a reprezentat o parte vitală la capitolul tehnologie și a oferit suportul necesar pentru buna desfășurare a operațiilor: tehnicieni și echipament profesional. Operatorul rus de telefonie mobilă MegaFon a îmbunătățit structura telecom cu peste 700 de antene telecom cu internet 2G/3G/4G. Aceasta a fost prima ediție a JO la care a fost disponibilă conexiune de internet 4G la viteză de 10MB/s. Întreaga structură de telecomunicații a fost păstrată în Soci și după terminarea jocurilor
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
Mircea Radu Badea (n. 24 februarie 1974, București) este un om de televiziune român. Este realizatorul emisiunii "În gura presei", la postul de televiziune Antena 3. A jucat de asemenea ca actor în câteva filme și a avut o activitate publicistică la "Jurnalul Național". Este un critic constant al puterii politice din România. După ce a absolvit Liceul de Informatică și Facultatea de Cibernetică din București
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
a debutat la Radio Total în 1993, unde era directoare o prietenă a mamei sale, Jeana Gheorghiu. Și-a început cariera în televiziune prezentând emisiuni la diferite posturi românești: Tele 7 abc (unde a debutat, descoperit de Mihai Tatulici și Jeana Gheorghiu), Antena 1, Realitatea TV, Pro TV, Prima TV, alături de Teo Trandafir. Cei doi formau un cuplu în emisiuni de divertisment precum „Bună dimineața, România” la Tele 7 abc din 1994 și apoi „Dimineața devreme” și „Teo și Mircea Șou” la Antena 1, între
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
Jeana Gheorghiu), Antena 1, Realitatea TV, Pro TV, Prima TV, alături de Teo Trandafir. Cei doi formau un cuplu în emisiuni de divertisment precum „Bună dimineața, România” la Tele 7 abc din 1994 și apoi „Dimineața devreme” și „Teo și Mircea Șou” la Antena 1, între 1997 și 2000. În 2000, Teo Trandafir a revenit în trustul Media Pro, cu o serie de emisiuni la Pro TV, timp în care Mircea apărea la postul concurent Antena 1, cu un format de emisiune nocturn, alături de
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
Dimineața devreme” și „Teo și Mircea Șou” la Antena 1, între 1997 și 2000. În 2000, Teo Trandafir a revenit în trustul Media Pro, cu o serie de emisiuni la Pro TV, timp în care Mircea apărea la postul concurent Antena 1, cu un format de emisiune nocturn, alături de Oreste Scarlat Teodorescu. După câțiva ani, a renunțat pentru o perioadă la activitatea din televiziune, concentrându-se pe afaceri (o fabrică de chibrituri la Gherla, cumpărată în 2003), inițiativă în care a
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
a susținut în justiție că nu a pierdut niciodată proprietatea, iar probele grafoscopice par să indice același lucru, de vreme ce Mircea Badea nu și-a mai recuperat banii sau dreptul de utilizare din primăvara lui 2003. Mircea Badea realizează pe postul Antena 3 o emisiune de 50 de minute, "În gura presei", unde comentează evenimentele din presa cotidiană și știri despre politicieni, oameni de afaceri, artiști, sportivi, jurnaliști, fiecare ediție fiind redifuzată a doua zi, dimineața, pe postul Antena 1. Stilul său
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
realizează pe postul Antena 3 o emisiune de 50 de minute, "În gura presei", unde comentează evenimentele din presa cotidiană și știri despre politicieni, oameni de afaceri, artiști, sportivi, jurnaliști, fiecare ediție fiind redifuzată a doua zi, dimineața, pe postul Antena 1. Stilul său a fost apreciat ca vulgar și agresiv de către membrii CNA care l-au sancționat în mai multe rânduri. Din noiembrie 2007, Mircea Badea a realizat emisiunea "Traficanții", difuzată de luni până vineri, între orele 18-19, de postul
Mircea Badea () [Corola-website/Science/308187_a_309516]
-
decembrie 2000 a fost distinsă cu Ordinul național „Steaua României” în grad de ofițer.. Din anul 2001 lucrează în cadrul trustului de presă Intact, fiind redactor și prezentator al emisiunii „Observator” (până în iulie 2009), precum și realizator al emisiunii „Săptămâna Financiară” la Antena 1 și al emisiunii „Știrea Zilei” la Antena 3. Din septembrie 2008 este director general al revistei Săptămâna Financiară, după ce anterior fusese director editorial al publicației, de la înființarea acesteia, în martie 2005. Din iunie 2009 a preluat conducerea firmei Intact
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
Steaua României” în grad de ofițer.. Din anul 2001 lucrează în cadrul trustului de presă Intact, fiind redactor și prezentator al emisiunii „Observator” (până în iulie 2009), precum și realizator al emisiunii „Săptămâna Financiară” la Antena 1 și al emisiunii „Știrea Zilei” la Antena 3. Din septembrie 2008 este director general al revistei Săptămâna Financiară, după ce anterior fusese director editorial al publicației, de la înființarea acesteia, în martie 2005. Din iunie 2009 a preluat conducerea firmei Intact Advertising, o agenție de organizare evenimente și publicitate
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
liceu, în toamna anului 1977 Vasilica Dinu s-a orientat către Grupul Școlar „Electroputere“ din CraiovaRemarcarea stilului interpretativ și al telentului fetiței de 17 ani s-a evidențiat în cadrul programului prezentat de județul Dolj în studioul Televiziunii române sub genericul „Antenă va aparține“ din ziua de 20 noiembrie 1977. Moderatorul acestei emisiuni, poetul Adrian Păunescu, vorbind despre Vasilica Dinu că reprezentanta a comunei Lipovu a elogiat-o că „un talent ce va fi încununat de glorie“. În ziarul județean „Înainte“ redactorul
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]