12,966 matches
-
aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci” este pus în legătură cu cuvântul "dáos" din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce cu „lup”. După mărturiile anticilor dacii înșiși își spuneau "dáoi". Acest lucru poate explica forma de lup a stindardului geto-dacic. O altă variantă a etimologiei numelui de „daci” este acea prin care această denumire provine din limba dacă prin cuvântul "daca", care se traduce cu
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de la început își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești, dar în aceeași vreme ofereau la rândul lor și grecilor și romanilor o consistență spirituală superioară și foarte caracteristică, pe care literatura antică a însemnat-o cu mirare și admirație, făcând din geți aproape un popor fabulos, prin vitejia, înțelepciunea și spiritul lui de dreptate. Dacii și geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul și același popor (fapt recunoscut de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
însemnat-o cu mirare și admirație, făcând din geți aproape un popor fabulos, prin vitejia, înțelepciunea și spiritul lui de dreptate. Dacii și geții, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul și același popor (fapt recunoscut de autorii antici) și vorbind aceeași limbă. Dintre cele peste 100 de formațiuni tribale și gentilice ale tracilor, triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins între Munții Balcani (Haemus) și Munții Slovaciei, și de la litoralul
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
azi. Una și aceeași populație geto-dacă apare la scriitorii greci de obicei cu numele generic de "geți", iar la autorii romani cu denumirea de "daci", pentru prima dată la Iulius Caesar. Dacii și geții sunt menționați de 63 de autori antici; de 32 în limba greacă și de 31 în latină. Între etimologiile propuse pentru numele de "daci" este și cea care îl presupune ca derivând din "daca" ("cuțit, pumnal", arma caracteristică populațiilor geto-dace). Dar ipoteza cea mai plauzibilă pare a
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și tribale constituiau patru uniuni puternice, fiecare emițând (încă din secolul anterior) monedă proprie. Nu se poate cunoaște data la care aceste ramuri tracice au ocupat ținuturile carpato-dunărene, locuite încă din epoca paleolitică; cert este însă că cei dintâi autori antici care îi menționează îi consideră autohtoni, deci instalați aici din timpul primelor migrații indo-europene, tracice. Geto-dacii s-au desprins din masa triburilor trace, începând să-și contureze un profil de civilizație distinctă, pe la începutul mileniului I î.e.n. Câteva secole mai
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
proprietatea privată a regelui, a nobililor și a preoților. Teoretic, pământul aparținea monarhului. "Comatilor" le rămânea tripla obligație față de stat (a plății dărilor, a participării la lucrările publice și a satisfacerii obligațiilor militare). La prea puținele date transmise de autorii antici cu privire la economia geto-dacilor se adaugă mărturia istoricului got Iordanes (sec. VI e.n.), care în "Istoria și originea geților", folosind și lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de clienții bogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
tradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ; Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul "coma" având aceiași etimologie cu "coamă" și "cometă"). Autorii antici, în general, subliniază virtuțile războinice ale daco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statului s-au fondat în mare măsură pe o bună organizare militară, atât ofensivă, cât și defensivă. V. Pârvan susține că "unele procedee tactice, ca ordinea
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
indo-europene. Alți istorici îl consideră doar patronul lumii subpămîntene, al împărăției morților, având, astfel, caracter htonic, dar a fost identificat și cu Gebeleizis, zeu geto-dac al furtunii, trăsnetelor și al fulgerelor. Mitul lui Zamolxis este redat diferit în numeroasele relatări antice, dar posibil ca varianta lui Herodot să fie cea mai apropiată de varianta reală, datorită faptului că este varianta cea mai detaliată și pentru că "părintele istoriei" s-a inspirat din medii culturale apropiate de societatea getică, și anume a cules
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
la vârsta de 83 de ani. Arhiepiscopul Raymund Nethammer este autorul mai multor articole de arheologie și numismatică, printre care amintim: "Das altchristiche Tomi" (Salzburg, 1903); "Aus Rumänien" (Einsiedeln, 1909); "Der Bau der rumänisch-unierten Kirche in Bukarest." Einsiedeln-Köln (1910); "Greutăți antice din Dobrogea" (1912); "Alte greutăți vechi din Dobrogea" (1913); "Mărunțișuri arheologice. O nouă metodă de greutate din Kallatis. O greutate cu amforă" (1914); "Lucruri arheologice. Cinci greutăți din Constanța" (1914); "Die christlichen Altertümer der Dobrudscha" (1918); "Epiktet und Astion, diokletianische
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
Mașina pneumatică (pe numele ei elin, ἀντλία - Antlia) este o constelație a cerului sudic relativ nouă, creată abia in 1763, fiind prea puțin vizibilă pentru a fi observată de grecii antici. Mașina pneumatică este o constelație puțin vizibilă, fiind lipsită de stele strălucitoare. Cea mai strălucitoare stea a ei este "α Ant", de magnitudine aparentă 4,25. Se vede foarte greu cu ochiul liber. Astronomul francez Abbé Nicolas-Louis de Lacaille a
Mașina Pneumatică (constelație) () [Corola-website/Science/305073_a_306402]
-
pur și corect, iar stilul său este simplu și clar. Textul însă este totuși într-o stare foarte coruptă. Forma arhaică de limbaj pe care a folosit-o a făcut textele sale greu de citit în multe locuri, iar numele antice cu care s-a referit la figurile vremurilor sale au creat confuzie (Γεταί, Δάκες, Λίγυρες, Μυσοί, Παίονες etc). Folosirea repetată a termenului 'greci' (Έλληνες), cu care Laonicos s-a referit la popoarele bizantine, a contribuit la conecția făcută între civilizația
Laonic Chalcocondil () [Corola-website/Science/305091_a_306420]
-
care s-a referit la figurile vremurilor sale au creat confuzie (Γεταί, Δάκες, Λίγυρες, Μυσοί, Παίονες etc). Folosirea repetată a termenului 'greci' (Έλληνες), cu care Laonicos s-a referit la popoarele bizantine, a contribuit la conecția făcută între civilizația greacă antică și cea modernă. <br>
Laonic Chalcocondil () [Corola-website/Science/305091_a_306420]
-
Chișinău, pe traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași. Există mai multe versiuni despre toponimia localității. În conformitate cu una dintre ele, la originea Teleneștilor se află satul Inești. Mai tîrziu a fost construit un orășel. Încă din vremuri antice împreună cu grecii și romanii pe teritoriul Daciei au intrat evreii "sefarzi". Dar mai ales în evul mediu, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, mai apoi la începutul sec. XVI în Moldova au migrat evreii din Germania ("așkenazi"), așezându-se și
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie -5,5 °C. Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arheologice întreprinse în contextul efectuării perieghezei s-au descoperit în raza actualei
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
La revărsare în Turunciuc, râul Cuciurgan formează un liman de aproximativ 18 km lungime și 2 km lățime. Nezavertailovca se află la cca 36 km de Tiraspol, cca 65 km de Odesa și cca 115 km de Chișinău. Din epoca antică, zona actualului sat Nezavertailovca este integrată preponderent în procesele istorice din nordul Mării Negre. Aflat în imediata apropiere de Nistru (denumit în antichitate Tyras), teritoriul a făcut parte din statul lui Burebista, aflându-se sub stăpânirea triburilor tracice a tyrageților. Totodată
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
drumul Chișinău - Hâncești - Leova - Cahul, la 38 km de Hâncești la 80 km de Chișinău și la 20 km nord-est de orașul Leova. Suprafața localității e de 20,7 km.p. La 1,5 km vest de sat trecea fortificația antică de mari proporții cunoscută ca Valul superior al lui Traian, numit și Zidul de Sus (sau Zidul lui Greuthungi), care se întinde pe distanța de 120 km de la Nistru (Chițcani, lângă Thighina) până la Prut (orașul Leova), traversând actualele raioane Căușeni
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
roman oriental). Astfel disputați, cum n-ar avea probleme identitare ? Acestea se conturează în principal prin opoziția între "integraționiști" (sau "româniști", care se socotesc "Români sud-dunăreni" și nu cer, în România, statutul de minoritate) și "machedoniști" (care se socotesc "Macedoneni antici latinizați", revendică statutul de minoritate și se identifică prin "Soarele de la Vergina"). Majoritatea lingviștilor, etnologilor și istoricilor nu susțin niciuna dintre "taberele" potrivnice, socotind Aromânii ca un popor de sine stătător, ce nu provine nici din Românii nord-dunăreni, nici din
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
revendică statutul de minoritate și se identifică prin "Soarele de la Vergina"). Majoritatea lingviștilor, etnologilor și istoricilor nu susțin niciuna dintre "taberele" potrivnice, socotind Aromânii ca un popor de sine stătător, ce nu provine nici din Românii nord-dunăreni, nici din Macedonenii antici (care erau elenizați, nu romanizați), ci direct din Traco-Romani precum toți vorbitorii limbilor est-romanice. În 579, doi cronicari bizantini, Teofan Spovednicul și Teofilact din Simocatta, atestează că autohtonii din Haemos vorbeau o limbă romanică (episodul cu "Torna fratre") denumită azi
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
și importantă căreia i-au fost date drepturi speciale de ceremonie de către Papă. De obicei are un plan longitudinal organizat în mai multe nave. Numele provine din termenul latin "basilica" și din cel grecesc "βασιλικὴ στοά" (tribunalul regelui). În Roma antică bazilica era un edificiu public în formă longitudinală cu abside, adiacent unui forum. Forma bazilicală a fost preluată și readaptată de primii creștini pentru construirea propriilor lăcașuri de cult. Este o biserică ortodoxă de mici dimensiuni. Paraclisele se regăsesc în
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
prosperat neîncetat, inclusiv în perioada scurtă a domniei regelui Burebista, care unificase toate teritoriile locuite de daci. După destrămarea statului lui Burebista și în secolele care au urmat, coloniile grecești au fost lipsite de privilegiile lor de noul stăpân, Roma Antică, iar mai târziu de Imperiul Roman. Imperiul Bizantin a fost noua putere care și-a manifestat cu vigoare prezența la nord de Dunăre, menținând o hegemonie culturală asupra zonei până la dispariția sa ca stat. După Căderea Constantinopolului, domnii Moldovei și
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
culoarea. Denumirea de "" provine din limba latină "molochitis" care provine la rândul său din limba greacă μαλάχη (maláchē) ceea ce înseamnă Malvă (Malva sylvestris) o plantă din familia Malvaceae, denumire datorată culorii verzi intense a mineralului asemenea frunzelor malvei. În Egiptul antic și Grecia antică malachitul a fost un mineral apreciat, din el s-au confecționat amulete și "scarabei aducători de noroc", mineralul măcinat era folosit ca material cosmetic pentru colorarea pleoapelor. În Evul Mediu, mineralul este folosit la lipirea obiectelor de
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
provine din limba latină "molochitis" care provine la rândul său din limba greacă μαλάχη (maláchē) ceea ce înseamnă Malvă (Malva sylvestris) o plantă din familia Malvaceae, denumire datorată culorii verzi intense a mineralului asemenea frunzelor malvei. În Egiptul antic și Grecia antică malachitul a fost un mineral apreciat, din el s-au confecționat amulete și "scarabei aducători de noroc", mineralul măcinat era folosit ca material cosmetic pentru colorarea pleoapelor. În Evul Mediu, mineralul este folosit la lipirea obiectelor de aur. Prin acțiunea
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
Italia, pentru noi nu ar fi nimic ciudat, dar regatul Italiei ia ființă mult mai târziu. După V. Ionescu, chiar și despre România spune ceva, în termeni istoric inexistenți atunci. Pierre de Ronsard scria despre contemporanul său: Asemenea unui oracol antic, el a prezis timp de mulți ani o mare parte a destinului nostru. Evident, profetul s-a bucurat de respectul familiei regale și de o faimă tot mai mare, până la moartea sa, în 1566. Inevitabil, mulți au rămas extrem de sceptici
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]