11,678 matches
-
soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpșuni, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. Parcela cultivată trebuie să fie de minimum 0,3 hectare. ... (2) Culturile permanente și pajiștile permanente nu fac obiectul acestei scheme de sprijin financiar. Articolul 10 (1) Se acordă plăți directe complementare în sectorul vegetal, decuplate de producție, pentru culturile
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
pin, molid, mesteacăn și alte specii. Finlanda este cel mai mare producător de lemn din Europa și printre cei mai mari din lume. Peisajul este predominant (75% din suprafață) acoperit de taigale de conifere și de , având foarte puțin teren arabil. Cel mai frecvent tip de rocă este granitul, element omniprezent în peisaj, vizibil în luminișuri lipsite de sol. Morenele și sunt cele mai frecvente tipuri de sol, acoperite de un strat subțire de humus de origine biologică. Dezvoltarea profilului de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
paralelele de 60° și 70° latitudine nordică, iernile fiind grele și geroase, iar sezoanele agricole fiind scurte și uneori întrerupte de înghețuri târzii sau timpurii. Întrucât Curentul Golfului și Curentul Nord-Atlantic de Drift temperează clima, Finlanda deține jumătate din terenul arabil existent la nivel mondial la nord de paralela de 60° latitudine nordică. Precipitațiile anuale sunt de regulă suficiente, dar ele cad aproape exclusiv în lunile de iarnă, seceta de pe timpul verii constituind o permanentă amenințare. Din aceste cauze, fermierii finlandezi
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
finlandezi se bazează pe cultura plantelor care rodesc repede și rezistă la îngheț, cultivând cu predilecție pantele orientate spre sud ale dealurilor și câmpiile mai fertile pentru a asigura producția chiar și în anii cu îngheț pe timpul verii. Majoritatea terenurilor arabile sunt fie păduri defrișate, fie mlaștini asanate, iar solul necesită de regulă tratamente și ani de cultivare pentru a neutraliza aciditatea în exces și pentru a-l face fertil. Irigațiile nu sunt în general necesare, dar este nevoie uneori de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal al reliefului și fragmentarea redusă a oferit condiții favorabile pentru practicarea agriculturii. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 64,2% din extravilan din care arabilul 97,8%. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale. Conform recensământului efectuat
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
fie o activitate economică importantă pentru locuitorii orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Climă este continentală de tranziție, blândă cu influențe mediteraneene. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vară. Vânturile bat predominant dinspre nord. Suprafață de 8805 ha care încorporează zona locuibila se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe. Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomina pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc salcii și plopi
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere). Tot pe raza municipiului se află "„Institutul de Cercetări Viticole”". Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
precum și din Coreea de Sud - capitalul investit de acestea depășind 5 milioane de dolari. Din suprafața totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială, și anume 12.672 ha, suprafața agricolă este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafețe aflate aproape în totalitate în proprietate privată. În ciuda calității deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturi de subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obținute sunt în funcție de condițiile climatice ale anului agricol. În agricultură lucrează
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură de subzistență practicată de micii fermieri și o componentă, cu tendință ascendentă, de agricultură bazată pe obținerea profitului. Această a doua categorie cuprinde ferme de expoatare a terenurilor arabile și ferme de creștere a porcinelor, a păsărilor și a ovinelor. Industria orașului a suferit două mari curbe descendente: una la începutul anilor 2000, când au dispărut fabricile de procesare a produselor alimentare și alta în perioada 2008-2010, când fabrica
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
2007. Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina. Câmpia Transilvaniei este separată de Podișul Moldovei prin Carpații Orientali și de Câmpia Română prin Carpații Meridionali (Alpii Transilvaniei). petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente în nordul și vestul țării. eroziune a solului
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
14,7%; 8. Soluri aluviale și aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%; 10. Bălți, ogașe și ravene: 1,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6%), pășuni și fânețe 2617 ha (64,2%), livezi 169 ha (4,1%), vii 4 ha (0,1%) . Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl. a
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6%), pășuni și fânețe 2617 ha (64,2%), livezi 169 ha (4,1%), vii 4 ha (0,1%) . Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl. a II-a 293 ha (7,2%), cl. a III-a 438 ha (10,7%), cl. a IV-a 1497 ha (36,7%) și cl. a V-a 1849 ha (45,4%). Factorii limitativi care
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
cupola timpului și al legendelor, din care 6103 ha sunt ocupate de păduri, iar aria locuibila este de 23.602 mp, așezată la 335 m altitudine. Ocupația de bază a sătenilor este agricultură materializata în cele 1080 ha de teren arabil, 1094 ha sunt reprezentate de fânețe, 2052 ha pășuni, 306 livezi de pomi fructiferi. Locuitorii sunt stăpâni pe 408 bovine, 3437 oi, 105 capre, 80 căi, 500 porci și pește 10000 de pasari. De sub Pregheda izvoraște Rudarica, fir de apă
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
longitudine estică și 45.332222° latitudine nordică. Clima este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Datorită vânturilor de vest și expunerii, precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație naturală: pădure, pățuni secundare, suprafețe pomicole, viticole și terenuri arabile. Zona localității este favorabilă pentru viticultură, pomicultură, cereale, plante tehnice, iar suprafețele de pășuni, la care se adaugă plantele furajere, asigură creșterea animalelor. Localitatea a fost fondată în anul 1810 prin decret imperial sub numele de "Königsgnade". Tirolezii care în
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
Balta Ialomiței). Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică sunt terenuri arabile (Bărăganul). La vest se află comuna Unirea (fosta Șocariciu), iar la est se află comuna Borcea, distanța dintre localități fiind relativ mică în această zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jegălia se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
rasa ialomițeană[4]. S-a remarcat prin contribuția importantă la definitivarea bisericii din sat[5]. 2. D.Negreanu[6] era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ; 3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz; 4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
2. D.Negreanu[6] era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ; 3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz; 4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11]. Nu sunt motive să
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și 30 ha islaz; 4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11]. Nu sunt motive să se presupună că anterior anului 1906, situația ar fi putut fi diferită, puteau fi altele doar numele proprietarilor sau arendașilor, terenul însă, așa cum se specifică în
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
7915 ha, din care peste 4950 ha fond forestier, incluzând și masivul Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de 840 m, el dominând valea Runcului și a Râului Alb
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
ca vecini: în nord - comuna Petrești; în sud - comuna Șelaru; în est - comunele Uliești și Corbii Mari și în vest comunele Răscăieți (fostă componentă a comunei Vișina până în 2005) și Morteni. Suprafața comunei este de 7497 ha, din care terenuri arabile 5881 ha, pășuni și fânețe 416 ha, livezi 61 ha și păduri 647 ha. Relieful înclină ușor pe direcția NV-SE, direcție urmată și de apele curgătoare, lucru care este confirmat și de altitudinea relativă de 190 metri înălțime în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,42%). Pentru 2,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și stuf, 136 hectare căi de comunicație și căi ferate 246 hectare terenuri ocupate cu curți și construcții 469
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
cărora li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]