11,388 matches
-
certă valoare artistică din biserică, este sculptată în lemn de tei, cu icoane pictate în stil realist (ușor naiv), încadrate în bogate ornamentații florale aurite. Icoanele împărătești, în rame dreptunghiulare, sunt înconjurate de tricolorul românesc (roșu, galben și albastru). Complexul bisericesc este împrejmuit cu un gard din bârne orizontale, ce include o poartă tradițională acoperită. În apropierea intrării în curtea bisericii se află un turn clopotniță din lemn, cu etaj. Acesta are un plan octogonal, partea inferioară fiind realizată din bârne
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
lăcaș de cult din Huși, alături de biserica schitului Vovidenia, în care s-a putut oficia liturghia din acea duminică. Lucrări de reparații au fost efectuate și în perioadele 1941-1942, 1965-1966, 1977, 1990 și 1990-1994. Biserica a fost pictată de către zugravul bisericesc Ion Ionescu. Pe partea de sud a bisericii se află un turn clopotniță cu două etaje, construit între anii 1850-1857. La rândul său, și turnul a suferit lucrări de reparații în perioadele 1941-1942, 1965-1966 și 1977. În prezent, biserica este
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
în domeniul muzical, dar și cel teologic. Caraman este director muzical al Bisericii Baptiste Nădejdea din București, Biseicii Creștine după Evanghelie Logos din Ploiești și dirijorul corului Biseicii Creștine după Evanghelie Antiohia din București. În paralel cu intensa activitate muzicală bisericească este diacon și învățător biblic în Biserica Baptistă Nădejdea din București, predicând Scripturiile în Biserica Creștină după Evanghelie Filadelfia din București. Cristian Caraman a compus mai multe partituri muzicale religioase, lucrarea cea mai important fiind un ciclu de cântece sacre
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
șase volume, intitulată Civitates orbiș terrarum editata de Georg Braun și ilustrata de Franș Hogenberg cu sprijinul lui Ortelius. În 1579, a publicat "Nomenclator Ptolemaicus" și a început să lucreze la "Parergon" (o serie de hărți ce ilustrau istoria antică, bisericească și laică). El a publicat și "Itinerarium per nonnuilas Galliae Belgicae partes" (la Tipografia Plantiniană în 1584, retipărita în 1630, în 1661 în Hegenitius, Itin. Frisio-Hoil., în 1667 de Verbiest, și în cele din urmă în 1757 la Leuven), un
Abraham Ortelius () [Corola-website/Science/321961_a_323290]
-
un grajd. Grajdul s-a păstrat până la începutul mileniului trei. Din puținele imagini cunoscute se disting exteriorul și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial deteriorate de vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil cele trei încăperi tradiționale, pronaos, naos și altar, accesibile printr-un pridvor în fața intrării, pe latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor. Dintre consolele care ieșeau sub streașină
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Tinda și
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
intrare în incintă își găsește paralele atât în arhitectura fortificațiilor moldovene cât și în monumente sacrale similare din Ucraina de vest și Polonia. Sculptura poartă caracteristicile artei baroce. Corpul bisericii este format din bârne de lemn încheiate în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu un altar decroșat poligonal. Pronaosul este și
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
au ajutat la consolidarea și restaurarea acestei biserici, contribuind cu sfaturi, forță de muncă și cunoștințe. Arhitectul milanez Herc. Peruchetti. Anul Domnului 1904"". Ca urmare a desfășurării primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericești și le-a dus la palat, fiind restituite bisericii abia în 1931. În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino (1873-1953), fiica lui Gheorghe și a Mariei Sturdza, care a luat cu ea odoarele bisericii
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
nemaifiind reținut nici măcar de tradiția locală. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590-1647) scrie astfel în "„Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă”" despre ctitoriile bisericești ale domnitorului Petru Rareș: "„Iară daca să întoarse Pătru vodă de la Țara Ungurească, într-acéia laudă au sfârșit mănăstirea Pobrata, carea era zidită de dânsul și o au sfințit. Așijderea și mănăstirea Râșca au început. Din Dobrovățul încă au săvârșitu, de la
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
instalații sanitare, în momentele în care tifosul exantematic făcea ravagii în sânul armatei române. În 1917, s-a alăturat unui batalion de vânători de munte. Retragerea armatei române în Moldova i-a permis să descopere arta țărănească, dar și cea bisericească, din regiuni românești diferite. Având tot timpul cu el caietul de schițe și notițe, a realizat numeroase desene reprezentând arta populară și stilurile arhitecturale tradiționale din care mai apoi s-a inspirat. Două reproduceri ale acuarelelor sale ce înfățișau case
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
(Wynfreth (Winfried, n.* 672/675 în Crediton (Exeter, regatul vechi Wessex, azi comitatul Devon, în Anglia de sud-vest; d.a 5. iunie 754 sau 755 la Dokkum în Frizia) a fost unul dintre principalii misionari și reformatori bisericești din Franța. El mai este cunoscut și sub numele de "Apostolul germanilor". Wynfreth (Bonifatius) s-a născut în regatul Wessex, Anglia, numele de primindul ulterior de la papa Grigore al II-lea. Bonifaciu a fost educat într-o mânăstire benedictină din
Bonifacius () [Corola-website/Science/316440_a_317769]
-
și religioase cu Bizanțul au făcut ca muzica bizantină nu numai să fie preluată în Biserica străromânilor și apoi a românilor, ci și să înregistreze un curs și o dezvoltare proprii. Ceea ce face ca astăzi să se vorbească de muzica bisericească românească și să se arate un interes pentru cercetarea și cunoașterea ei cât mai depline este, în primul rând, vechimea ei, care în pofida forțelor distructive la care a fost supusă, a reușit să reziste veacuri la rând, păstrându-și nealteraltă
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
avut un caracter unitar la toți românii, chiar și la cei uniți cu Roma, desigur cu unele diferențieri stilistice datorate, în bună parte, influenței creației populare și mai ales oralității, ca în Banat, Transilvania și Bucovina. Alături de cântecul popular, cântarea bisericească a constituit al doilea izvor al fenomenului sonor muzical pe pământul românesc și o pârghie de nădejde în apărarea conștiinței etnice. Și, ceea ce este și mai important, e faptul că el a rămas fidel acestui filon muzical până astăzi. Încă
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
este și Condacul Nașterii Domnului, creație a Sf. Roman Melodul (sec. VI), care a circulat într-o formă simplă și a cărui construcție modală este în Ehul 3 bizantin. La 6 iunie 1817 este atestată documentar înființarea școlii de muzică bisericească în "sistemă nouă" la biserica Sfântul Nicolae Șelari din București, profesor fiind numit Petru Manuil Efesiu († 1840), care "însuși se desăvârșise în școala nou înființată la Constantinopol". Marii protopsalți români formați în această școală, apoi ei inșiși instruind pe alții
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
cântare o notă specific românească, creând astfel o muzică nouă păstrată cu sfințenie și astăzi în Biserica noastră. În Muntenia se impun cu pregnanță marii protopsalți ca: Macarie Ieromonahul (1775-1836), care tipărește la Viena, în 1823, primele cărți de muzică bisericească în limba română: Teoreticonul, Anastasimatariul și Irmologhionul; Anton Pann (1797-1854), care în numai paisprezece ani (1841-1854) a reușit să dea la lumină, în tipografie proprie, paisprezece titluri de cărți de muzică bisericească, la care, dacă adăugăm numărul volumelor și al
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
la Viena, în 1823, primele cărți de muzică bisericească în limba română: Teoreticonul, Anastasimatariul și Irmologhionul; Anton Pann (1797-1854), care în numai paisprezece ani (1841-1854) a reușit să dea la lumină, în tipografie proprie, paisprezece titluri de cărți de muzică bisericească, la care, dacă adăugăm numărul volumelor și al retipăririlor, ajungem la o cifră impresionantă; Ștefanache Popescu (1824-1910) a continuat munca celor doi, lăsând apoi ștafeta ilustrului său ucenic Ion Popescu-Pasărea (1871-1943), care l-a depășit chiar și pe Anton Pann
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
ș.a. În Transilvania și Banat activează următorii: George Ucenescu (1830-1896), de la școala românească din Șcheii-Brașovului, “student al domnului Anton Pann”; Dimitrie Cunțan (1837-1910), Trifon Lugojan (1874-1948), Atanasie Lipovan (1874-1947) și alții, ca unii care au consemnat în scris toate cântările bisericești care circulau pe cale orală în aceste părți de țară, unde muzica bizantină se răspândise în egală măsură. Exact la jumătatea veacului al XX-lea a început o nouă reformă în muzica bisericească, nu de proporțiile celei de la începutul secolului al
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
unii care au consemnat în scris toate cântările bisericești care circulau pe cale orală în aceste părți de țară, unde muzica bizantină se răspândise în egală măsură. Exact la jumătatea veacului al XX-lea a început o nouă reformă în muzica bisericească, nu de proporțiile celei de la începutul secolului al XIX-lea, dar importantă prin revizuirea cântărilor de strană (stilizarea și, în unele cazuri, scurtarea melodiilor prin eliminarea unor formule prea dificile sau depășite), prin diortosirea textelor și prin tipărirea acestor cântări
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
persoane juridice de drept public, căreia i-a preluat și numele--persoană juridică de drept public înființată de statul român, prin lege, în anul 1925, pentru a administra 192.000 ha pădure. Conform actului constitutiv din 15 martie 2000, Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei avea 27 de membri fondatori, persoane fizice, din care au mai rămas 22: Așa cum se observă în lista de mai sus, a fost remarcat că sunt persoane în lista fondatorilor care care nu există ca persoane
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
mănăstiri și întrebuințarea averii lor nr. 2239, completată ulterior de noi rezoluții și ordonanțe imperiale. Din acest moment pădurile au trecut în proprietatea statului austriac. După mare unire, statul român a creat, ca instituție de drept public a statului, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ai cărui funcționari publici administrau pădurile din Bucovina, păduri ce erau în proprietatea statului. La venirea comuniștilor, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost desființat deoarece au fost create alte instituții pentru administrarea pădurilor. Procesul
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
statului austriac. După mare unire, statul român a creat, ca instituție de drept public a statului, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ai cărui funcționari publici administrau pădurile din Bucovina, păduri ce erau în proprietatea statului. La venirea comuniștilor, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost desființat deoarece au fost create alte instituții pentru administrarea pădurilor. Procesul de revendicare a 192.000 ha de pădure de către Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina a început în anul 2001, dar prima
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
Bucovina, păduri ce erau în proprietatea statului. La venirea comuniștilor, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost desființat deoarece au fost create alte instituții pentru administrarea pădurilor. Procesul de revendicare a 192.000 ha de pădure de către Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina a început în anul 2001, dar prima soluție s-a dat abia în martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul să pună în deplină proprietate o suprafață de pădure. Astfel, Direcția Silvică Suceava și
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
a dat abia în martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul să pună în deplină proprietate o suprafață de pădure. Astfel, Direcția Silvică Suceava și statul român, prin Ministerul de Finanțe, trebuie să pună la dispoziția Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei o suprafață de 166.813 ha de vegetație forestieră. Procesul a fost strămutat ulterior la Curtea de Apel Timișoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului și a dispus retrocedarea a
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
813 ha de vegetație forestieră. Procesul a fost strămutat ulterior la Curtea de Apel Timișoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului și a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de pădure în favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. În urma recursului formulat de Regia Națională a Pădurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a casat decizia Curții de Apel Timișoara și a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]