11,407 matches
-
împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și le aruncă din ei. Frunzele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și toată lumea iese pe câmp să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune după deal, începe forfota căruțelor care se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
copaci goi și stingheri, câteva lacrimi de ploaie și câteva șiruri lungi de cocori care brăzdează cerul. Semne că Toamna, zâna cea cu rochie de frunze ruginii, și-a făcut simțită prezența și pe plaiurile noastre, aducând cu ea atât bogăția și belșugul, cât și tristețea și melancolia timpurilor apuse. A intrat Toamna și în livezi, scuturându-și rochia și îmbrăcând natura în straie de sărbătoare multicolore. Cu ultimele puteri, razele soarelui, care par filtrate prin miere, au mângâiat fructele, dându
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur Petrișor 5 octombrie 2000 PRIMĂVARA
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur Petrișor 5 octombrie 2000 PRIMĂVARA Primăvara, pădurea este de o rară frumusețe. În primele ore ale dimineții, razele încă timide ale soarelui se strecoară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ridică sus pe cer, luminînd cu strălucirea ei palidă întreaga câmpie. Imediat, siluetele nemișcate ale pinilor se detașează net, apa unui râu aruncând reflexe argintii înspre sălciile de pe mal, în timp ce, pe malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
palidă întreaga câmpie. Imediat, siluetele nemișcate ale pinilor se detașează net, apa unui râu aruncând reflexe argintii înspre sălciile de pe mal, în timp ce, pe malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-o zi frumoasă de primăvară să asculți trilurile
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
razele srălucitoare la fereastra camerei mele, unde îmi luminează biblioteca. Timpul liber îl petrec citind cărți. Îmi place să citesc , pentru că din cărți aflu lucruri interesante. Cartea, pentru mine, este un tovarăș de viață. Dintr-o carte, eu pot cunoaște bogățiile țării, taina, frumusețile orașelor, truda țăranului care lucrează din zori până la asfințit de soare. De ziua mea, am primit o carte de la un prieten și mi-a făcut o mare bucurie. Când citesc o carte, un sentiment de dragoste îmi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
scriu fermecătoare povești și poezii. Unii urmăresc colțuri din natură, o livadă cu glasuri măiastre, un râu cu apă rece și limpede, o pădure deasă cu copaci tineri și zvelți, animale blânde, păsări cu glasuri pitulate și tainice. Alții descriu bogățiile țării, frumusețea nemărginită a patriei noastre ca un buchet de flori, râurile ca niște panglici aurii, munții ca niște piramide înalte, câmpiile cu florile înmiresmate. De la ei am învățat să iubesc floarea pură din livezi, întinsa mare, oamenii, versul, struna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un sfetnic înțelept care ne conduce spre paradisul cunoașterii. Câte lucruri se pot afla dintr-o carte ? Cum o deschizi, încep să curgă minunate și fascinante povești, poezii pline de har, dar tot din cărți poți cunoaște frumusețea patriei noastre, bogățiile acesteia, poți învăța să fii un om civilizat, să știi să iubești acest prieten statornic de care nu trebuie să te desparți niciodată. În sala în care s-a desfășurat această lansare de carte, pereții erau înțesați cu rafturi de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Rifkin, Europa depășește acum America. Chiar mai important, Europa a devenit un uriaș laborator pentru regândirea viitorului umanității. În multe aspecte, visul european este imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea vieții și pe consolidarea comunităților. Noi, americanii, trăim (și murim) de acord cu etica muncii și dictatele eficienței. Europenii pun un preț mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult timp făcând naveta Între America și Europa, În decursul anilor Întâlnind o mare varietate de oameni și bucurându-se de profunzimea și bogăția culturii europene. Am cunoscut Europa Împreună. Înțelegerea ei este parte integrantă a acestei cărți. (Dedicație) PENTRU CAROL și pentru generația Erasmus de studenți din Europa DESPRE AUTOR JEREMY RIFKIN este un critic social de renume internațional și autorul unor bestselleruri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a călătoriei umane - un vis care promite să conducă umanitatea la o conștiință globală, mai potrivită unei societăți interconectate și globalizate. În visul european au prioritate relațiile comunitare În raport cu autonomia individuală, diversitatea culturală În raport cu asimilarea, calitatea vieții față de acumularea de bogăție, dezvoltarea durabilă În raport cu dezvoltarea materială nelimitată, recreerea față de munca necontenită, drepturile umane universale și drepturile naturii În raport cu dreptul la proprietate și cooperarea la nivel global față de exercițiul unilateral al puterii. Visul european este la intersecția dintre postmodernitate și epoca globală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și politice opuse asupra manierei În care trebuie exploatate și făcute productive resursele, modului În care trebuie controlat și distribuit capitalul și proprietatea și cum trebuie guvernați oamenii. Pentru unii, visul american, care pune accentual pe acumularea individuală nestânjenită a bogăției Într-o societate guvernată democratic, reprezintă expresia ultimă a sfârșitului istoriei. Noul vis european este puternic deoarece Îndrăznește să sugereze o nouă istorie, care pune accent pe calitatea vieții, dezvoltare durabilă, pace și armonie. Într-o civilizație cu dezvoltare durabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sfârșitului istoriei. Noul vis european este puternic deoarece Îndrăznește să sugereze o nouă istorie, care pune accent pe calitatea vieții, dezvoltare durabilă, pace și armonie. Într-o civilizație cu dezvoltare durabilă, bazată pe calitatea vieții În loc de acumulare individuală nelimitată a bogăției, Însăși baza materială a progresului modern ar aparține trecutului. O economie globală În echilibru dinamic este o noțiune radicălă, nu numai fiindcă pune sub semnul Întrebării modul convențional În care folosim resursele naturale, dar și pentru că elimină ideea Însăși a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
definite ca progress material nelimitat. Dacă visul european este sfârșitul unei istorii, el sugerează Începutul alteia. Ce devine important În noua viziune europeană a viitorului este transformarea personală și nu acumularea materială individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care nu le poate controla. Pentru a fi autonomă, persoana trebuie să aibă proprietăți. Cu cât cineva este mai bogat, cu atât acea persoană este mai independentă. Cineva este liber dacă se bazează pe el Însuși - o insulă. Cu bogăția vine și exclusivitatea, iar cu exclusivitatea - siguranța. Noul vis european se bazează pe un set diferit de supoziții despre libertate și securitate. Pentru europeni, libertatea nu se găsește În autonomie, ci, dimpotrivă, În apartenența la un tot. A fi liber
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoană e conectată la mai multe comunități, cu atât acea persoană are mai multe opțiuni și alegeri pentru a trăi o viață plină de sens. Cu relațiile vine inclusivitatea, iar cu inclusivitatea - securitatea. Visul american pune accent pe creșterea economică, bogăția individuală și independentă. Noul vis european pune mai mult accent pe dezvoltarea durabilă, pe calitatea vieții și interdependență. Visul american este tributar eticii muncii. Visul european este În rezonanță cu timpul liber și cu joacă profundă. Visul american nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintre aceștia au răspuns afirmativ, crezând că vor deveni bogați 43. Așa ceva era de așteptat de la tinerii americani. Să nu uităm poveștile cu Horatio Alger - că e posibil pentru fiecare american să treacă from rags to riches (de la zdrențe la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină bogați din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Alger - că e posibil pentru fiecare american să treacă from rags to riches (de la zdrențe la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină bogați din slujba lor44. Atunci, ce putem spune despre posibilitățile viitoare de lucru? O majoritate copleșitoare de 76% dintre tinerii cu vârste Între 19 și 29
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Toate aceste categorii - investiții, moștenire și noroc - nu necesită munca diligentă și perseverență, genul de calități pe care Franklin le consideră virtuți esențiale pentru a reuși În America. Bănuiala mea este ca mulți dintre tineri cred că vor fi norocoși. Bogăția va veni cumva, fără a trebui ca ei să muncească din greu pentru a o obține. Îmi vine În minte o carte scrisă de fostul critic social Cristopher Lasch - The Culture of Narcissism. Lasch argument că etica consumismului a pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a pătruns atât de adânc În psihicul american, Încât majoritatea americanilor - și În special tinerii - urmăresc doar plăcerea de moment și ocupațiile triviale. El scria: „Urmărirea interesului personal, identificat În trecut cu urmărirea rațională a câștigului material, și acumulării de bogăție a devenit o căutare a plăcerii și supraviețuirii psihice... Să trăiești pentru moment este pasiunea dominantă - să trăiești pentru tine, nu pentru predecesori sau posteritate”47. La puțin timp după analiza lui Lasch, fostul profesor la New York University, Neil Postman
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mai mult de 400 de milioane de dolari pe an sunt cheltuite pentru a face publicitate loteriilor statale și a altor jocuri 54. O mare parte a acestei publicități exploatează tema visului american, a Îmbogățirii, a saltului de la sărăcie la bogăție (povestea unui om pornit de jos și ajuns la o situație Înaltă). Loteria din statul New York atrage clienții cu sloganul A Buckand a Dream (un dolar și un vis). Loteria din Chicago exclamă: This could be your ticket out (ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru noi, libertatea Înseamnă abilitatea de a aduna bogăție personală și astfel, de a deveni independenți. Am privit Întotdeauna guvernul ca pe un garantor al drepturilor de proprietate individuală și ne-am ferit de ideea că el trebuie să joace un rol activ În asigurarea bunăstării generale sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]