12,392 matches
-
limba română (că în exemplul: maghiarul "avas" > romanescul Oas), consideram firească evoluția: Laslo - Laslovan - Laslaoani. în ceea ce privește originea întemeietorului satului Laslaoani, istoricii au arătat că în Moldova medievală un numar apreciabil de boieri aveau o proveniență transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările Române este un adevăr îndeobște acceptat de istorici". Printre aceștia s-au aflat și boieri cu nume ungurești: Ianos, Miclos, Laslau, Tamâș, Giurgiu
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
aveau o proveniență transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările Române este un adevăr îndeobște acceptat de istorici". Printre aceștia s-au aflat și boieri cu nume ungurești: Ianos, Miclos, Laslau, Tamâș, Giurgiu, Forro. Satul Semeni își trage numele de la cuvântul "seimeni-din turc. seğmen, seymen " -soldați, care formau armata plătită a domnitorului. Elizavetovca e un sat întemeiat în perioada ocupației Basarabiei de către Rusia țarista, alte
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
raional și 20 km de stația de cale ferată Stolniceni. În popor satului Lucăceni i se zice "Bănari", iar în actele bisericești este întâlnit numele de "Iugani". Denumirea de Lucăceni provine de la primul întemeietor al satului - Luca, iar Bănari de la boierul Bănariu care deținea aici moșii întinse. Originea numelui Iugani, însă, nu este cunoscută. Documentar este menționat într-un act de la 3 iunie 1429, apoi la 24 aprilie 1520. Satul este așezat pe povârnișul dealului, acoperit cu păduri și numai la
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" prin stăruința și cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericești în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat ființă în 1802, odată cu zidirea bisericii și se desființează în anul 1875, când este alipită la parohia Valea-Rusului. Biserica fiind parohială până în
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
fost semnat acest uric domnesc. Cu toate că, evident, el deja exista. Dar alte știri despre el, care ar tine de sec. XV, nu avem. Mai intervine o informație de la 1 ian. 1574, cînd Mihăilenii, ortografiați aici Mihălcăuți, trec în posesia altui boier, a fostului vistiernic Pilipovschi. Tot pe atunci, cu denumirea Mihalcăuți, ei figurează într-o mărturie hotarnică despre moșiile Adecăuților (Bricenilor). Trec ani după ani. Se mai scurge un secol. Despre Mihăileni nu se aude nimic. Apoi, la 22 sept. 1612
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
acest teritoriu au fost întărite încă de triburile geto-dace din sec. II - I î.e.n. În urma săpăturilor arheologice din perioada sovietică au fost descoperite urme de așezări medievale timpurii, obiecte ce datează cu sec. VIII - XIII. Denumirea satului provine de la moșia boierului Cantacaz, care se numea "Hanul Vechi", adică de la Han. O importanță deosebită pentru sat o are biserica Sf. Împărați "Constantin și Elena", care face parte din patrimoniul cultural de nivel național. Biserica are circa 300 de ani. La început a
Hansca, Ialoveni () [Corola-website/Science/305234_a_306563]
-
Satul Voroteț își are rădăcinile înclinate în negura timului.Pîna la noi au ajuns mai multe iversiuni ce vorbesc despre originea satului . Una din aceste legende spune că locurile de pe aici aparțineau nui boier.Boierul era foarte bogat și avea 4 feciori.Feciorii trăiau în fricaă și supunere , căci de temut și neoprit era boierul și la înfățișare, dar și la suflet.Feciorii se închinau pînă la pămînt,prec m se închinau și oamenii
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
Satul Voroteț își are rădăcinile înclinate în negura timului.Pîna la noi au ajuns mai multe iversiuni ce vorbesc despre originea satului . Una din aceste legende spune că locurile de pe aici aparțineau nui boier.Boierul era foarte bogat și avea 4 feciori.Feciorii trăiau în fricaă și supunere , căci de temut și neoprit era boierul și la înfățișare, dar și la suflet.Feciorii se închinau pînă la pămînt,prec m se închinau și oamenii cu
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
mai multe iversiuni ce vorbesc despre originea satului . Una din aceste legende spune că locurile de pe aici aparțineau nui boier.Boierul era foarte bogat și avea 4 feciori.Feciorii trăiau în fricaă și supunere , căci de temut și neoprit era boierul și la înfățișare, dar și la suflet.Feciorii se închinau pînă la pămînt,prec m se închinau și oamenii cu care se intilnea.Cînd feciorii au crescut,boierul s-a retras într-o căsuța,care era costruita pe lucul satului
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
Feciorii trăiau în fricaă și supunere , căci de temut și neoprit era boierul și la înfățișare, dar și la suflet.Feciorii se închinau pînă la pămînt,prec m se închinau și oamenii cu care se intilnea.Cînd feciorii au crescut,boierul s-a retras într-o căsuța,care era costruita pe lucul satului de azi.Vreau să spun însă pe aceste locuri s-au refugiat în căutare de pămînturi, multi ruși și ucraineni. Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
feciorii au crescut,boierul s-a retras într-o căsuța,care era costruita pe lucul satului de azi.Vreau să spun însă pe aceste locuri s-au refugiat în căutare de pămînturi, multi ruși și ucraineni. Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut să-l numească „oțet” adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii.Boierului nu-i erau destul
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
lucul satului de azi.Vreau să spun însă pe aceste locuri s-au refugiat în căutare de pămînturi, multi ruși și ucraineni. Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut să-l numească „oțet” adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii.Boierului nu-i erau destul bogățiile sale și punea mîna pe bogățiile boierilor vecini, ba chiar și pe a
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
Iar figură impunătoare a boierului i-a făcut să-l numească „oțet” adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii.Boierului nu-i erau destul bogățiile sale și punea mîna pe bogățiile boierilor vecini, ba chiar și pe a țăranilor nevoiași.Cel mai rușinos a fost observat de ochiul neadormit al sătenilor și prin întunericul de la cotiturile drumurilor așteptindu-și prada.Această
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
adică tata, așa cum îl numea feciorii .Boierul, avea însă o patimă, de care nu se putea lăsa și care avea să-i pună pecetea neagră integrării sale familii.Boierului nu-i erau destul bogățiile sale și punea mîna pe bogățiile boierilor vecini, ba chiar și pe a țăranilor nevoiași.Cel mai rușinos a fost observat de ochiul neadormit al sătenilor și prin întunericul de la cotiturile drumurilor așteptindu-și prada.Această patimă ia mai adăugat un nume pe lînga cel dăruit de părinți
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
Ștefan cel Mare” demonstrează că acest document este un fals. Alt document care privește satul Puhoi îl găsim „Documente privitoare la târgul și ținutul Lăpușnei” al lui Aurel Sava este o jalbă cu data de 7 august 1828 semnată de boierul Constantin Stoianov în care se spune „... când pe vremile acelea cu 30 ani pe aceste moșii a fost sat tătăresc...” Într-un alt document al lui Aurel Sava se conține o jalbă cu data de 12 septembrie 1828 a răzeșilor
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
pomenește și de Obilenii Vechi. Dupa cum se poate observa, satul este unul de dimensiuni mici. Satele vecine sunt Sărăteni, Nemțeni, Cotul Morii și Ivanovca. În timpurile mai vechi se spune că meleagurile din apropierea rîului Prut erau moștenite de un boier care avea numai fete. În timp ce își vizita moșiile cu soția sa însărcinată, ei i-a venit sorocul să nască anume pe aceste ținuturi și a născut două fete ca două picături de apă. Boierul, sperând la un băiat, a avut
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
rîului Prut erau moștenite de un boier care avea numai fete. În timp ce își vizita moșiile cu soția sa însărcinată, ei i-a venit sorocul să nască anume pe aceste ținuturi și a născut două fete ca două picături de apă. Boierul, sperând la un băiat, a avut surpriza să afle că are încă două fete. Fiind întrebat cum să le numească, a exclamat: „ Pusti budet obî Lenî”(adică: să fie ambele Lena"Elena"). Și de atunci denumirea acestui ținut a rămas
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
înecând satele, oamenii părăseau locurile natale și se retrăgeau înspre Carpați și un adevăr incontestabil: satul se afla pe moșie răzeșească, iar dacă-i așa, înseamnă că existase secole în șir și nu putea să apară pe moșie cumpărată de la boieri sau dăruită de Imperiul Rus. Se întâmpla, de fapt, altceva: statul rus confis¬ca în folosul haznalei împărătești moșiile satelor mai mici din nordul și sudul Basarabiei, declarând că le-a cucerit de la tătari. Dar statul recurgea și la alt
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
un podiș numit Podișul Nistrului, care se întinde pînă la gura rîului Răut avînd o lungime de 140 km si lățimea de . Jora de Sus are un nume de origine antroponimică, provenind de la numele proprietarilor de altădată ai moșiilor respective. Boierul Jora deținea pămînturi pe malul Nistrului. Există o legendă despre proveniența satului Jora. Apariția istorică a localității sub denumirea "Vadul Jorei" datează din 1475 pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare în "Letopisețul Țării Moldovei" de Grigore Ureche. Baza documentară a
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
de familie. Într-așa mod povestește legenda, că ar fi apărut localitatea Jorile. Legenda povestește că primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras (actual Nistru) a fost unul pe numele de familie Jora. Acest gospodar avut (boier numit) deținea toate pămînturile din dreapta chiar și din partea stîngă a Nistrului. Se spune că acest boier avea 3 feciori, cînd au crescut feciorii mari, el le-a dăruit fiecăruia din pămînturile ce le deținea: celui mai mare i-a dat
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras (actual Nistru) a fost unul pe numele de familie Jora. Acest gospodar avut (boier numit) deținea toate pămînturile din dreapta chiar și din partea stîngă a Nistrului. Se spune că acest boier avea 3 feciori, cînd au crescut feciorii mari, el le-a dăruit fiecăruia din pămînturile ce le deținea: celui mai mare i-a dat partea de sus a pămîntului, celui mijlociu i-a dăruit pămînturile din mijlocul gospodăriei, iar celui
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
iulie 1868 aduc puține schimbări în viața sătenilor din Alcedar: răzeșii aveau pămîntul lor moștenit de la părinți - 490 de desetine pămînt arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni, 310 desetine de pămînt arabil și 315 desetine de păduri. Răzeșii mai aveau 6 mori de vînt și trei mori puse în funcțiune de cai. La 1 august 1888 cei
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ce duce spre Poiana. Alcedarul este înconjurat de mai multe dealuri, acestea fiind acoperite de imense masive forestire. Un deal care nu este acoperit cu copaci (în partea de vest), se numește dealul lui Capșa. Acest nume provine de la un boier care a locuit în sat, avînd în stăpînire un anumit teren de pe acel deal. Părăsind satul boierul se stabilește cu traiul în România (1940) dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
forestire. Un deal care nu este acoperit cu copaci (în partea de vest), se numește dealul lui Capșa. Acest nume provine de la un boier care a locuit în sat, avînd în stăpînire un anumit teren de pe acel deal. Părăsind satul boierul se stabilește cu traiul în România (1940) dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
anul 1947 s-au format două școli: de 7 ani și primară. La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt cu hramul Sfinții drepții
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]