14,928 matches
-
arimin + as: laudă, glorie, înțelept + bi: a fi darnic, a vorbi, a cerceta; și care înseamnă arimii cu vorbire divină sau înțeleaptă, la fel cum zice despre Anacarsis, Diogenes Laertios trăitor pe la mijlocul secolului lll e. n. în scrierea Despre viețile și doctrinele filozofilor, că înțelepciunea sctitului a născut la greci proverbul ,,a vorbi ca un scit”. Hiperboreii, cum spune Diodor în Biblioteca istorică despre populația de la nordul Istrului, ,,au un mod al lor propriu de vor-bire”, sigur unul plin de înțelepciune și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cotidianul", beta2.cotidianul.ro, 11.IV.2006) Mi ți-i rânduiesc mai degrabă printre cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu subiecții psihologici ai testelor de tip Rorschach ori cu fanii doctrinelor complotiste... (discuție pe un forum, www.centrul-cultural-pitesti.ro, XI.2007) Ghinionul venea odată cu implozia bolșeviciului, funcția înaltă din minister, aglutinarea la Grupul pentru Dialog Social, atacurile furibarde la adresa Gomii, convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
articolul „Glas în pustie”. în același an am cunoscut, la cancelaria Mitropoliei pe jurist-consultul Mitropoliei, Dr. Traian Grigoraș Suceveanu. La câteva săptămâni după hirotonia ca diacon am fost asaltat de „preotul” Dr. Mihai Cazacu, secretarul cancelariei Internatului Teologic, să accept doctrina comunistă. Metoda consta în invitarea mea după orele de servici la o plimbare în care mă îndoctrina. Era un om inteligent pe care-l respectam și am suportat această îndoctrinare mai mult de o lună. Când n-am mai putut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ar fi fost dispuși să plece pe alte meleaguri, nu ne-ar fi învinuit de antisemitism aici în țara noastră cu atâta îndră zneală, și cu atâta obrăznicie ! Între hitlerism și Mișcarea Legionară a intervenit un divorț datorită nepotrivirilor de doctrină, de idealuri. Din această cauză armata germană i-a dezarmat pe legionari în zilele de 22 și 23 ianuarie 1941 și i-a scos din instituțiile statului pe care le conduceau. Legionarii n-au fost naziști. Ei au fost o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sociologică ............................. 74 V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe române (BOr) .................................. 75 V.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi ..................................................... ........ 75 Capitolul VI. Catolicismul ..................................................... .................................... 77 VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina catolică............................................. ........................................ 79 VI.4. Ritualuri și reguli catolice ..................................................... ................. 80 VI.5. Structura Bisericii catolice ..................................................... .............. 81 Capitolul VII. Protestantismul ..................................................... ............................... 83 VII.1. Ideile de bază ale luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele kami ..................................................... ................................... 153 XIII.8. Șintoismul în viața socială ..................................................... ............... 153 Capitolul XIV. Biserica Scientologică ..................................................... ................. 155 XIV.1. Ce este scientologia? ..................................................... ....................... 155 XIV.2. Doctrina scientologică ..................................................... ..................... 156 XIV.3. Ritualurile scientologice ..................................................... .................. 157 XIV
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele kami ..................................................... ................................... 153 XIII.8. Șintoismul în viața socială ..................................................... ............... 153 Capitolul XIV. Biserica Scientologică ..................................................... ................. 155 XIV.1. Ce este scientologia? ..................................................... ....................... 155 XIV.2. Doctrina scientologică ..................................................... ..................... 156 XIV.3. Ritualurile scientologice ..................................................... .................. 157 XIV.4. Scientologia - Biserica VIP ..................................................... ............ 158 Capitolul XV. New Age ..................................................... ....................................... 159 XV.1. Ce este New Age? ..................................................... ........................... 159 XV.2. Doctrina New Age ..................................................... ........................... 160 XV.3. Personalități New Age ..................................................... ..................... 161 XV.4. Cauzele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XIV. Biserica Scientologică ..................................................... ................. 155 XIV.1. Ce este scientologia? ..................................................... ....................... 155 XIV.2. Doctrina scientologică ..................................................... ..................... 156 XIV.3. Ritualurile scientologice ..................................................... .................. 157 XIV.4. Scientologia - Biserica VIP ..................................................... ............ 158 Capitolul XV. New Age ..................................................... ....................................... 159 XV.1. Ce este New Age? ..................................................... ........................... 159 XV.2. Doctrina New Age ..................................................... ........................... 160 XV.3. Personalități New Age ..................................................... ..................... 161 XV.4. Cauzele sociale ale succesului mișcării New Age ................................ 162 Capitolul XVI. Francmasoneria ..................................................... .......................... 165 XVI.1. Francmasoneria - o societate secretă? ................................................. 165 XVI.2. Ce este francmasoneria? ..................................................... .................. 166 XVI.3. Tipuri de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
4. Gradele inițierii în Biserica lui Satan ................................................... 193 Capitolul XXI. Alchimia ..................................................... ..................................... 195 XXI.1. Ce (nu) este alchimia? ..................................................... ..................... 195 XXI.2. Fenomenologia și simbolistica alchimiei ............................................. 197 Capitolul XXII. Sahaja Yoga ..................................................... ............................... 201 XXII.1. Sahaja Yoga. Considerații generale ..................................................... . 201 XXII.2. Doctrina Sahaja Yoga ..................................................... ...................... 201 XXII.3. Sahaja Yoga în România ..................................................... .................. 203 XXII.4. Soteriologie, filantropie și caritate în mișcarea Sahaja Yoga ............... 204 Capitolul XXIII. Relațiile Biserică-Stat ..................................................... .............. 207 XXIII.1. Modelul separației radicale a statului de Biserică ................................ 207 XXIII.2. Modelul identificării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
limba greacă. În final, a rezultat Vechiul Testament al Bibliei creștine; e) Mișna („memorizarea”, „învățătura”, „repetarea”). Cuprinde, printre altele, învățătura orală, mai exact acele instrucțiuni transmise de Dumnezeu lui Moise prin VIu grai. Mișna formează ezoterismul iudaic, adică transmiterea inițiatică a doctrinei secrete. Conținutul Mișnei este însă mai cuprinzător. „cele șase volume ale sale, dintre care cel dintâi expune în mod sistematic iudaismul, reprezintă mult mai mult decât un cod de legi, pentru că ele cuprind valori, ca și legi, principii etice, ca
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
facă accesibile omului de rând misterele cabalei. Învățătura cabalistică ajunge să fie prezentă în cuprinsul întregii comunități, cu condiția de a fi primită. Evident, subtilitățile teologice și religioase nu au fost înțelese, dar cabala a cunoscut diverse versiuni populare. Nu doctrina, ci personalitatea Maestrului contează. În joc era acum modelul omului sfânt, care va salva Israelul. Se transmite secretul căii mistice de la individ la comunitate. Avem de-a face cu o socializare a escatologiei. Trăirea și fer voarea religioase au cuprins
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de abur. un alt efect al postului negru este pielea neagră. Ea se explică fiziologic prin acțiunea unor glande ce secretă anumite substanțe. Dincolo de aceste forme extreme ale postului în creștinism, există o asumare comună a acestuia în acord cu doctrina ortodoxă. Ea este un liant al tuturor bisericilor ortodoxe contemporane. Aceasta se organizează în raport cu anumite criterii sociale și instituționale. v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
umane. Biserica catolică a condamnat evoluționismul în 1859. În 1950, Biserica catolică acceptă poligenismul. Conform acestuia, rasele umane au apărut pe pământ independent unele de altele. Astăzi, disputa dintre catolicism și știință este într-o măsură considerabilă estompată. VI.3. Doctrina catolică în punctele esențiale ale creștinismului, catolicismul nu se deosebește fundamental de ortodoxie. acceptă cele șapte Taine și credința în Sfânta Treime. Există totuși anumite trăsături care dau nota distinctivă catolicismului: a) supremația în Biserică a Marelui Pontif. El este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dezvăluirii mormântului «întâiului Papă», cum este considerat apostolul Petru, și «primus inter pares».”; b) dogma infailibilității papei. A fost proclamată în 1870 de conciliul vatican i. Conform acestei dogme, cuvintele rostite de la amvon de către Papă sunt infailibile; c) filioque. În conformitate cu doctrina catolică, Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Biserica Ortodoxă susține că el purcede doar de la Tatăl; d) dogma Purgatoriului. În tradiția catolică, acesta este un spațiu misterios, situat între cer și pământ, unde sufletele se purifică; e) învățătura
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de respectarea riguroasă a unor norme religioase”. Indulgențele au fost abolite prin reforma lui Martin Luther, mai exact prin afișarea pe ușa bisericii din Wittenberg a celor 95 de teze despre indulgențe. VI.4. Ritualuri și reguli catolice Pe baza doctrinei catolice, apar și se dezvoltă anumite elemente specifice care țin de ritualurile catolice. în sinteza realizată de Mihai Nistor în cartea sa Fenomenologia sacrului, diferențele dintre ritualurile catolice și cele ortodoxe ar fi următoarele: a) botezul se face prin stropirea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sale dreptatea dobândită prin jertfa lui IIsus; * acceptă „numai trei Taine - botezul, Împărtășania și spovedania”. Cu timpul va renunța la ultima dintre ele; Existența în viața lui Martin Luther a disputei orgoliu versus conștiința vocației profetice. „Nu dau voie ca doctrina mea să fie judecată de nimeni, nici chiar de îngeri. Cel care nu-mi primește doctrina nu poate să se mântuiască.” acest celebru fragment din cores pondența lui Luther a fost interpretat de Jacques Maritain drept „o dovadă de orgoliu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
timpul va renunța la ultima dintre ele; Existența în viața lui Martin Luther a disputei orgoliu versus conștiința vocației profetice. „Nu dau voie ca doctrina mea să fie judecată de nimeni, nici chiar de îngeri. Cel care nu-mi primește doctrina nu poate să se mântuiască.” acest celebru fragment din cores pondența lui Luther a fost interpretat de Jacques Maritain drept „o dovadă de orgoliu și egocentrism”. În schimb, Mircea Eliade Îi dă o cu totul altă interpretare. În joc era
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
VIII.1.2. Texte și idei de bază ale cultului mormon cultul mormon se bazează pe „cele două testamente ale Bibliei”, la care se adaugă alte texte de bază, cum ar fi Cartea lui Mormon, Perla de mare preț și Doctrină și legăminte. Idei de bază ale cultului mormon: * cel de-al treilea testament (Cartea lui Mormon) susține faptul că omul a stat sub semnul unei ignoranțe destinale. Abia după apariția noastră în lume „am acceptat să căpătăm forme asemănătoare lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de sub arbore. Buddha, cu gestul clasic al atingerii pământului, o invocă pe Marea Mamă, „mama nepărtinitoare a tuturor”. Aceasta din urmă va susține meritele viitorului Buddha, iar Măra va fi învins. XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc Doctrina budistă conține, în esență, patru adevăruri și calea de mijloc. * Primul adevăr: Totul este suferință. „Nașterea este durere, bătrânețea este suferință, boala este suferință, moartea este suferință. A fi unit cu ceea ce nu-ți place înseamnă suferință. A fi despărțit
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de mijloc care duce la abolirea Dorinței. cele 8 brațe sunt: 1) opinie corectă, adevărată; 2) gândire corectă; 3) vorbire corectă; 4) activitate corectă; 5) mijloace de existență corecte; 6) efort corect; 7) atenție corectă; 8) concentrare corectă. XI.3. Doctrina budistă „ Meditând la primele două adevăruri nobile - suferința și originea suferinței -, ascetul descoperă impermanența, deci nonsubstanțialitatea (păli: anattă) lucrurilor, și totodată nonsubstanțialitatea propriei sale ființe.” conform învățăturii lui Buddha, tot ceea ce ființează în lume se clasifică în cinci categorii/ansambluri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
revelațiilor avute, Mahăvīra devine kevalin (asemenea arhatului budist). Știe tot ce a fost, ce este și ce va fi în toate universurile. După dobândirea iluminării, Mahăvīra devine Jina („Triumfătorul”) și întemeiază comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă și spirituală - au și „rolul de a întări relațiile sociale din interiorul comunității”. Sociologic, jainiștii sunt mai aproape de spiritul castei vaisya din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o acumulare a cunoașterii”. Prin urmare, deși puțini, jainiștii au un rol economic, social, intelectual foarte important
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se traduce întotdeauna prin „discipol”, „elev”. „Sikhis mul poate fi considerat drept o ramură a misticii de tip bhakti.” Sikhiștii sunt discipolii fondatorului Gurū Nănak și ai celor nouă succesori spirituali ai acestuia. Așadar, religia sikh cuprinde „totalitatea practicilor și doctrinelor profesate de cei zece guru sikh”. Sursele religiei sikh: După moartea celui de-al zecelea guru (Gurū Gobind Singh) (1666-1708), religia sikh se întemeiază pe Nobila Carte (Gurū Granth Sahib) - 1.430 de pagini, ceea ce presupune multe ore de lectură
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
neîntreruptă a universului printr-o alternanță de yang și yin reprezintă, ca să spunem așa, aspectul exterior al lui Dao.” ce este însă Dao? în sens propriu, scrie Mircea Eliade, Dao se traduce prin „drum”, „cale”, „a spune” în sensul de doctrină. Este o cale spirituală de urmat în comunitate, un anumit tip de conduită morală, dar și arta armonizării cerului cu Pământul, a magiei cu religia și a oamenilor cu sacrul. XIII.2. Lao Zi și daoismul lao Zi, un mare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]