15,628 matches
-
Alexandru 4. Lungu Lucia 5. Radu Iuliana 6. Tase Vanghelita 7. Thoma Theodora 8. Uzuna Maria. Judecătoria Mangalia 1. Brătescu Elenă 2. Tene Ioana. Judecătoria Tulcea 1. Andrecencu Valeria 2. Geambazu Nastasia 3. Marin Petrea 4. Neacșu Elenă 5. Nichifor Doina 6. Perijoc Paula 7. Pescăruș Marinela. Judecătoria Babadag 1. Alexe Aurica 2. Cristea Elena-Ivona 3. Matros Gheorghe 4. Mihalcea Emil. Judecătoria Tirgu Mureș 1. Albulescu Felicia-Doinita 2. Dima Cornelia-Ecaterina 3. Farkas-Hegyi Piroska 4. Fekete Ioan 5. Gergely Adam Andras 6
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
Neagu Nicolae 4. Negrea Gheorghe Daniel 5. Negrutiu Mirela Elenă. Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara 1. Bidiu Tiberiu 2. Danciu Nicolae-Constantin 3. Herban Dorel 4. Harsan Tiberiu Horea Silviu 5. Hodor Lucia-Elena 6. Pez Vicor. Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani 1. Bardeanu Doina 2. Draia Ioan 3. Ilinca Dumitru 4. Maniu Dorica 5. Marian Violeta Laurentia 6. Rusu Petru 7. Stanciu Nicolae 8. Toma Valeria. Parchetul de pe lângă Judecătoria Orăștie 1. Pastiu Nicolae 2. Vișan Florica. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov 1. Bologa Simona-Madalina 2
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 20 ianuarie 1997 Mihai Constantinescu - președinte Costică Bulai - judecător Lucian Stangu - judecător Doina Suliman - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 aprilie 1996, Curtea de Apel Bacău - Secția contencios administrativ a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 103*) din 1 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114601_a_115930]
-
menționați în anexa la prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Anexă 1 A. JUDECĂTORI - Judecătoria Piatra-Neamt - Meherea Marian - Judecătoria Oradea - Stan Aurelia Lenuța - Popa Aurora - Gal Ioan - Judecătoria Satu Mare - Deac-Florin Maria-Magdalena - Dumitru Mariana-Carmen - Kiss Ștefan - Schmidt Ecaterina - Tribunalul Brașov - Grigoraș Doina - Judecătoria Brașov - Busioc Ion - Popescu Constantin - Curtea de Apel București - Duță Adrian - Papadopol Vasile - Judecătoria Nr. 2 a Sectorului - Duță Florica Agricol Ilfov - Judecătoria Slobozia - Popa Ingrid-Gilda - Tribunalul Maramureș - Ionescu Elisabeta - Mân Ioan - Mantă Vasile - Rogojan Ioan - Judecătoria Zalău - Pop
DECRET Nr. 547 din 4 noiembrie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115598_a_116927]
-
octombrie 1964 în Craiova, județul Dolj, România, fiul lui Neacșu Ion și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 3251 Purgstall, Schotterweg 10/1. 121. Angi Mihaela, născută la 27 octombrie 1968 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Mihail și Doina, cu domiciliul actual în Suedia, 43128 Kallered, Vommedalsv. 136. 122. Pârcălăboiu Florin, născut la 27 martie 1947 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Emil și Elvira, cu domiciliul actual în Austria, 7132 Frauenkirchen, Halbturnerstr. 8. 123. Pârcălăboiu Carmen Iordănica
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
la 8 februarie 1957 în București, România, fiul lui Birtașu Florea și Mioara, cu domiciliul actual în Germania, 60385 Frankfurt/Main, Wittelsbacherallee 69. 131. Fisches Adriana, născută la 24 septembrie 1965 în București, România, fiica lui Crăciun Petre Adrian și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 73779 Deizisau, Teckstr. 12. 132. Tică Olimpiu Constantin, născut la 6 noiembrie 1966 în București, România, fiul lui Tică Gheorghe și Ivanca, cu domiciliul actual în Suedia, 90440 Roback, Skravelsjovag. 114. 133. Roteliuc Floarea, născută
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 3253 Erlauf, Wohlfahrtsbrunn 18. 149. Mihale Argentina, născută la 9 iunie 1958 în București, România, fiica lui Mihale Gheorghe și Petra, cu domiciliul actual în Germania, 89257 Illrtissen, Ammarttelbrunnenstr. 2A. 150. Chirazi Doina, născută la 13 octombrie 1954 în localitatea Turbați, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Constantin Ion și Steliana, cu domiciliul actual în Germania, 45478 Muhlhaim/Ruhr, Eintrachtstr. 99b. 151. Dobre Mihail, născut la 5 iulie 1966 în București, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Jimbolia, județul Timiș, România, fiul lui Bokos Stefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 83395 Freilassing, Richard Straussstr. 26. 239. Arghir Adriana, născută la 18 martie 1967 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Coatu Constantin și Suciu Valeria Doina, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Bachstr. 126. 240. Todică Eduard Peter, născut la 23 aprilie 1970 în localitatea Gheorghe Gheorghiu-Dej, județul Bacău, România, fiul lui Todică Pavel și Hâncu Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 45468 Muhlheim a.d. Ruhr
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Locăr Silvian și Denisa, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, Aba Hilel Silver 10/26. 263. Trifa Claudia Marinela, născută la 31 martie 1976 în Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Trifa Viorel și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Am Rodenpark 7. 264. Păcurar Doina, născută la 16 octombrie 1954 în localitatea Crișcior, județul Hunedoara, România, fiica lui Grigore Constantin și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Am Rodenpark 7
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
în Israel, Haifa, Aba Hilel Silver 10/26. 263. Trifa Claudia Marinela, născută la 31 martie 1976 în Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Trifa Viorel și Doina, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Am Rodenpark 7. 264. Păcurar Doina, născută la 16 octombrie 1954 în localitatea Crișcior, județul Hunedoara, România, fiica lui Grigore Constantin și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Am Rodenpark 7. 265. Kadar Jozsef, născut la 18 ianuarie 1967 în localitatea Gheorgheni, județul Harghita
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea celui ce vehiculează acest limbaj. Adresându-se copiilor și tinerilor, Simion Mehedinți îi sfătuiește să asculte „Miorița”, să „tragă” cu urechea la doinele ce se aud în desișul codrilor „ca să înțeleagă ce comoară de simțire se ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s-a născut odată cu poporul român, în spațiul românesc. Ca și Alexei Mateevici exprimăm sentimente de adâncă dragoste și prețuire pentru limba română, creația poporului de-a lungul existenței sale istorice. Ea este „foc ce arde”, „numai cântec”, „graiul pâinii”, „doina darurilor noastre”, „o comoară în adâncuri înfundată”, „un șirag de piatră rară pe moșie revărsată”. Îndemnul autorului ca și în testamentul văcăreștean, este acela de a păstra și îmbogăți limba noastră națională. „Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu”. Toate popoarele și-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE POLITEȚE (REVERENȚĂ)TC "PRONUMELE PERSONAL DE POLITE}E (REVEREN}|)" Pronumele de politețe este un pronume marcat, în planul său semantic, prin luarea în considerație a unor componente speciale aparținând coordonatei pragmatice a actului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor semantic și în structura semnificantului rezultatul acțiunii verbului implicit „a face” sau al altui verb cu o semantică determinată: a fărâma = a face fărâme, a găuri = a face găuri, a (se) oua = a face ouă; a doini = a cânta doine, a hori = a cânta hore, a valsa = a dansa valsuri etc.; • verbe de mișcare: a pleca, a intra, a ieși, a zbura, a înota etc.; • verbe comportamentale: a mima, a simula, a se face, a se preface, a minți, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
face boboci), a călători (a face călătorii), a benchetui (a face/a participa la banchet) etc.: „Într-o zi se vedeau doi oameni călătorind prin pustiu.” (M. Eminescu) - exprimă obiectul unor acțiuni, devenit el însuși proces: a doini (a cânta doine), a hori (a cânta hore), a psalmodia, a rapsodia, a cotiza (a da cotizație), a triumfa (a obține triumf) etc.: „Stăteau toate uimite pe când trecea păstorașul - împărat, doinind și horind.” (M. Eminescu) - verbele de mișcare, care nu au nevoie de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceva nu se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când le dai, și în odaie/Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie.”, anticiparea pronumelui le prin substantivul în acuzativ perdelele marchează situarea acestei forme scurte în acuzativ și identitatea ei funcțională de complement direct. În schimb, în versurile „Vara doina mi-o ascult/ Pe cărarea spre izvor,/ Ce le-am dat-o tuturor,/Împlându-și cofeile/ Mi-o cântă femeile.”, dativul pronominal tuturor marchează situarea formei le în cazul dativ și identitatea sa funcțională de complement indirect. Absența mărcilor în dezvoltarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mediată a conținutului lexical al regentului: „El citește ¬ romanul Moromeții.”, „M. Preda a scris romanul Moromeții.”, în timp ce complementul indirect îl introduce, adesea, prin intermediul unui complement direct: „El a citit/a scris despre romanul Moromeții o recenzie.” „Am cumpărat ¬ flori ¬ pentru Doina.” În planul expresiei, complementul direct intră direct, prin acuzativ dezinențial, în relație cu regentul, în timp ce complementul indirect este introdus de o prepoziție (prin acuzativ prepozițional) sau intră în relație cu regentul, prin dativ dezinențial, caz oblic, „indirect”: „Mi-am amintit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume relative), comune și dezvoltării complementului de excepție, identitatea complementului cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cumulativ este fixată de adverbele corelative: și, mai, încă, nici, care însoțesc termenul-subiect (complement, circumstanțial), aflat în relație sintactică directă cu regentul, și forma pozitivă a verbului-predicat: • complement cumulativ: În afară de Doina a mai venit o fată. • complement de excepție: În afară de Doina, n-a mai venit nimeni. COMPLEMENTUL DE EXCEPȚIETC "COMPLEMENTUL DE EXCEP}IE" Determină verbe (locuțiuni verbale): „Terenul era, deci, bine pregătit pentru coloniștii romani, care nu aduceau, în afară de limbă, aproape nimic necunoscut indigenilor din țările dunărene.” (V. Pârvan, 155) Tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un film/ Am văzut un film interesant/de Visconti/albanez etc.” Funcția semantică a atributului se apropie de cea a complementului când substantivul regent are proveniență verbală (infinitiv lung, supin) și când implică, asemenea verbului, o complinire: răsăritul soarelui; plecarea Doinei; culesul strugurilor; recoltarea merelor. În aceste sintagme, atributul este expresia sintactică a unei componente semantice cerute de regent. În legătură cu sfera semantică (lexicală și gramaticală) a regentului, sfera semantică a termenului (grupului de termeni) prin care se realizează, topica și perspectiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în interiorul relației de coordonare este mai mare în relațiile de coordonare copulativă, disjunctivă, alternativă și opozitivă: El studiază dreptul și filozofia/ filozofia și dreptul/ filozofia/ dreptul. Să vină Dana sau Dan/ Dan sau Dana/ Dan/ Dana. Se uită când la Doina, când la Ion/ când la Ion, când la Doina/ la Ion/ la Doina. Nu a studiat filozofia ci dreptul/ A studiat dreptul, nu filozofia/ A studiat dreptul/ Nu a studiat filozofia. Pentru celelalte relații de coordonare (adversativă și concluzivă) este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare copulativă, disjunctivă, alternativă și opozitivă: El studiază dreptul și filozofia/ filozofia și dreptul/ filozofia/ dreptul. Să vină Dana sau Dan/ Dan sau Dana/ Dan/ Dana. Se uită când la Doina, când la Ion/ când la Ion, când la Doina/ la Ion/ la Doina. Nu a studiat filozofia ci dreptul/ A studiat dreptul, nu filozofia/ A studiat dreptul/ Nu a studiat filozofia. Pentru celelalte relații de coordonare (adversativă și concluzivă) este absolută numai libertatea privind prezența sau nu a tuturor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alternativă și opozitivă: El studiază dreptul și filozofia/ filozofia și dreptul/ filozofia/ dreptul. Să vină Dana sau Dan/ Dan sau Dana/ Dan/ Dana. Se uită când la Doina, când la Ion/ când la Ion, când la Doina/ la Ion/ la Doina. Nu a studiat filozofia ci dreptul/ A studiat dreptul, nu filozofia/ A studiat dreptul/ Nu a studiat filozofia. Pentru celelalte relații de coordonare (adversativă și concluzivă) este absolută numai libertatea privind prezența sau nu a tuturor termenilor implicați în relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se păru mai caldă în seara aceea.” (E.Barbu,106), „Reflectam tocmai asupra faptului acestuia, că o ținea de mâna stângă, când mi-am amintit deodată că toate acestea se întâmplaseră demult și le uitasem.” (M.Eliade, 184) • atribut circumstanțial: Doina, așa cum o știi, veselă și plină de elan, tot are momente în care viața i se pare searbădă. • complement predicativ: L-am regăsit foarte schimbat: închis în el, fără entuziasmul lui molipsitor, fără încredere în nimeni și în nimic. Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]