11,529 matches
-
împotriva candidatului democrat Jim Hodges, fiind ulterior reales pentru a doua oară (și ultima, conform constituției statului) în 2006. În calitate de guvernator al statului, a avut o relație tensionată cu . În mod notabil, politicianul a anunțat public că va refuza fondurile federale pentru statul său, acordate conform legii federale din 2009, . Ca urmare a unei bătălii politice, "desfășurată" în sălile Tribunalului Suprem al Statului Carolina de Sud (conform originalului, ), guvernatorul a fost obligat să accepte finanțarea. Marshall Clement Sanford, Jr. s-a
Mark Sanford () [Corola-website/Science/323551_a_324880]
-
reales pentru a doua oară (și ultima, conform constituției statului) în 2006. În calitate de guvernator al statului, a avut o relație tensionată cu . În mod notabil, politicianul a anunțat public că va refuza fondurile federale pentru statul său, acordate conform legii federale din 2009, . Ca urmare a unei bătălii politice, "desfășurată" în sălile Tribunalului Suprem al Statului Carolina de Sud (conform originalului, ), guvernatorul a fost obligat să accepte finanțarea. Marshall Clement Sanford, Jr. s-a născut la 28 mai 1960 în Fort
Mark Sanford () [Corola-website/Science/323551_a_324880]
-
în vest, The Bowery în est, Canal Street în nord și Park Row în sud. Fostul cartier cunoscut sub numele de Five Points este acum împărțit de Centrul Civic; o zonă a orașului, unde sunt construite clădiri administrative statale și federale, pe partea de vest și de sud și Chinatown la vest și nord. Numele Five Points a fost derivat de la intersecția a cinci străzi, creat de Orange Street (acum Baxter) și Cross Street (acum Mosco); de la această intersecție Anthony Street
Five Points, Manhattan () [Corola-website/Science/323617_a_324946]
-
august 1999, ca răspuns la invadarea Daghestanului de către Brigada Internațională Islamică de Menținere a Păcii (IIPB). Pe 1 octombrie, trupele ruse au intrat în Cecenia. Campania a pus capăt independenței de facto a Republicii Cecene Ichkeria și a restabilit controlul federal rusesc asupra teritoriului. Deși este privit de mulți drept un conflict intern din Federația Rusă, războiul a atras un număr mare de luptători străini. În timpul primei campanii, militarii ruși și formațiunile paramilitare cecene pro-ruse s-au confruntat în lupte deschise
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
a devenit subiectul unui efort masiv de reconstrucție și cea mai mare parte a sa și a împrejurimilor sale a fost refăcută rapid. Totuși, violențe sporadice mai izbucnesc în zona Caucazului de Nord; atentate ocazionale și ambuscade care țintesc trupele federale și forțele guvernelor regionale încă se mai produc. Pe 16 aprilie 2009, operațiunea militară contrateroristă din Cecenia a luat oficial sfârșit. În timp ce grosul armatei ruse a fost retras, povara luptei cu nivelul mai redus al insurgenței a căzut în special
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
exploziv combustibil (FAE) în zonele populate, cu precădere în satul Tando. La jumătatea lui septembrie 1999, militanții au fost alungați din satele ocupate și respinși înapoi în Cecenia. Cel puțin câteva sute de insurgenți au fost uciși în lupte. Tabăra federală rusă a raportat 279 lucrători uciși și aproximativ 900 răniți. Înainte să se decidă invadarea Daghestanului, a avut loc o serie de atentate cu bombă în Rusia (la Moscova și Volgodonsk), precum și în orașul daghestanez Buinaksk. Pe 4 septembrie, 1999
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
pentru pierderile grele suferite de forțele ruse în timpul Primului Război Cecen. Pe 12 noimebrie 1999, drapelul rusesc a fost ridicat deasupra celui de-al doilea oraș cecen ca mărime, Gudermes, când comandanții ceceni locali, frații Iamadaiev, au trecut în tabăra federală; rușii au pătruns de asemenea și în Asinovskaia, fostul sat căzăcesc. Luptele din și în jurul localității Kulari au continuat până în ianuarie 2000. Pe 17 noiembrie 1999, soldații ruși i-au dislocat pe separatiștii ceceni din Bamut, simbolicul bastion separatist din
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
victime în rândurile trupelor rusești, ucigând, conform unor relatări, peste 70 de soldați ruși înainte să se retragă, dar suferind la rândul lor pierderi grele. În aceeași zi, separatiștii ceceni au început să execute o serie de contraatacuri împotriva trupelor federale în câteva sate, precum și la periferiile orașului Gudermes. Luptătorii ceceni din Argun, un orășel aflat la cinci kilometri est de Groznîi, au opus cea mai puternică rezistență trupelor federale de la începutul ofensivei militare a Moscovei. Și separatiștii din orașul Urus-Martan
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
ceceni au început să execute o serie de contraatacuri împotriva trupelor federale în câteva sate, precum și la periferiile orașului Gudermes. Luptătorii ceceni din Argun, un orășel aflat la cinci kilometri est de Groznîi, au opus cea mai puternică rezistență trupelor federale de la începutul ofensivei militare a Moscovei. Și separatiștii din orașul Urus-Martan au opus o rezistență îndârjită, utilizând tactici de gherilă pe care Rusia ar fi dorit să le evite cu orice preț. Pe 9 decembrie 1999, forțele ruse încă bombardau
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
Kazanțev, a anunțat că Groznîi a fost complet încercuit de armata rusă. Următoarea țintă a militarilor ruși a fost capturarea orașului Șali, aflat la 20 de kilometri sud-est de capitală, unul din ultimele bastioane separatiste rămase. Primul pas al trupelor federale a fost capturarea celor două poduri care legau Șali de capitala Groznîi, iar din 11 decembrie 1999 militarii ruși încercuiseră complet Șali, obligându-i pe separatiști să înceapă să-și retragă forțele. În a doua jumătate a lunii decembrie, armata
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
împotriva orașului Groznîi a fost declanșată la începutul lunii decembrie. Bătălia principală, însoțită de asaltul asupra localităților învecinate, a luat sfârșit când armata rusă a capturat orașul, pe 2 februarie 2000. În conformitate cu cifrele oficiale rusești, cel puțin 368 de militari federali și un număr necunoscut de paramilitari pro-ruși au murit în Groznîi. Și forțele separatiste au suferit pierderi grele, incluzând și pierderea mai multor comandanți principali. Ministrul rus al Apărării Igor Sergheev a declarat că 1.500 de separatiști au fost
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
22 de vehicule care transporta muniție și alte echipamente pentru forțele aeropurtate a fost atacat lângă Serjen-Iurt, în defileul Vedeno, de circa 80 până la 100 de „bandiți”, conform generalului Troșev; în cele patru ore de luptă care au urmat, tabăra federală a pierdut 15 soldați guvernamentali, conform ministrului rus al Apărării. General Troșev a declarat presei că au fost găsite cadavrele a patru separatiști. Cartierul General al Forțelor Aeropurtate a susținut ulterior că 20 de separatiști au fost uciși și 2
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
a temperat entuziasmul public. Pe 23 martie 2003, o nouă constituție cecenă a fost aprobată printr-un referendum. Constituția din 2003 garanta Republicii Cecenia un grad sporit de autonomie, însă o lega în continuare strâns de Rusia și de guvernul federal. Constituția a intrat în vigoare pe 2 aprilie 2003. Referendumul a fost puternic sprijinit de guvernul rus, însă a fost criticat dur de separatiștii ceceni; mulți cetățeni au ales să îl boicoteze. Ahmad Kadîrov a fost asasinat prin detonarea unei
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
de artilerie și bombardamente aeriene, precum și cu operațiuni de contrainsurgență. Majoritatea militarilor ruși prezenți în Cecenia sunt acum angajați pe bază de contract ("kontraktniki"), spre deosebire de recruții din anii anteriori. În timp ce Rusia continuă să-și mențină prezența militară în Cecenia, trupele federale ruse joacă acum un rol mai discret în republică. Forțele cecene pro-Kremlin, cunoscute drept "Kadîrovțî", sub comanda omului forte local Ramzan Kadîrov, domină acum operațiunile de securitate și impunere a legii, mulți dintre membrii lor (inclusiv Kadîrov însuși) fiind foști
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
unități ale Ministerului de Interne, "Nord" și "Sud" ("Sever" și "Iug"). Alte două unități ale forțelor cecene promoscovite, "Est" și "Vest" ("Vostok" și "Zapad") sunt comandate de Sulim Iamadaev ("Vostok") și Said-Magomed Kakiev ("Zapad"). Pe 16 aprilie 2009, șeful Serviciului Federal de Securitate, Alexandr Bortnikov, anunța că a fost „anulat decretul de impunere a operațiunilor antiteroriste din teritoriu, cu începere de la miezul nopții”. Conform președintelui cecen Ramzan Kadîrov, anunțul însemna că războiul s-a terminat cu victoria forțelor pro-ruse. Totuși, în timp ce
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
lucru însemna că practic toate regiunile din sudul Rusiei erau implicate în ostilități. Mișcarea separatistă cecenă și-a asumat deci un rol nou, acela de nod logistic și probabil financiar al insurgenței din Caucazul de Nord. Intensificarea ciocnirilor dintre forțele federale și militanții locali continuă în Daghestan, în timp ce lupte sporadice erup în celelalte regiuni din sudul Rusiei, în special în Ingușetia. Cel mai notabil astfel de incident s-a produs la Nalcik, pe 13 octombrie 2005. Oficialii ruși și separatiștii ceceni
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]
-
infanterie voluntari din New York, care susținea bateria, a ucis mulți dintre tunari și a împrăștiat infanteria. Profitând de succes, Jackson a ordonat ca două regimente să atace tunurile lui Ricketts și acestea au fost și ele capturate. Cum și infanteria federală a atacat, tunurile au fost recuperate și recapturate de mai multe ori. Capturarea tunurilor unioniste a întors soarta bătăliei. Deși McDowell aruncase 15 regimente în luptele de pe deal, depășind numeric de două ori pe confederați, nu mai mult de două
Prima bătălie de pe Bull Run () [Corola-website/Science/323005_a_324334]
-
primit numele de Republica Socialistă Cehoslovacă. După Revoluția de Catifea (noiembrie 1989), în Cehoslovacia a fost instalat un guvern de coaliție națională. Tendințele centrifuge ale celor două părți au condus la crearea unui nou stat, la 20 mai 1990: Republica Federală Cehă și Slovacă. În 1993, în concordanță cu procesul de disoluție a Cehoslovaciei și crearea Republicii Slovace și Republicii Cehe, coroana cehoslovacă a fost scindată în două monede independente: coroana slovacă și coroana cehă. În mai 2004, cele două noi
Coroană cehoslovacă () [Corola-website/Science/323144_a_324473]
-
a rămas diviziunea între cehi și slovaci. Un studiu din anii 1960 a relevat că 73% din respondenții slovaci susțineau federalismul; 94% doreau ca relațiile cehoslovace să fie restructurate. Un alt sondaj efectuat la jumătatea anilor 1970, când noile structuri federale erau în funcțiune, a arătat că slovacii considerau că noua organizare guvernamentală, spre deosebire de mare parte din experiența lor istorică, îi trata egal pe cehi și pe slovaci.
Slovaci în Cehoslovacia (1960-1990) () [Corola-website/Science/323175_a_324504]
-
de Drept a Universității Comenius din Bratislava. În februarie 1990, el a devenit prorector la Universitatea Comenius. După Revoluția de Catifea și căderea ulterioară a regimului comunist, Gasparovic a fost ales de către noul președinte Vaclav Havel Procurorul General al țării federale. După martie 1992, el a fost pentru scurt timp vice-președinte al Consiliului Legislativ al Cehoslovaciei, în ianuarie 1993. Gasparovic a revenit temporar la Universitatea Comenius. El a fost un membru al Consiliului Științific al Universității Comenius și a Consiliului Științific
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
din 2 aprilie 2009, recodificarea dreptului civil român s-a realizat cu sprijinul legislațiilor moderne, și anume, Codul civil francez, Codul civil al provinciei Quebec din Canada, Codurile civile italian, spaniol, elvețian, german, brazilian. Quebec este o provincie a statului federal Canada. Această provincie are o legislație de influență franceză, date fiind istoria și tradiția sa, spre deosebire de celelalte provincii ale Canadei. Codul civil din Quebec a intrat în vigoare în 1994 și a reprezentat o recodificare și nu doar o simplă
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Victoria fuge în ajutorul ei, dar cade ca o momeală și, de asemenea, este răpită cu Maria și dusă într-un depozit abandonat. Maria învață de pe buzele Victoriei că Bernarda a fost cauza pierderii ei. Răpitorii sunt prinși de agenții federali. Victoria este lăsată într-o pustietate de la marginea Mexico City.Descoperind înșelăciunea, rulează pentru a-și salva fiica, pe Maria, încă sechestrată în depozitul abandonat. După răpire, Alonso propune căsătoria cu Maria și ea acceptă. Dar Alonso este adus la
Triumful dragostei () [Corola-website/Science/324058_a_325387]
-
istoria auto vest-germană, cu vehicule de volum mare. Marele succes al seriei este evidențiat, de asemenea, si de faptul că seria Mercedes-123 este singura mașină care a depășit VW Golf într-un an calendaristic în statisticile de înmatriculare ale Republicii Federale Germania. În 1980, seria 123 a ajuns la un total de 202 252 înregistrări, Golful numai 200 892. Seria 123 a fost produsă în patru variante de caroserie: sedan clasic, ca limuzină lungă cu șapte locuri, coupe, cu un ampatament
Mercedes-Benz W123 () [Corola-website/Science/324073_a_325402]
-
în Statele Unite ale Americii sub numele de Statul Oklahoma. Istoria teritoriului Oklahoma a început odată cu Legile Relațiilor cu Indienii din 1834 atunci când Congresul Statelor Unite a pus deoparte pământ pentru amerindieni. La acea vreme, pământul era teritoriu neorganizat, format din posesiunile federale „la vest de Mississippi și nu în statele Missouri și Louisiana, sau în teritoriul Arkansas...” În 1856, teritoriul ajunsese să fie redus la granițele actuale ale statului Oklahoma. Aceste teritorii au ajuns să poarte numele de Teritoriul Indian, întrucât fuseseră
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
poarte numele de Teritoriul Indian, întrucât fuseseră acordate unor popoare amerindiene prin Legea Înlăturării Indienilor, în schimbul teritoriilor lor istorice de la est de râul Mississippi. Până în acel moment, teritoriul fusese utilizat exclusiv de amerindieni. În 1866, după Războiul Civil American, guvernul federal a impus noi tratate triburilor care susținuseră Confederația, obligându-le să facă diverse concesii, inclusiv teritoriale. Cele Cinci Triburi Civilizate au fost obligate să-și emancipeze sclavii și să le acorde cetățenie cu drepturi depline în triburile lor, în schimb
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]