12,214 matches
-
precum vorba. Lupul lui Cantemir pare a urma întocmai aceste recomandări ale lui Epictet: Păstrând tăcerea cât mai mult cu putință, nu afirma decât cele necesare și în cât mai puține cuvinte"28. Reținerea este oricum o atitudine obligatorie pentru filosof. Adevărata înțelepciune este cea demonstrată prin fapte, în viață, nu prin vorbe. O filosofie "practică", așadar, exact ca cea pentru care Vulpea îl laudă pe bună dreptate pe Lup. șiretenia acestuia este și ea o modalitate de a trăi în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lup. șiretenia acestuia este și ea o modalitate de a trăi în acord cu natura. La fel, faptul că el nu se implică în dezbaterea care îi interesează atât de mult pe ceilalți este tot o trăsătură stoică. Seneca recomandă filosofului: "Tot așa face și înțeleptul: se ține departe de puterea care îi poate face rău, străduindu-se mai cu seamă să nu fie evident că se ține departe"29. Este exact atitudinea Lupului, strategia adoptată de acesta. El are opinii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu strică să ne oprim puțin asupra lor. Vulpea nu povestește nimic extraordinar, nimic care să aducă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gustă în intimitate savoarea de a fi singurul capabil să dezlege corect enigma care îi frământă atâta pe cei mulți, față de care manifestă și nițel dispreț atitudine asumată deslușit față de Brehnace: "toată prostimea lucrurile vădzind, precum sint le știu, iară filosoful din ce și pentru ce așé sint cunoaște"44. El se știe un ales, un privilegiat, de aceea nici nu dorește să se amestece prea mult în treburile cetății. Aderă la dreptatea Inorogului din principiu, pentru că nu se poate opune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea mai grea pedeapsă. Abia îi scuză inactivitatea. Ceea ce demonstrează Lupul este natura hibridă, grotescă a Strutocamilei. Aceasta este o monstruozitate, clădită împotriva firii, împotriva naturii. Nu comentez aici această demonstrație, ceea ce mă interesează este metoda pe care o aplică filosoful pentru a străbate către esența lucrurilor. Lupul este un adept al "etimologizării" realității. Cu alte cuvinte, el crede, asemenea medievalilor, că esența lucrului este trădată de cuvântul care îl desemnează: "Unul dintre cei a firii tâlcuitori dzice că a numerelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu ieste, pasire zburătoare nu ieste, Cămilă nu ieste, Struț aplos nu ieste, de aier nu ieste, de apă nu ieste. De unde iarăși dzicem că cea adevărată a ei hotărâre aceasta poate fi: Strutocamila ieste traghelaful firii (căci ieste la filosofi altul, al chitélii), carile dintr-îmbe monarhiile ieste, și ieste și nu ieste. Ieste, dzic, căci adevărat între lucrurile firii ciudă ca aceasta să află; nu ieste, dzic, căci nici dintr-un neam a fi socoteala nu adeveréște. De care lucru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucru trebuie totuși observat: această metodă este aplicată de autor și în cazul altor personaje, ce e drept secundare, dintre care Monocheroleopardalisul este cel mai ilustrativ, adunând toate calitățile animalelor pe care numele i le indică. Oricum, Lupul este un filosof medieval, care, firește, habar nu are de ceea ce Saussure a numit "arbitrarietatea semnului lingvistic", dar care reușește, și cu aceste instrumente pe care azi le considerăm primitive, oricum depășite, să susțină riguros un punct de vedere pe care acțiunea romanului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oamenii i-au acordat epitetul "divină""16. Tot Stagiritul deschide calea unor interpetări de care lucrările de morală creștină vor profita din plin, filtrând, cel mai probabil, informația prin intermediul lui Plinius (X, 3)17, care îl conspectează fidel pe marele filosof: el este primul care notează legenda conform căreia vulturul își testează puii, aruncându-i din cuib pe cei care nu pot privi către soare. Deocamdată însă sursele antice nu profită de potențialul moralizator al unui asemenea sâmbure epic. Era nevoie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, pp. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră "un mare poet", cu amendamentul că "formația sa nu implica o separare manifestă între poet și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, volumul I, Editura Cartea Românească, Polirom, București-Iași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 44 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 45 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
34. 7 Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 8 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 9 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 238-240. 10 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 11 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, pp. 172-214. Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 21 Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui". Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, p. 4. 28 Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 55-56, filosoful consideră că memoria ar fi cea care este în măsură să ierarhizeze ființele vii: "Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 53 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 54 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 55 Adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p. 96. 56 Iată câteva indicații oferite, cu toată conștiinciozitatea și încrederea în utilitatea lor, de Hildergade von Bingen, în op. cit., p. 175: "Omul care se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vulpii, căci fiind carnivor atacă bovinele, măgarii și vulpea", în Aristote, Histoire des animaux, tome III, texte établi et traduit par Pierre Louis, Société d'éditions "Les Belles Lettres", Paris, 1969, p. 67. 17 Diogene Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, p. 267. 18 D. Cantemir, op. cit., p. 451. 19 Ibidem. 20 Idem, p. 450. 21 Idem, p. 455. 22 Idem, p. 453. 23 Diogenes Laertios, op. cit., p. 202. 24 Peter Sloterdijk, Critica rațiunii cinice, vol. I, traducere de Tinu Pîrvulescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, p. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității noastre". Diferența majoră ar consta în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră "un mare poet", cu amendamentul că "formația sa nu implica o separare manifestă între poet și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Volumul I, Editura Cartea românească, Polirom, BucureștiIași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 112 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
34. 169 Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 170 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 171 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 238-240. 172 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 173 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 172-214. Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 183 Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci să propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta nu au ales împărați și crai, să facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimită propoveduitorii venirii lui." Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, p. 4. 190 Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de nu cumva mai există o altă ființă asemănătoare sau chiar de un rang superior". În Metafizica (A, 1, 980b), traducere, comentariu și note de Adrei Cornea, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2007, p. 55-56, filosoful consideră că memoria ar fi cea care este în măsură să ierarhizeze ființele vii: "Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 340 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 341 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 342 Adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p. 96. 343 Iată câteva indicații oferite, cu toată conștiinciozitatea și încrederea în utilitatea lor, de Hildergade von Bingen, în op. cit., p. 175: "Omul care se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]