11,386 matches
-
respingere s-a observat că au parte și copii agresivi sau victime ale agresiunilor (Dishion et al., 1994). Interacțiunea factorilor genetici cu variabilele de mediu permite pronosticarea dobândirii anumitor competențe sociale. Unii cercetători au avansat chiar argumente de acest gen fundamentate pe interacționismul bio-psihologic (a se vedea Renfrew, 1997). Cei care definesc comportamentul agresiv ca pe o reacție la un factor extern consideră că agresiunile sunt reacții legate de tendința adaptativă a speciei generate de un proces de selecție naturală. Considerarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-1 - +1 sunt caracteristice statelor echilibrat dezvoltate, care își bazează potențialul de putere pe o multitudine de factori de sustenabilitate. Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor de asigurare materială a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se încadrează aici (ε=0,2), fiind unul dintre statele lumii ce își sprijnă potențialul militar pe o gamă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru un subtip nu influențează evoluția altor infecții. Aceste date fundamentează între altele posibilitatea vaccinării polivalente cu multiple genotipuri. În privința protecției încrucișate induse de vaccin sunt însă date care susțin aceste proprietăți pentru vaccinul Cervarix. Acesta a indus constant hetero-protecție anti HPV45 [94,2% (95% CI: 63,3-99,9%)] și inconstant
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru un subtip nu influențează evoluția altor infecții. Aceste date fundamentează între altele posibilitatea vaccinării polivalente cu multiple genotipuri. În privința protecției încrucișate induse de vaccin sunt însă date care susțin aceste proprietăți pentru vaccinul Cervarix. Acesta a indus constant hetero-protecție anti HPV45 [94,2% (95% CI: 63,3-99,9%)] și inconstant
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Ea îl constituie pe om drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul social și în cercul antropologic. Despre Istoria nebuniei..., Foucault avea să spună după mulți ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul, gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte de alegere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
perpetuări indistincte de forme ale unui comportament civic/politic pe un același fond problematic: Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Dinamica formării celor două entități stat național, societate civilă -, a raporturilor de cooperare dintre acestea, dezechilibrează posibilitatea unor relații sociale fundamentate pe o egalitate bazală, de început, așa cum au fost propuse de teoreticienii Luminilor. Într-o societate matură și armonios dezvoltată, bazată pe competiție și progres, așa cum au teoretizat-o gânditorii Luminilor, avem nevoie de o egalitate bazală, la fel cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a discursurilor umane de secol XVI, iar cele două reprezentări l-ar fi "produs" pe scena unei lumi unde munca, viața și limbajul îl produc și îl reprezintă printr-o cunoaștere de tip social-politic, istoric și filosofic. Prin ceea ce le fundamentează, munca, viața și limbajul aparțin practicii, aparțin faptelor și activităților umane empirice ce se sustrag reprezentării. Însă aceste domenii sunt imposibil de înțeles, de descris, de analizat doar pe baza mărturiilor empirice. Platitudinile empirice, "banalitățile" istoriilor descriptiv-arhivistice ne ajută să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iar, la rândul ei, deducția se poate "descompune" într-o serie de inducții și de experiențe personale cu lucrurile, oamenii și cunoașterile existente; utilul se produce printr-o regândire a inutilului; abstractul se întemeiază pe condiții istorice concrete; negativul se fundamentează pe o contestare a pozitivului, iar acesta devine posibil printr-o depășire a unor condiții negative de viață. Lucrurile și instanțele cunoașterii sunt mult mai amestecate între ele decât ne putem noi imagina. În actul cunoașterii nu există puritate și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idei autoritariste, prin metode de lucru, iar "voința politică" a avut o funcție de catalizator în tot acest proces epistemic. Poporul suveran "trebuie" instruit cu istorie, dar nu cu orice tip de discurs public al istoriei. Discursul istoriografic modern s-a fundamentat în instituții pe baza a cinci direcții ale cunoașterii occidentale: 1) întemeierea (elaborarea argumentelor și a ideilor după diverse tehnici arheologice și enunțiative); 2) adevărul-constatare (relația fapt-adevăr); 3) utilitatea (ceea ce este real este necesar); 4) legitimitatea (dialectica drept-nedrept); 5) egalitatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de dincolo, e un filosof ca "un dumnezeu" (pentru a parafraza titlul ultimului său interviu), fără o relevanță de fond pentru gândirea umanistă și istorică. Ce are ontologia cu gândirea istorico-politică? Însă acest contra-model, așa cum a fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
raporturi de forțe și polemici vorbesc de la sine despre acest raport reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale se află în dezbatere, în discurs. Discursul public și oficial asupra istoriei este un discurs al puterii politice și al diverselor orientări ideologice, care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În februarie 1937, N. Constantinescu-Bordeni a prezentat la Cameră punctul de vedere al partidului său asupra noului proiect al guvernului, pentru modificarea unor articole din legea minelor 489. Astfel, el susținea că, aceasta trebuia să cuprindă numai principiile care să fundamenteze politica de stat în domeniu: conservarea zăcămintelor, exploatarea rațională a bogățiilor subsolului, în scopul dezvoltării economiei și asigurării apărării naționale și participarea națiunii la exploatarea bogățiilor subsolului. Alte dispoziții referitoare la acest domeniu ar fi trebuit să fie precizate în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu aprecia că politica restrictivă, promovată de guvern, nu adusese economiei naționale niciun beneficiu, având ca unic rezultat scăderea capacității țării de a se adapta cerințelor pieței europene. Șeful partidului reamintea principiile pe care ar fi trebuit să fie fundamentată această activitate: producerea de mărfuri de bună calitate, cu prețuri favorabile pentru cumpărător, corectitudine și lealitate în încheierea tranzacțiilor, o monedă stabilă și o politică externă care să promoveze interesele exportului și ale economiei naționale, devize care să susțină moneda
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de scurtă durată, fiind determinată de motive conjuncturale. În paralel cu acțiunea de organizare și cu cea de elaborare a programului politic, președintele și unii dintre membrii de marcă ai partidului au explicat și orientările lor ideologice. Fără a fi fundamentat o nouă doctrină, fruntașii partidului georgist au încercat să delimiteze concepțiile proprii de cele ale liberalilor duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pe o mediere (prin textul sacru al rugăciunii sau prin liturgia asigurată de preoți) Între om și puterile superioare care controlează universul. Magia este centrată pe nevoile individului, religia pe cele ale societății. Magia nu are criterii morale, religia este fundamentată pe valorile etice. În adâncul ei, opoziția dintre religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cărui formulă, „mitul este un basm individualizat”, a inspirat considerațiile unor folcloriști precum Al.I. Amzulescu (1986) sau O. Bârlea (1981). Acest grup consideră miturile ca motive folclorice (sau ca transformări ale unor motive folclorice). Identificarea fondului mitic autohton a fundamentat numeroase studii și tot atât de multe polemici. Dincolo de diferențele de metodă, câmp teoretic și (chiar) filosofie, chestiunea cea mai spinoasă este aceea a nivelului de generalitate la care se plasează termenul mit. În planul cel mai larg, Mihai Pop (1998) poate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
particularitățile de rezolvare tehnică a unor aspecte ce țin de prevenirea și combaterea poluării atmosferice, hidrosferice sau a solului. Conceptual, lucrarea, structurată pe trei capitole - probleme, proiecte, studii de caz - abordează gradual complexitatea aspectelor de mediu. Tratarea lor s-a fundamentat pe literatura de specialitate și pe experiența vastă a specialiștilor din diverse domenii industriale aplicative ca bază explicativă de abordare a temelor, lemelor și dilemelor din perspectiva unei poziții apropiate și prietenoase față de suportul natural care susține orice dezvoltare. Cartea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
plan social se manifestă specific pentru fiecare segment. Componenta pozitivă este legată de faptul că orice criză impune ca lucrurile să se schimbe, iar această situație poate produce progres. Spargerea conservatorismului și managementului dogmatic, introducerea creativității și inovației care să fundamenteze noi strategii, flexibilizarea proceselor de business și adaptarea la noi direcții strategice de dezvoltare pot fi doar câteva dintre soluții. Privirea liderilor trebuie ațintită asupra factorilor politici, economici, sociologici, tehnologici și legislativi care sunt În schimbare. Alinierea (reacția) organizațiilor la
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
un echilibru pierdut al premodernității. În modernitate, tehnologia disociată necesității organice devine un mit autonom și seducător, iar În modernitatea „lichidă― alui Zygmund Bauman se transformă În agentul difuzării seducției arhitectural imagistice, vândută „marelui― public aflat În poziție de forță. Fundamentat pe cele de mai sus, observăm că implicațiile de-stabilizării contemporane a arhitecturii nu Începe cu imaginea fotografică, ci are surse mai adânci. Suntem de părere Însă, că viziunea critică asupra mediului de comunicare poate aveaun impact În interiorul arhitecturii atâta timp cât
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
și corpusului de texte al snoavelor românești, specie a prozei populare foarte apreciată de români pentru aliajul ei original de satiră și comic, pentru rafinamentul cu care ridiculizează cusururi omenești. La Typologie bibliographique des facéties roumaines (I-II, 1969) este fundamentată pe o vastă bibliografie. Imensul material (peste trei mii de tipuri de snoave și aproape două sute de tipuri de anecdote, la care se adaugă peste zece mii de variante) este sistematizat în șase grupe: relații sociale, relații de familie, trăsături psihologice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010. footnote> 2.2. Bugetul asigurărilor pentru șomaj Potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 76/2002, bugetul asigurărilor pentru șomaj cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului asigurărilor pentru șomaj. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale fundamentează anual, pe baza propunerilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj. Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. 2.2.1.Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie din
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
l) cofinanțarea unor programe privind stimularea ocupării forței de muncă; m) rambursarea împrumuturilor contractate în condițiile legii, precum și plata de dobânzi și comisioane aferente acestora; n) alte cheltuieli prevăzute de legislația în vigoare. Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj se fundamentează de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în funcție de indicatorii sociali stabiliți pe baza analizelor, studiilor și prognozelor privind evoluțiile de pe piața muncii. Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor ce se suportă
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
se nuanțează. I.2. Începuturile Pentru a vorbi de începuturile literaturii trebuie să ne oprim în primul rând la concepțiile unor filosofi ai vremii care au fost marcante pentru evoluția artei în general și a literaturii în particular. Platon își fundamentează concepția sa filosofică idealistă pe faptul că lumea sensibilă este copia imperfectă a lumii transcedentale, a ideilor, iar sufletul de origine divină este singurul intermediar între aparențe și tiparele eterne. Potrivit acestei concepții, teoria platoniciană consideră arta ca imitație a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de substanță și persoană la Augustin, considerăm că este la fel de relevant să precizăm, ca punct de pornire, concepția despre persoană în Răsăritul creștin, cu scopul de a introduce viziunea lui Maxim Mărturisitorul: „Concepția despre om predominantă în Răsăritul creștin se fundamentează pe ideea de «părtășie» sau participare la Dumnezeu. Omul nu a fost creat ca ființă autonomă sau autosuficientă, căci natura lui este cu adevărat ea însăși numai în măsura în care ea există «în Dumnezeu» sau «în har». De aceea harul îi conferă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]