14,023 matches
-
a-L postula pe Dumnezeu pentru garantarea împlinirii datoriei morale. Există și gânditori care susțin că dovezile teiste ar fi deplasate din punct de vedere axiologic. Ei consideră că dacă există vreo valoare în dovezile teiste aceasta ar putea fi greșit plasată. Care este de fapt valoarea dovezilor și unde este locul lor în ansamblul experienței religioase? Geisler răspunde unei întrebări de acest fel printr-o pildă. Un om este pe punctul de a se îneca și strigă după ajutor. I
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Greșeala lui Gaunilon a fost să considere că existența contingentă se aplică lui Dumnezeu în cazul în care este conceput drept "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" (și căruia îi corespunde existența necesară). Gaunilon a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la altul (existența necesară) și a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate fi derivată dintr-un concept unic, al perfecțiunii divine. Nici Kant nici Hume nu au fost conștienți de literatura clasică în legătură cu acest subiect. Charles Hartshorne, unul din filosofii care au readus în discuție argumentul ontologic, consideră că Immanuel Kant greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii ar conține ceva (un penny) mai mult decât dolarii posibili, conceptul nu ar exprima întregul obiect și nu ar fi deci conceptul lor adecvat. Hartshorne nu este de acord cu expresia kantiană
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Gaunilon, trebuie precizat că ideea necesității logice a existenței nu își face apariția în discursul său. Sunt acolo doar cuvintele: "nu poate fi conceput să nu existe", fără însă să fie prezent și adevăratul înțeles al acestor cuvinte. Gaunilon greșește considerând că non-existența lucrurilor ordinare este de neconceput. Gaunilon nu operează la același nivel cuconceptele modale implicate în argumentul lui Anselm. Dacă Anselm vorbește despre "nimic mai mare nu poate fi gândit", Gaunilon vorbește despre nimic mai mare, sau nimic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu poate fi gândit", Gaunilon vorbește despre nimic mai mare, sau nimic mai bun, într-un mod prin care nu ajunge formulările lui Anselm 262. Daniel Dombrowski consideră că Anselm a realizat una din cele mai mari descoperiri, dar a greșit în legătură cu natura ei, la fel cum Lavoisier a descoperit oxigenul, greșind totuși în propria-i percepere a ceea ce a găsit. Descoperirea sa a fost că existența lui Dumnezeu este necesară, singura alternativă viabilă fiind imposibilitatea logică a existenței lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nimic mai bun, într-un mod prin care nu ajunge formulările lui Anselm 262. Daniel Dombrowski consideră că Anselm a realizat una din cele mai mari descoperiri, dar a greșit în legătură cu natura ei, la fel cum Lavoisier a descoperit oxigenul, greșind totuși în propria-i percepere a ceea ce a găsit. Descoperirea sa a fost că existența lui Dumnezeu este necesară, singura alternativă viabilă fiind imposibilitatea logică a existenței lui Dumnezeu 263. Charles Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
creeze, atunci poate fi la fel de liber în a nu crea nimic. A nu crea nimic înseamnă a nu exista ca și creator sau a exista ca și creator potențial. Deoarece orice lume este mai bună decât nici o lume, ar fi greșit ca Dumnezeu să nu creeze, dar greșeala nu este posibilă în cazul lui Dumnezeu 357. Dumnezeu cunoaște toate lucrurile într-o manieră în care nu există relativitate sau dependență în Dumnezeu, ca și cunoscător și dependență maximă în creaturi ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vorbi de o cunoaștere umană relativă, în timp ce cunoașterea divină este absolută. Teismul procesual propune o abordare care nu consideră cunoașterea divină absolută în toate aspectele sale. Mai mult, a considera cunoașterea noastră relativă doar datorită faptului că suntem inferiori este greșit. O cunoaștere absolută implică un absolutul în ceea ce privește certitudinea și completitudinea, iar pentru a realiza aceste condiții cunoașterea respectivă trebuie să fie relativă. O cunoaștere completă a realității este o cunoaștere care implică fiecare detaliu al realității 358. Dacă realitatea este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
una validă 414. Hartshorne este de acord cu Findlay referitor la faptul că ceva concret nu se poate extrage din ceva abstract și Dumnezeu este ori o "ființă necesară", ori "nimic ce poate fi gândit". Totuși, el consideră că Findlay greșește atunci când susține că "Existența Divină" necesară trebuie să fie actuală sau concretă. Soluția pe care o dă Hartshorne paradoxului lui Findlay vizează "existența": aceasta nu este ea însăși o actualitate și este la fel de abstractă precum conceptele din care este dedusă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
interesant, dar nu răspunde dilemei pe care o ridică Hubbeling. În acest punct poziția lui Hartshorne pare tulburătoare prin încercarea de a lua ceva înapoi din formalizarea argumentului ontologic după ce acesta a convins mulți filosofi că argumentul ontologic nu este greșit în varianta criticată de Hume sau Kant424. La întrebarea ce sistem modal exprimă cel mai adecvat filosofia sa, Hartshorne afirma că sistemul său modal este apropiat sistemului S4 propus de Lewis, dar in anumite contexte sistemul S5 apare in schemă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că Dumnezeu trebuie să existe cu necesitate într-o anumită stare concretă sau alta, iar caracterul acestor stări este determinat de evenimente contingente după cum apar în existență în diferite momente 439. Hartshorne critică "teismul clasic" deoarece acesta propunea o perspectivă greșită prin faptul că introducea un contrast între Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care asigură formarea unei personalități creative, permite libertatea creației, recunoaște și aplică valorile create. Nonconformismul, tenacitatea, inteligența și imaginația creatoare, profunzimea câmpului de imagini și idei sunt factori stimulatori si ideile preconcepute, neîncrederea În sine, conformismul, teama de a nu greși și lipsa de motivație sunt factori inhibitori. În funcție de domeniul În care acționează creativitatea poate fi: artistică, științifică, tehnică și organizatorică. După gradul complexității se clasifică În: expresivă (simplă, spontană, specifică), productivă (În care Își spune cuvântul Învățarea creativă), inventivă (ce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care asigură formarea unei personalități creative, permite libertatea creației, recunoaște și aplică valorile create. Nonconformismul, tenacitatea, inteligența și imaginația creatoare, profunzimea câmpului de imagini și idei sunt factori stimulatori si ideile preconcepute, neîncrederea În sine, conformismul, teama de a nu greși și lipsa de motivație sunt factori inhibitori. În funcție de domeniul În care acționează creativitatea poate fi: artistică, științifică, tehnică și organizatorică. După gradul complexității se clasifică În: expresivă (simplă, spontană, specifică), productivă (În care Își spune cuvântul Învățarea creativă), inventivă (ce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee este greșită, fiindcă rareori soluția apare de la Început. Unii se descurajează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee este greșită, fiindcă rareori soluția apare de la Început. Unii se descurajează rapid, dat fiind ca munca de creație, de inovație este dificilă și solicită eforturi de lungă durată. Și tendința exagerată de a-i Întrece pe alții implică evitarea ideilor prea deosebite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee este greșită, fiindcă rareori soluția apare de la Început. Unii se descurajează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a accepta prima idee este greșită, fiindcă rareori soluția apare de la Început. Unii se descurajează rapid, dat fiind ca munca de creație, de inovație este dificilă și solicită eforturi de lungă durată. Și tendința exagerată de a-i Întrece pe alții implică evitarea ideilor prea deosebite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sortarea deșeurilor necesită o cantitate de entropie joasă mai redusă decât consumul de entropie joasă pentru a aduce materia primă naturală la starea de ordine a deșeului. Dar această reciclare a deșeurilor a condus pe unii economiști la o interpretare greșită din punct de vedere entropic a procesului economic, considerându-l ca un sistem Închis sau cu un flux circular. În realitate, procesul economic este un proces liniar care constă dintr-o continuă transformare a entropiei joase În entropie Înaltă, sub
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sortarea deșeurilor necesită o cantitate de entropie joasă mai redusă decât consumul de entropie joasă pentru a aduce materia primă naturală la starea de ordine a deșeului. Dar această reciclare a deșeurilor a condus pe unii economiști la o interpretare greșită din punct de vedere entropic a procesului economic, considerându-l ca un sistem Închis sau cu un flux circular. În realitate, procesul economic este un proces liniar care constă dintr-o continuă transformare a entropiei joase În entropie Înaltă, sub
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestora. În acest context nu se mai pune accentul pe rezolvarea fără greșeli a temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului i se spune unde a greșit și ce trebuie să ia În considerare pentru a rezolva corect tema dată. După felul erorii, cel ce Învață este Îndrumat individual. În felul acesta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului i se spune unde a greșit și ce trebuie să ia În considerare pentru a rezolva corect tema dată. După felul erorii, cel ce Învață este Îndrumat individual. În felul acesta și ritmul de muncă este diferențiat. Învățământul problematizat 74. În practica didactică se folosește, pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestora. În acest context nu se mai pune accentul pe rezolvarea fără greșeli a temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului i se spune unde a greșit și ce trebuie să ia În considerare pentru a rezolva corect tema dată. După felul erorii, cel ce Învață este Îndrumat individual. În felul acesta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
temei. Tehnica programării ia În considerare și faptul că se poate Învăța și din greșelile comise. I se comunică elevului sau studentului că soluția propusă este greșită sau parțial corectă. În continuare, elevului sau studentului i se spune unde a greșit și ce trebuie să ia În considerare pentru a rezolva corect tema dată. După felul erorii, cel ce Învață este Îndrumat individual. În felul acesta și ritmul de muncă este diferențiat. Învățământul problematizat 74. În practica didactică se folosește, pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire divergentă, dar ar fi greșit să se spună că toate componentele gândirii creative se reduc la gândire divergentă. Adevăratele creații, cel puțin În tehnică, nu pot rezulta În exclusivitate din gândirea divergentă, fără contribuția esențiala a gândirii convergente, logic-deductive, bază a evaluării noilor soluții, bază
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
flexibilitate adaptivă a gândirii. Pe această bază, din matricea spațială a intelectului se poate separa matricea plană care cuprinde toate cubușoarele (aptitudinile intelectuale creative. Guilford arata că „În mod arbitrar, gândirea creativă este definită ca gândire divergentă, dar ar fi greșit să se spună că toate componentele gândirii creative se reduc la gândire divergentă. Adevăratele creații, cel puțin În tehnică, nu pot rezulta În exclusivitate din gândirea divergentă, fără contribuția esențiala a gândirii convergente, logic-deductive, bază a evaluării noilor soluții, bază
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]