15,241 matches
-
venit, și mai ales dacă sunt implicați și copii. Se va raporta la situația adevărată, la problemele existente și va putea acționa așa cum își dorește, fără să se împiedice de “un ciot”. Hm... am vrea noi, și totuși trebuie să insistăm pe realitate: Problemele financiare, de cele mai multe ori, blochează mintea unei femei să dea un verdict pe măsura credinței ei, rezumându-se până la urmă la verdictul de mamă. Si totuși trebuie să-ti gasești resurse pentru a merge mai departe prin
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
prietenă adevărată cu atât vei avea mai multe prietene “sincere”,deci, intervine relația cauză efect. Însă, ce te faci când crezi că ai făcut tot ce ai putut pentru a fi alături de prietenele tale la nevoie, iar unele dintre acestea insistă într-un mod “nesimțit” cum că trebuie să le întreții chiar existența, care se plâng la nesfârșit. Conștientizezi că vrei să fii o prietenă bună, dar asta nu înseamnă că trebuie să gândești toate “mișcările” lor în viață, să ajungi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
reuși. Temerile sunt impedimente în fața lucrului neîmplinit, și slăbesc șansele de reușită a lucrului propus. Bine am face dacă am percepe problemele care ne “cicălesc sufletul” că pe niște provocări care ne ar “incita” abilitatea de a ieși din impasuri. Insist pe acest sfat deoarece este cheia reușitei în viață. Nu suntem “îngrădite” de mentalitatea bărbatului cu care conviețuim, ci suntem “îngrădite” de propria noastra decizie. Aceea de a accepta și ce nu ne convine, lucruri cu care nu suntem de
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
slăbind mai mult decât este necesar, alegând o vestimentație impropie stilului nostru,etc.) , inconștient, doar de dragul lui, mizând pe mentalitatea lui cu privire la acest aspect. Care, de cele mai multe ori, vrea mărul din grădina vecinului, chiar dacă acesta îi poate “otravi” sufletul, el insistă pe ideea, cum că sigur are un gust mai bun decât mărul pe care îl poate culege din grădina lui. Dacă nu ai încredere în el, nu tu ești problema ci el, deoarece sigur ți-a dat motive să fii
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Adam Goski, O.F.M. Conv. A murit în dioceza de Gnesna (Gniezno) Episcopul Valahiei Min. Conv., care nu a locuit niciodată acolo atât de teama tătarilor, cât și de a nu avea cu ce trăi. Mai spunea că ar fi insistat pe lângă rege să propună Suveranului Pontif o persoană potrivită care să vrea să se stabilească la Bacău, în Moldova. La 8 mai 1626 Sf. Congregație răspundea zicând: mandavit eidem Nuntio scribi ne instantiam factam prosequeretur, quia nominatio ad ecclesiam Vallachiam
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
el măcar doi frați franciscani ca să poată organiza acea Misiune cu autoritatea papală [indiciu evident că nu poseda, deși era Vicar Patriarhal, numirea explicită de Prefect al Misiunii, întrucât Propaganda îl numise în această funcție pe Pr. Guglielmo da Perugia]. Insista să-i fie trimiși din Italia misionari docți și virtuoși: (...) care, venind din necesitate, sunt ignoranți și cad în mii de erori, maxime în aceste locuri ale grecilor, care nu-și văd bârna din ochiul lor. Două evenimente au umplut
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile medievale. Totuși, în noul context al mediului universitar, conceptul de "națiune" a fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria "națiunii" nu era operantă. Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În Manual..., Aaron acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să își afirme distinctivitatea și pe plan politic. Prin teoria sa a Volkgeist-ului ("spiritul poporului"), a cărui expresie supremă este limba, Herder a inițiat procesul de etnicizare a politicii. Doctrina naționalismului etnic construită ulterior pe pilonii puși de Herder a insistat asupra ideii de națiune ca o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 311). Doar în cazuri speciale, în care mamele nu își pot exercita aceste îndatoriri educaționale "date de la natură", copilele pot frecventa cursurile școlilor de fete ca "pensiunate numai pentru orfane" (ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de patriotism, iar la București, cu oarecare întârziere, vedea lumina tiparului Patria, patriotul și patriotismul semnat de F. Aaron în 1843. Comparativ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o procopsélă de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român la "rasa latină" (Xenopol, 1897, p. 9). Prin Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii, romanitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dimensiuni. Unitatea geografică a teritoriului românesc, precum și unitatea etnică aromânității au fost deja articulate încă din prima generație de manuale de istorie. Ele vor fi menținute și în epoca naționalismului etnic pe care o avem în vedere, așa că nu vom insista asupra acestora. Dimensiunile unității retrospective pe care le vom detalia vor fi: a) unificarea istoriografică prin care trecuturile separate ale principatelor sunt înmănunchiate în aceeași structură narativă a cărei idee forță este principiul național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate în anii dintre războaie conțin o declarație de intenții programatice în care se insistă asupra necesității de a ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la comparația cu faptele și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea legionarilor, se vor fi mutat și ei peste Dunăre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca lupta pentru unificarea proletariatului să nu se împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
interpreta evenimentele din 1848 ca "revoluție burgheză", urmărind traseele lor distincte în Moldova, Țara Românească și Ardeal. Istoriografia național-comunistă realizează unificarea celor trei instanțe revoluționare, fuzionându-le în "Revoluția română din 1848- 1849" (Hurezeanu et al., 1988, p. 41). Se insistă puternic asupra "caracterului unitar al revoluției române", arătându-se că acesta decurge logic din comunalitatea principiilor programatice și a revendicărilor formulate. Unificarea evenimentelor revoluționare de la 1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]