11,415 matches
-
între care s-au aflat și trei ori patru jucători de fotbal ucraineni din echipa „FC Start”, unii din ei probabil foști membri ai echipei de fotbal „Dinamo Kiev”. Se crede ca aceștia din urmă ar fi fost executați în lagăr și nu la Babi Iar. Se estimează, ținând seama de mărturille unor lucratori care au fost forțati să ardă cadavrele, ca la Babi Iar au fost omorâte între 70,000-120,000 persoane, din care peste 50,000 evrei. În cazul
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
burghez din cauza sale poziției sale naționaliste, concentrată pe independența. Expulzarea a îndepărtat efectiv Iugoslavia de la asociația internațională a statelor socialiste. După expulzare, Tito i-a reprimat pe cei care au sprijinit rezoluția, numindu-i „Cominformiști”. Mulți au fost trimiși în lagăre asemănătoare gulagurilor, închiși la Goli Otok. Între 1948 și 1952, Uniunea Sovietică a încurajat aliații săi să-și facă o linie de apărare lângă granița iugoslavă, în special în sudul Ungariei și vestul României pentru un eventual atac din Iugoslavia
Ruptura dintre Tito și Stalin () [Corola-website/Science/327172_a_328501]
-
Familia lui, Casa de Wittelsbach, s-a opus regimului nazist și în 1940 Albrecht și-a dus familia pe moșia lui de la Sárvár, Vas, Ungaria. În octombrie 1944, când Germania a ocupat Ungaria, familia a fost arestată și închisă în lagărul de concentrare Sachsenhausen situat în Brandenburg. În aprilie 1945 ei au fost mutați la lagărul de la Dachau, de unde au fost eliberați de armata americană. Albrecht a devenit șeful casei regale a Bavariei după decesul tatălui său la 2 august 1955
Albrecht, Duce de Bavaria () [Corola-website/Science/327362_a_328691]
-
a dus familia pe moșia lui de la Sárvár, Vas, Ungaria. În octombrie 1944, când Germania a ocupat Ungaria, familia a fost arestată și închisă în lagărul de concentrare Sachsenhausen situat în Brandenburg. În aprilie 1945 ei au fost mutați la lagărul de la Dachau, de unde au fost eliberați de armata americană. Albrecht a devenit șeful casei regale a Bavariei după decesul tatălui său la 2 august 1955. De la această dată el este, de asemenea, pretendent iacobit.
Albrecht, Duce de Bavaria () [Corola-website/Science/327362_a_328691]
-
asociații de ajutorare, care le-au pus la dispoziție cărți, printre care și unele de istoria artei. În toți acești ani, Arno Stern folosește timpul liber limitat de care dispune pentru a desena. După anii de internare că apatrid în lagărul pentru refugiați, Arno Stern se intoarce după război cu familia sa înapoi în Franța, unde primește cetățenia franceză. În 1946, lucrează într-o casă de orfani de război într-o suburbie din Paris. Misiunea lui Arno Stern era de a
Arno Stern () [Corola-website/Science/330598_a_331927]
-
Stern îngrijește și editează cartea de proza și lirica care conține și textele prietenului sau decedat, Herbert Kalman: "Erinnerungen an Europa 1933-1949" („Amintiri din Europa 1939-1949”). Kalman și Stern s-au cunoscut și au devenit prieteni în timpul șederii în același lagăr pentru refugiați de război din Elveția, loc unde au fost scrise și textele cuprinse în această carte.
Arno Stern () [Corola-website/Science/330598_a_331927]
-
profite pe deplin de situația lor. Un total de 2 milioane de militari polonezi au luptat cu armatele celor trei puteri de ocupație, si circa 450.000 au murit. Câteva sute de mii de civili polonezi au fost mutați în lagăre de muncă în Germania, iar 800.000 de oameni au fost deportați de către forțele țariste spre est. Strategiile de retragere a ambelor părți a lăsat o mare zona de război nelocuibila. Totalul deceselor între 1914 și 1918, militare și civile
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
profite pe deplin de situația lor. Un total de 2 milioane de militari polonezi au luptat cu armatele celor trei puteri de ocupație, și circa 450.000 au murit. Câteva sute de mii de civili polonezi au fost mutați în lagăre de muncă în Germania. Strategiile de retragere a ambelor părți a lăsat nelocuită o mare parte din zona de război. În 1917, două evenimente separate au schimbat caracterul războiului și au dus spre renașterea Poloniei. Statele Unite au intrat în conflict
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
a participatt la trialurile de cercetare a naziștilor și a primit recunoașterea specială din partea statului Israel. După ce părinții săi și alți membri ai familiei au fost uciși în ghetou în 1941, Iosif și fratele său David, au fost luați în lagărul de exterminare Sobibor. După o zi în lagăr, el a fugit cu fratele său în cea mai apropiată pădure și împreună cu alți fugari el a fondat nucleul unui grup de partizani. În timpul războiului, grupul de partizani condus de evrei scăpați
Iosif Serciuk () [Corola-website/Science/330767_a_332096]
-
și a primit recunoașterea specială din partea statului Israel. După ce părinții săi și alți membri ai familiei au fost uciși în ghetou în 1941, Iosif și fratele său David, au fost luați în lagărul de exterminare Sobibor. După o zi în lagăr, el a fugit cu fratele său în cea mai apropiată pădure și împreună cu alți fugari el a fondat nucleul unui grup de partizani. În timpul războiului, grupul de partizani condus de evrei scăpați din ghetou a acționat în apropierea Sobiborului. Grupul
Iosif Serciuk () [Corola-website/Science/330767_a_332096]
-
vorbit foarte frumos de el chiar și după război, și a susținut că nici fratele ei, nici ea însăși nu au cunoscut nimic despre Holocaust. Ea a declarat că în cazul în care Adolf fi știut ce se întâmplă în lagărele de concentrare, el le-ar fi oprit. Fiul său Leo are un fiu - Peter (b. 1931), un inginer retras care trăiește în Linz, Austria. Fiica Angelei, Elfriede, s-a căsătorit cu avocatul german Dr. Ernst Hochegger pe 27 iunie 1937
Angela Hitler () [Corola-website/Science/330842_a_332171]
-
din Sarajevo. Încasările au fost donate în folosul victimelor conflictului armat din Bosnia, concertul fiind dedicat amintirii zecilor de mii de persoane ucise în războaiele din fosta Iugoslavie. La 29 august 1999 Mehta a dirijat la Weimar, în vecinătatea fostului lagăr de concentrare nazist de la Buchenwald, Simfonia a 2-a de Mahler cu Orchestră de Stat a Bavariei și Filarmonica israeliană. În anul 1984 el a efectuat cu Filarmonica din New York un un turneu în orașul său natal Mumbai, si a realizat apoi
Zubin Mehta () [Corola-website/Science/330857_a_332186]
-
al Germaniei în loc de aliat al Franței și Angliei, momentul de detașare din timpul sărbătorilor de Paști la Odesa 1942, un zbor de noapte împreună cu Chirilovici pentru livrarea clandestină a unui pachet de medicamente pentru o cunoștință, Moscovici, internat într-un lagăr dincolo de Bug, probabil Acmecetca, sau episodul în care ministrul Gheorghe Jienescu, revenind dintr-o inspecție pe front a făcut acrobație deasupra apei și, atingând apa cu o roată, avionul a capotat, ministrul alegându-se cu o baie.
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
din iunie 1930 a eșuat; în consecință factorii de decizie italieni (generalii Rodolfo Graziani și Pietro Badoglio, ministrul coloniilot Emilio de Bono și ducele Benito Mussolini) au inițiat un plan de anihilare a rezistenței din Cirenaica care prevedea: relocarea în lagărele din zona de coastă a circa 100.000 de libieni originari din Jebel Akhdar, închiderea frontierei libiano-egiptene între zona litorală și localitatea Giarabub, prevenirea oricărui sprijin asigurat din exterior forțelor insurgente, precum și de populația locală. Măsurile respective au diminuat capacitatea
Omar Mukhtar () [Corola-website/Science/330921_a_332250]
-
replicat cu citate din Coran: ”Noi aparținem lui Dumnezeu și la el ne vom întoarce”. La 16 septembrie 1931 din ordinul justiției italiene, Omar Mukhtar (care la acel moment avea 73 de ani) a fost spânzurat în fața adepților săi, în lagărul de concentrare de la Suluq, autoritățile de la Roma sperând că moartea sa va determina scăderea capacității de rezistență a libienilor.
Omar Mukhtar () [Corola-website/Science/330921_a_332250]
-
la o înțelegere cu canadieni pe 12 septembrie și ceva mai târziu cu germanii, după ce aceștia din urmă au primit asigurări ferme din partea britanicilor. Mai înainte ca ordinul canadian să fie revocat, a izbucnit o revoltă a prizonierilor germani din lagărul Bowmanville. Până la revocarea oficială a ordinului de către germani, în lagărele de prizonieri se renunțase în cele mai multe cazuri la politica încătușării celor internați, în unele cazuri mai fiind expuse în barăcile lagărelor cătușe, ca o amenințare. Pe 7 octombrie, Hitler a
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
mai târziu cu germanii, după ce aceștia din urmă au primit asigurări ferme din partea britanicilor. Mai înainte ca ordinul canadian să fie revocat, a izbucnit o revoltă a prizonierilor germani din lagărul Bowmanville. Până la revocarea oficială a ordinului de către germani, în lagărele de prizonieri se renunțase în cele mai multe cazuri la politica încătușării celor internați, în unele cazuri mai fiind expuse în barăcile lagărelor cătușe, ca o amenințare. Pe 7 octombrie, Hitler a inserat o notă în comunicatul zilnic al Wehrmachtului: Pe 18
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
revocat, a izbucnit o revoltă a prizonierilor germani din lagărul Bowmanville. Până la revocarea oficială a ordinului de către germani, în lagărele de prizonieri se renunțase în cele mai multe cazuri la politica încătușării celor internați, în unele cazuri mai fiind expuse în barăcile lagărelor cătușe, ca o amenințare. Pe 7 octombrie, Hitler a inserat o notă în comunicatul zilnic al Wehrmachtului: Pe 18 octombrie, după deliberări îndelungate cu specialiștii în drept militar și ofițerii de stat major, Hitler a emis în secret "Kommandobefehl", cu
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
Ordinul comandoului” a fost invocat pentru executarea a unui număr necunoscut de soldați aliați, în special a celor din rândurile OSS, SOE și a altor forțe speciale. Membrii unor comandouri aliate capturați erau predați forțelor polițienești și erau transportați în lagărele de concentrare în vederea execuție. London Gazette în articolul din 15 februarie 1946 cu privire la decorarea lui F. F. E. Yeo-Thomas a descris în detaliu procedurile naziste în detaliu Primele victime ale acestui ordin au fost șapte ofițeri participanți la Operațiunea Musketoon executați
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
articolul din 15 februarie 1946 cu privire la decorarea lui F. F. E. Yeo-Thomas a descris în detaliu procedurile naziste în detaliu Primele victime ale acestui ordin au fost șapte ofițeri participanți la Operațiunea Musketoon executați prin împușcare pe 23 octombrie 1942 în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen. Supraviețuitorii britanici ai Operațiunii Freshman au fost executați în noiembrie 1942. În decembrie același an, membrii comandourilor marinei britanice capturați în timpul Operațiunii Frankton au fost de asemenea executați la Bordeaux. După acest eveniment, amiralul Erich Raeder
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
debarcat pe coasta italiană în cadrul Operațiunii Ginny II. Cu toții au fost capturați și executați. Pe 24 ianuarie 1945, nouă militari americani ai OSS, patru britanici din SOE și corespondentul de război al Associated Press Joseph Morton au fost executați în lagărul de concentrare Mauthausen de către Hauptsturmführer SS Georg Bachmayer, care a executat ordinele lui Ernst Kaltenbrunner. Joseph Morton a fost singurul corespondent de război executat de Axă în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. În 1945, Jack Taylor și membrii misiunii
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
Hitler preveda ca „toți ofițerii capturați membri ai misiunilor străine trebuiau să fie executați”. Taylor a fost învinuit pentru spionaj, deși el a susținut că era soldat în misiune și a fost trimis la Mauthausen. Taylor a supraviețuit condițiilor din lagăr și a depus mărturie în procesele crimelor de război naziste. Legile războiului în vigoare în 1942 și acceptate de puterile în conflict prevedeau cu privire la acest subiect „Nu poate fi socotit ca spion decât individul care, lucrând pe ascuns sub pretexte
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
Transilvania, trăiește alianța țării sale cu Germania. În 1939, Johann Moritz, este denunțat ca fiind evreu, deși nu era, de către "Nicolai Dobrescu", șeful postului local de poliție, care o râvnea pe frumoasa soție a aceluia. Moritz este trimis într-un lagăr de muncă, unde este forțat să muncească la un șanț de apărare antitanc împotriva sovieticilor. "Suzanna "(Virna Lisi), soția sa, este constrânsă să ceară divorțul pentru a-și putea păstra casa, deoarece nemții ar fi confiscat toate bunurile familiei, considerându
La Vingt-cinquième heure (film) () [Corola-website/Science/330114_a_331443]
-
invadează România, iar "Suzanna" este violată, iar apoi persecutată din cauză că soțul său Johann apare într-o fotografie publicată de revista germană "Signal", în „uniformă SS”. Johann Moritz, fiind considerat cetățean al unei țări dușmane, este internat de către americani într-un lagăr de prizonieri de război, după care este judecat Nürnberg ca fiind criminal de război. După ce avocatul apărării prezintă o scrisoare de la soția lui, Suzanna, în care aceasta explica ce se întâmplase, cum soțul ei a fost pe nedrept deportat, și
La Vingt-cinquième heure (film) () [Corola-website/Science/330114_a_331443]
-
nedrept deportat, și prin câte a fost nevoită ea să treacă (inclusiv prin faptul că fusese violată de soldații ruși, viol în urma căruia se născuse un copil), Johann Moritz este eliberat în 1949, la zece ani după ce intrase în sistemul lagărelor de detenție. Johann o reîntâlnește pe Suzanna și pe cei trei copii într-o stație de cale ferată din Germania. Reîntâlnirea este dificilă, amândurora li se vede, pe chipuri, că au trecut ani mulți și grei peste ei. Moritz îl
La Vingt-cinquième heure (film) () [Corola-website/Science/330114_a_331443]