11,550 matches
-
nou veni? i erau destul de neprieteno? i. �n toamnă lui 1918, Iorga observa c? evreii din anumite zone fugeau din fă? a trupelor rom�ne ce �naintau �n Bucovina, de? i, scria el, �nu? i nec? jea nimeni�. Cern? u?iul, cu masivă lui populă? ie evreiasc? , r? m�nea dup? p? rerea lui Iorga �un oră? str? în�. Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I ? i ale altor habsburgi. Vechiul �Cern? u?i moldovenesc� supravie? uia doar �n mahalalele m? rgina? e ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga de la ? coală de �nalte Studii. Rist a sosit la Bucure? ți la �nceputul lui mai. M?șurile preconizate de el erau drastice. El nu aducea �mprumuturi din partea Fran? ei sau a Ligii Na? iunilor, cer�nd �ns? reduceri masive la capitolul buget, ceea ce era inacceptabil pentru Iorga. El voia s? reduc? salariile propor? ional. Rist i? a spus c? dac? salariile nu erau pl? țîțe, consecin? ele vor fi dezastruoase. �Orice alternativ? este mai bun? dec�ț moartea pacientului�. C
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiecare program de formare își stabilește înainte de punerea în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale de reușită proprie pentru cursanții adulți beneficiari, evaluarea lor devenind pur certificativă (s-a depășit sau nu respectivul criteriu minim acceptat). De altfel, însăși deplasarea masivă a evaluării specifice educației adulților spre competențele cursanților și mai puțin spre performanțele lor, care s-a menționat deja, impune aceasta, acordându-se o mai mare atenție unor „descriptori de competențe” decât „descriptorilor deperformanță” din școli, lucru concretizat în „competențele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiecare program de formare își stabilește înainte de punerea în derulare, ca stagiu efectiv, standarde minimale de reușită proprie pentru cursanții adulți beneficiari, evaluarea lor devenind pur certificativă (s-a depășit sau nu respectivul criteriu minim acceptat). De altfel, însăși deplasarea masivă a evaluării specifice educației adulților spre competențele cursanților și mai puțin spre performanțele lor, care s-a menționat deja, impune aceasta, acordându-se o mai mare atenție unor „descriptori de competențe” decât „descriptorilor deperformanță” din școli, lucru concretizat în „competențele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiunea piesei pe o frînghie, descinzînd astfel în scenă -...ad Inferos?! Și un remarcabil Radu Panamarenco în Chiriac greoi și baritonal, glumeț și cinic în același timp, de neuitat. După cum memorabile au fost și personajele feminine: Dorina Lazăr în Veta, masivă, autoritară, și Rodica Mandache în Zița, ingenuă, copilăroasă. La început de carieră: Răzvan Vasilescu în Spiridon, înalt și subțire un visător nimerit unde nu-i era locul... Detalii: Născut pe 11 septembrie 1947, Alexa Visarion împlinea 54 de ani pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contemplative pe care ar fi avut-o dacă decorul ar fi fost construit în cutia scenei. Schela, un portic imens, supraetajat pe patru nivele, de la nivelul fosei până la partea de sus a portalului, trasa o geometrie albă, puternică, de lemn masiv, o structură de prim-plan care lăsa toată scena teatrului vastă, în întunericul pe care se profila contrastant. În acest spațiu amplu, misterios, ca într-o peșteră sumbră, ca într-o noapte adâncă, perpetuă, cosmică, undeva în depărtare, pâlpâia un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
infernal de dans și marș forțat. O lume ca aceasta nu merită să supraviețuiască, spune spectacolul. Și ea se scufundă într-adevăr, ca o corabie a nebunilor. (Adrian Dohotaru) Adrian Vișan Tamburul major și Florin Zamfirescu Woyzeck ...E un spectacol masiv, și sub aspectul dinamicii și violenței, un spectacol-măciucă; [...] Regia a pus un accent puternic pe caracterul istoric-social al dramei, și bine a făcut... Astfel considerat, spectacolul are o forță remarcabilă și, în fiecare moment al său, lovește puternic. (Radu Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
literatura română, cele trei filme Înainte de tăcere, Năpasta și Înghițitorul de săbii au produs o puternică impresie asupra publicului și specialiștilor.Activitatea în teatru și în cinematografie l-au definit ca o personalitate cu adânci și ramificate resurse, un talent masiv, cultivat, impetuos, regizorul unor aspre, severe sublimări estetice și filozofice. (Valentin Silvestru) 1981 ÎNGHIȚITORUL DE SĂBII Casa de Filme UNU [...] moartea, moartea artistului, asta cer... Moartea vie obol pentru artă... Una din cheile acestui film... [...] Strigătul din final, disperat și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
greșelii, neputinței sale de a înțelege relația tainică, misterioasă, dintre voința bine intenționată și fapta vinovată. (Elena Saulea) Dorel Vișan în Gheorghe învățătorul, E. Mihalache Notarul și Radu Panamarenco Jandarmul Limpede și în același timp ambiguu, cinematografic, dar folosind un masiv împrumut din arsenalul teatral, expresionist și totodată de o incontestabilă modernitate, localizând drama (focalizând-o, mai bine spus) și în același timp făcând să iradieze tragic în timp, Alexa Visarion se dovedește și în Năpasta un cineast de excepție, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
avea să-i reteze capul. Finalul spectacolului îi e, probabil, și nota cea mai directă, cu toată încărcătura metaforică: pereții de pânză care cad (inclusiv diafanul fundal strehlerian), dezvelind măruntaiele scenei, Lopahin încuind cu zgomot surd ușile sălii, și apoi masivele cortine de incendiu coborând scrâșnit, dinaintea spectatorilor prinși în capcană, ei și uitatul Firs. Și dulapul-coșciug, din care renaște, teatral, o livadă în miniatură. O livadă de vișini înflorită. (Iulia Popovici) Alexa Visarion a conceput lumea livezii de visini ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bunicii au devenit în aceste condiții foarte importanți pentru creșterea copiilor. Din perspectiva teoriei atașamentului, generații întregi de copii au fost expuse suferinței de a nu beneficia de o figură de atașament stabilă, caldă, disponibilă, consistentă. Sacrificiile pentru realizarea investițiilor masive erau trăite de populația țării prin lipsurile materiale, de bunuri de consum și servicii ce le erau impuse, precum și prin modificări ale structurii și funcționării familiei, cu sacrificarea creșterii și a educării copiilor. Propaganda realizată în învățământul politic, devenit obligatoriu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care se afla în plin avânt al dezvoltării. Ulterior, deficitele comerciale ale României, în raporturile de schimb cu țările dezvoltate și cu cele mai puțin dezvoltate, au crescut. în următorii patru ani, România a fost obligată să facă un împrumut masiv de la FMI și datoriile externe s-au dublat. Efortul de a plăti aceste datorii, dar mai ales eforturile interne continue pentru a spori investițiile în industrie se plăteau printr-un control total asupra bunurilor și restricționarea consumului individual. în locul unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
produceau foarte puțin și importurile erau nesemnificative. „în România anilor 1980, penuria de bunuri și servicii a luat forme mult mai severe decât în alte țări «surori»”(Tismăneanu, 2005, p. 442). Măsurile luate pentru plata datoriilor externe, dar și neglijarea masivă a agriculturii și serviciilor, sacrificarea acestor sectoare în favoarea creării forței de muncă pentru industrie au condus la o sărăcie endemică. Nu se găseau în comerț produsele alimentare de bază și nu se importau sau se importau foarte puțin produse neindigene
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și atunci când creierul este grav afectat de cauze diverse (traumatisme, hemoragii masive, tumori etc.), aruncă în derizoriu dovezile de factură neurologică. Iar opinia lansată de reputatul neuropsihiatru englez, dr. P. Fenwick (1995, apud Grof, 2007, p. 257) constituie o concluzie memorabilă: „sunt absolut sigur că aceste experiențe nu sunt provocate de lipsa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
românești, cu resurse limitate. Efectele de dezvoltare comunitară ale unor evenimente traumatice în cazul comunităților reziliente se resimt din punct de vedere economic, sociocultural și din punctul de vedere al mediului, al atenției sporite față de acesta. în țara noastră, defrișările masive au sporit riscul, frecvența și gravitatea inundațiilor. în urmă cu doi ani însă, un program a fost inițiat cu sprijinul unor televiziuni 2 și a unor organizații internaționale, prin care zone întinse au fost plantate cu puieți de copaci care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
migrații Înspre Europa de Vest ale romilor (În special din România). care au creat Îngrijorare și panică generală În rândul populației și al autorităților locale. „Nou-veniții” au fost foarte repede identificați ca fiind un „pericol” pentru țările gazdă, ceea ce a determinat expulzări masive spre țările de proveniență și atacuri violente și rasiste Împotriva romilor (ERRC, 1996, 2001). Autoritățile naționale din țările occidentale au fost incapabile să găsească soluții pentru „nou-veniți” și, de aceea, problema a fost pasată instituțiilor internaționale (În special Consiliul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al deciziei, unul al deciziei incrementale 3, iar celui al implementării de sus În jos a politicilor, unul al implementării de jos În sus4. Dezvoltarea În spațiul autohton a unei culturi a guvernanței socioeconomice nu este posibilă decât printr-un masiv transfer de „forme”, care, În timp, prin presiuni adaptative, vor crea și „fondul” necesar, adică o societate radical descentralizată, În care guvernul este doar unul dintre numeroșii actori pe „piața” politicilor. Aceasta este, informal, definiția procesului de europenizare. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
colonii, a intereselor economice, cât și datorită statutului autoperceput de putere mondială, Royal Navy a menținut o puternică prezență navală În Oceanul Indian, Golful Persic și Hong Kong. Ea deținea o veritabilă marină militară expediționară (blue-water navy), concentrată În jurul grupurilor de portavioane masive, cu catapulte de lansare a aeronavelor. În condițiile restrângerilor economice și politice decise la sfârșitul anilor ’60, Marea Britanie și-a reconfigurat politica navală, În sensul asumării unui rol centrat pe sarcinile NATO din Oceanul Atlantic. Respectiv, În anii ’70 și ’80
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
noilor state să le aplice Convenția, în condiții de egalitate cu minorități recunoscute anterior 38. Comitetul rămâne însă la jumătatea drumului în ceea ce privește noile grupuri, formate în multe țări europene în a doua jumătate a secolului XX ca urmare a procesului masiv de imigrare; aceste grupuri, mult mai numeroase decât minoritățile naționale recunoscute de statele în cauză, au fără îndoială o identitate distinctă de cea a majorității populației prin limbă, cultură, religie, tradiții pe care în mod evident doresc s-o păstreze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
restrânsă decât estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cât a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși în parte alterat, prin masivele colonizări cu ruși, ucrainieni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari dificultăți, suferințe și sacrificii. În exercitarea dreptului său de autodeterminare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de-al 6-lea deceniu al secolului 20 era caracterizat printr-o cursă furibundă a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare, prin definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane în alianțe internaționale opuse, adoptarea de către Statele Unite a doctrinei represaliilor masive și promovarea diplomației pe "marginea prăpastiei", ca răspuns la ceea ce era perceput drept amenințarea sovietică pentru Occident. De ambele părți, era un curs către confruntare de natură să ducă, probabil inevitabil, la criza rachetelor din Cuba (1962). Privind retrospectiv, această
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Lucrările Consultărilor Multilaterale aveau să se desfășoare la Dipoli, o suburbie a orașului Helsinki, în Clubul Studenților Universității Politehnice. Acesta era situat la câțiva kilometri în afara orașului, în mijlocul unei superbe păduri de mesteceni. Clubul funcționa într-o clădire scundă, dar masivă, cu ziduri din beton armat, fațada externă, ca și pereții interiori păstrând urmele cofrajelor, e drept bine încheiate și netede. Principalul spațiu interior era destinat unor reuniuni numărând 2-300 de persoane. Dar acest spațiu putea fi folosit și pentru întruniri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
una dintre cele dou] concluzii de mai jos. În primul rând, ajutorul alimenteaz] explozia demografic], aceasta din urm] provocând mai multe probleme în viitor. Prin urmare, ce rost are ajutorul? În al doilea rând, din moment ce planetă nu poate suporta creșteri masive ale populației f]r] producerea unor catastrofe ecologice care îi vor afecta pe toți, națiunile bogate au dreptul s] își ia în calcul propriile interese și s] ignore restul. Provoc]rile sunt consistente, dar nu este clar faptul c] dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
știnașe ar fi dezr]d]cinate. L]sând toate acestea la o parte, ideea unanim] ar fi c] p]durea ecuatorial] este mai valoroas]. S] presupunem în continuare c] doar una dintre aceste zone ar putea fi salvat] de la distrugere masiv]. Majoritatea ar afirmă c] p]durea ecuatorial] ar trebui salvat]. Mai mult decât atât, un motiv care ar putea fi invocat ar fi c] p]durea ecuatorial] cuprinde o mai mare diversitate, este constituit] într-o manier] mai complex] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revoluții în: a) schimbări inițiate de guvernanți; b) lovitură de stat; c) revoltă; d) război civil; e) mare revoluție. Cea din urmă implică ambele componente în versiunea deplină. Smith (1973:111-3) discută patru tipuri de mișcări sociale care presupun participare masivă a maselor: a) rebeliunea simplă care nu este ideologică și vizează doar schimbarea oamenilor; b) rebeliunea ideologică care își propune de regulă să restaureze vechea ordine și să-i schimbe pe cei care dețin puterea; c) revoluția simplă ideologică, în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]