11,805 matches
-
da lămurire exactă asupra cauzei stării de boală. Fiecare naturalist a făcut deja adesea experiența că prescripțiile sale au efect rapid și sigur În unele cazuri, În altele Însă, sau nicidecum, sau foarte Încet. N-ar mai avea să se mire dacă, cu ajutorul științei expresiei figurii, ar pricepe să judece Întregul corp. Să vorbim așadar de acum despre știința expresiei figurii Însăși. Știința expresiei figurii Este o greșeală de a voi să recunoaștem fondul unei chestiuni numai după nume. Denumirea „Știința
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
getic. Eu m-am născut acolo, și nu mă rușinez de patria mea. Poporul de acolo se închină surorii lui Apollo... După ce a isprăvit povestea (lui Oreste și a Ifigeniei), lăudară cu toții faptele și frumoasa bună credință. Nu-i de mirat cum chiar în această regiune, care nu este alta mai sălbatică, numele de prieten atinge sufletele cele mai barbare”.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Toată vara, se scula de noapte, făcea mâncare și pentru copiii de acasă și pentru oamenii care mergeau la muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. De altfel, în 18
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
muncile câmpului, mulgea vaca, da drumul și hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. De altfel, în 18 iunie 1922, mama era la prășit porumbul, departe de casă, în câmp, când au prins-o durerile ”facerii”, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
carele cu muniție și armament și caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc de acolo carul cu muniție. Am făcut cale întoarsă pe drumul pe care venisem. Din partea ungurilor s-au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
2.500.000 de fișe. S-a arătat surprins. I-am explicat că totuși, mi-a fost mai greu să întocmesc cele 500.000 de fișe, întrucât a trebuit să copiez toată Scriptura cam de șase ori. Iar s-a mirat și m-a întrebat. Câte pagini are Scriptura? Ce muncă de ocnaș. V-a obligat cineva să faceți această muncă de ocna Nu, am răspuns. De când lucrați la această treabă? Aproape de 30 de ani. Și în cât timp credeți că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un căpitan care mi-a cerut, foarte piliticos actele, dar a refuzat sămi dea vreo explicație și m-a obligat ca peste o oră să mă prezint la biroul său de la sediul miliției. M-a întrebat unde merg. S-a mirat că i-am spus că am un fiu în Roman, profesor. A crezut că-l mint. După ce am mers la sediul miliției și am stat de vorbă, mi se părea alt om. S-a purtat frumos, mi-a dat actele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe cât se fă leau a fi. Dacă într-un vas închis care este construit pentru ca să reziste la o anumită presiune se face o presiune de zeci de ori mai mare decât puterea de rezistență a pereților vasului, să nu te miri că vasul crapă sau face explozie, iar conținutul, interiorul lui se risipește sau explodează. Dacă rezistența morală a omului este depășită, el cade. Și omul, ca și vasul, dacă presiunea, apă sarea depășește puterea de rezistență, obiectul pus sub presiune
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu cuvintele, deloc măgulitoare dar adevărate că „dacă pe Mine m-au prigonit și pe voi vă vor prigoni”, dacă evreii care asistaseră la minunile făcute de Hristos au zis: „cu domnul demonilor scoate El demonii”, să nu ne mai mirăm de ceea ce au putut să zică Ion Iliescu, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan și toți ceilalți. Dar dacă Hristos a pus mâna pe bici și a răsturnat mesele zarafilor din templul din Ierusalim, și pentru această râvnă a ajuns
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ce locuiesc eu. M-am învoit a sta în două odăi până la Sf. Gheorghe cu două sute nouăzeci și cinci de franci.(...) Altfel ne găsim foarte bine, atât eu cât și Mihai. Contez și sperez că la primăvară veți rămânea cu toții mirați de minunea ce a făcut doctorul Isac cu el.(...) B. iarăși a scris o minciună în Curier venind îndată și rugându mă să nu mă supăr că el priește lui Mihai și numai cu minciuni va putea face pe Domnii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi scrii mata că au murit în cea mai mare mizerie nu mă mir, că Mihai, de nu făceați Dumneavoastră comitet pentru el, de astă-vară era mort cu siguranță, și de acum înainte de nu va fi nimeni lângă el, tot în cea mai mare mizerie ar fi, precum cred că aveți idee cum era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care a rupt convențiile și consensul aducându-l pe Mihai Eminescu la București când el, pentru liniștea lui și a „societății”, trebuia să stea în Botoșani. Asta nu i s-a iertat niciodată... 20 aprilie: „în a doua scrisoare vă mirați cum crede Mihai pe Doamna M./icle/. Nu vă mirați. Acest om iubește pe femeia asta că numai moartea ar putea să-i desfacă, iar în viață nimeni nu-i în stare să-l facă s-o urască. Și-apoi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu la București când el, pentru liniștea lui și a „societății”, trebuia să stea în Botoșani. Asta nu i s-a iertat niciodată... 20 aprilie: „în a doua scrisoare vă mirați cum crede Mihai pe Doamna M./icle/. Nu vă mirați. Acest om iubește pe femeia asta că numai moartea ar putea să-i desfacă, iar în viață nimeni nu-i în stare să-l facă s-o urască. Și-apoi, dacă ți-aș putea eu descrie cu ce fel de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mine la București în August anul trecut, mi-a spus că tot capitalul său mobil era de 18.000 franci. Care este partea, care îi revine acum lui Mihail, după moartea tatălui său?” Mai neatent cu această epistolă, autorul se miră doar că n-a fost și ea copiată în jurnalul lui Maiorescu, iarăși se miră cum de a ajuns până la noi, consideră că relațiile exacte asupra averii căminarului puteau fi obținute de la Matei sau de la prietenii familiei și se înfundă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era de 18.000 franci. Care este partea, care îi revine acum lui Mihail, după moartea tatălui său?” Mai neatent cu această epistolă, autorul se miră doar că n-a fost și ea copiată în jurnalul lui Maiorescu, iarăși se miră cum de a ajuns până la noi, consideră că relațiile exacte asupra averii căminarului puteau fi obținute de la Matei sau de la prietenii familiei și se înfundă în considerații pe marginea argyrofiliei criticului neuitând să spună, cum am văzut mai sus, că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în fața noului, curiozitatea față de noutăți. 4.1.3.3 Umorul și spiritul copilăresc Persoanele creative au spiritul umorului dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă privirea peste tot, sunt impresionați de lucruri care scapă atenției celorlalți, se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să fie total liberă; 3. Se cere o cantitate mare de idei; 4. Sunt încurajate asociațiile de idei, combinările și ameliorările soluțiilor propuse de ceilalți. 1. Prima regulă impune că nimeni nu are voie să facă observații negative, să se mire, să conteste, să exprime îndoieli asupra ideilor exprimate. Intervențiile de acest tip sunt distructive pentru imaginația creatoare a grupului. În Anexa 12 este prezentată o listă de „expresii ucigașe”, care nu trebuie rostite în timpul ședinței de brainstorming. Toți participanții se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Case, garduri și pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea din nou și iar Truda muncii în zadar. Ca să scoli din clătinare Iarăși doagele-n picioare Și din nou să le anini Cu te miri ce rădăcini. Năzdrăvan, cum altul nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus pe limbă, mirosit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede nici în idei. Ideile duc la ideologie și ideologiile au devenit, în secolul al XX-lea, primejdioase. Scrie „totodată bătrânește și copilăros”, de aceea e mirat că este luat în serios și e socotit critic literar. Se consideră doar un diletant. Se răsfață, desigur, nu trebuie crezut la acest capitol. Scriitorii lui favoriți sunt Thomas Mann, Proust, Dostoievski, Charles Péguy, Jules Verne, Eminescu, Mateiu I. Caragiale
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
mute Într-un loc cu cruce, marcat, dar nu i s-a dat voie. Totuși, cred că din anumite sentimente, edilii Miercurii Ciuc au dat un loc pentru troița asta de pomenire În mijlocul cimitirului, chiar pe aleea principală. Ne-am mirat și noi că s-au purtat, mă rog, destul de frumos. Când am fost acum, cu crucea, tot drumul am fost Însoțite de bărbați cu banderola albă, ca să nu ne deranjeze pe traseu mașini sau pietoni... Am fost cam 100 de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atât... Ce era pe tine era bine mersi... Și se cunoștea că Victor ăsta este un om bun din fire. Cum se spune, omul sfințește locul... De fapt, nu era locul lui acolo ca și construcție sufletească. Și m-a mirat cum dracu’ l-a recrutat pe ăsta, de nu l-a verificat. Era un om care probabil că a salvat vieți... Ăsta este un lucru mai deosebit, care mi s-a Întâmplat În Jilava... Izolarea asta a fost deosebit de grea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai departe. „Treceți acolo! Luați-vă bagajele și treceți!” Care era atitudinea celorlalți față de aceștia? În general, era atitudine de dispreț față de ei... Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
condamnat la moarte. Și, Înainte de executare cu două zile..., România a schimbat războiu’... Era un om foarte interesant și foarte inteligent, și foarte cumsecade... Mi-a plăcut că pe noi, ungurii, ne-a iubit tare. Cu toate că spiona Împotriva Ungariei? (Se miră și face ochii mari - n.n.) Da! A lucrat contra națiunea noastră, dar asta e o altă chestiune. Mai ales pe mine m-a iubit foarte tare, pentru că am fost eu tare slăbit... Probabil de aceea am fost scos din celular
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și dup-aia am primit Înprumut o lingură. Acolo au fost studenții din Universitatea „Victor Babeș”. A fost un lot mai numeros..., care a avut șef pe Silviu Suciu. Era de la Drept. Mai era Inocențiu Glodeanu, Ionică Săbăceag, Fetke, Vasile Mira... și alții. Era mare aglomerație... Penitenciaru’ ăla a fost plin. Oameni peste oameni. Și prin noiembrie 1950 a fost procesul... Au fost arestați 17 oameni și 12 au fost condamnați. La cinci a fost dat drumul acasă. Eu am primit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la ea am auzit prima dată: „Ai grijă dacă ajungi la Închisoare, pentru că ei În continuare o să aibă printre deținute persoane care să afle tot ce gândești, tot ce spui. Ai grijă dacă vei ajunge la Închisoare”. Eu m-am mirat, că, vă spun drept, nu puteam să-mi Închipui... Că știam că, dacă ajungi la-nchisoare, ești la fel ca și celelalte, deci și tu ai luptat contra comunismului, și tu ești dușmanul comunismului și faci parte din cei nenorociți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]