12,874 matches
-
curată dinaintea părinților. Nu cu una din alea de teapa Tansei, care să-ți mănânce banii lu’ tata. Se uita cam strâmb Cezărică la ruina Buceagului, părând să se destrame și să se risipească În adierea Înserării. Probabil că se pricepea, deși nu era nevoie de cine știe ce pricepere ca să-ți dai seama. Bine că nu zicea nimic și nu-i venea la-ndemână să-și dezamăgească gazdele. Venise și Leontina și bărbatu-său și coborâsem motorul În iarbă și ne Învârteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ziuă, și atunci mi-am amintit de văr-miu și i-am spus, cu ăla ce dracu’ facem? De-acum Andrei putea să-l vadă cu ochii lui acolo-n pat, dar n-ar fi vrut În ruptul capului să priceapă ce amestec ar avea Laur În planul nostru, deja Înfăptuit pe trei sferturi. El a vorbit pentru mine și pentru el, doar pentru doi inși a vorbit cu tipu’ ăla, Pepino, care are un văr călăuză și văr-su ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
păcat de Dumnezeu ca să tragă el de pe urma nenorocirilor noastre, și Andrei n-a mai avut Încotro și a fost de acord. Îl vedeam cum stă În cur În mijlocul patului, mahmur Încă de somn și se holba la noi fără să priceapă despre ce e vorba. Unde mai pui că era ca scos din cutie, avea haine noi, o geacă din material de blugi și o pereche de raiați negri Încinși cu o curea de piele Împletită, cu cataramă nichelată. Mi-e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin buzunare și prin burți. Ce-ar mai fi contat Încă o mortăciune alături de câte avem la activ? Păi muta, da, ce dacă rânjise ca pizda la mine ca să-mi spună că-i periculoasă, și că vezi că el se pricepe să umble cu ea fără să-și dea pantalonii jos și punând-o cu mâinile pe pereți ca la percheziție, ca pân’ la coadă să-l percheziționeze ea pe el și să-l legene până l-a adormit ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și o sticlă de coniac d-ăla din care băusem duminică. Mai mult ca sigur că porcul de vameș Își asigurase o rezervă serioasă, așa că după ce am terminat-o l-am trimis din nou sus, să facă cum s-o pricepe și s-o mai Încurce pe jupâneasa cu Încă o sticlă. I-am auzit zbierând și mugind o vreme, după care Pepino a coborât cu un braț de vreo șase sticle. Ne ghiorțăiam mațele de foame când ne-am trezit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ai forțat tare de tot ca să scrii toate chestiile astea. Luă o coală și Încercă să citească. Nu Înțelegea o iotă din ce scria acolo. I-am spus că mi-ar face plăcere să-i pot citi, dar nu-mi pricep nici eu scrisul. Tot nu-i era limpede: cine a scris atunci romanele astea? - Eu, dar nu-mi mai Înțeleg scrisul. Am scris probabil cu altă mână. - Cu care mână? I-am arătat cu degetul Între picioare. - Cu asta, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea tuturor patimilor, cuprinde binele și răul, bucuria și nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-au pierdut undeva în ceruri, lăsând în urmă zvonuri de păreri de rău ca niște vise
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Atunci, în tranșee sub ploaia de foc, la un loc cu morții, continuă el, au fost zile, clipe când mi-am închipuit... „încă puțin, și ași putea cuprinde un adevăr.. care se petrece dincolo de posibilitățile umane de înțelegere”...Atunci, am priceput că există adevăruri mai mari, și de altă esență, decât cele pe care le poate înțelege mintea noastră; căci, altfel cum am putea trăi de îndată ce am înțelege că viața, așa cum ni se pare că este, nu are sens!” Acolo, în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cursul Bistriței, în munții Bistriței și în sudul Bistricioarei prin Ceahlău... și, mai înspre sud în Măgura Tarcăului... El îl cunoștea cel mai bine. „...El este „rupt”, ca să zic așa, din inima muntelui... continuă Cârțu, ca o rugăciune. El, altfel pricepe răgetul cerbului, ori al ursului... ori susurul de izvor, foșnetul frunzei, foșnetul tainic al pădurii... El le știe limba, el privește natura vie, drept în față, ca pe Dumnezeu..!”.. tăcu o clipă, și adăugă abia auzit... „El e altfel decât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu coatele și umerii, pofticios de cruzime. Călăul din el nu se mai mulțumea să-i ia, pur și simplu, viața... ci, cu o exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri groaznice... prin schingiuiri de neînchipuit cum numai securitatea se pricepea; să-l vadă agonizând... asta vroia. Maiorul se opri, la câțiva pași în fața lui, văzându-i în privirea ochilor atât de liniștită, o resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i se putea citi, doar, un dureros regret că n-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care nu eram încă pregătiți să le înțelegem. Dar... distrugerea țării, prin așazise „reforme”, la care asistam cu toții... adică „demolarea” a tot ce era „vechi”, cum le numeau „ei”, era mult mai de neînțeles... ... Aristocrația românească, elita autentică a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
interesant. Era „De Amicitia, Dialogus”, a lui G. Teodorescu. Nu ne cerea, dar mulți dintre elevi știau „De Amicitia”, pe derost... Profesorul Bogos, dirigintele clasei noastre, ne arăta cât e de prețios darul de a observa, de a analiza și pricepe viața în toată imensitatea și frumusețea ei. Vorbea limpede, corect și liniștit. Uneori se lumina la față ca un profet, fraza se deschidea, se lărgea într-o bogăție de cuvinte sonore.. Avea darul de a vorbi curgător și armonios, trezind
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îi ajunge până la coapse. Îmi place mireasma lui, care mă-mbată când suntem îmbrățișați, și simt până și-n trupul meu ofilit mângâierea lui obscură și fluidă. Prospețimea lui tactilă îmi dăruiește o nouă și nesperată tinerețe. Băștinaș Acum mă pricep și să ar pământul ca un băștinaș. Semăn grâul toamna, după ce am desțelenit ogorul cu un plug de lemn tras de o vacă, și visez, în timpul iernii, la felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul și să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
faptele care să-mi garanteze pedeapsa nădăjduită. Am reușit să fiu intrigant la culme, să țes nenumărate înșelătorii în anturajul imperial la care aveam acces prin Livia. Am dorit să comit acel error ireparabil. Înțelesesem că nimeni n-avea să priceapă nevoia mea de schimbare și de a lăsa totul pentru noi experiențe... Descopeream în mine, cu mare uimire, o satisfacție perversă, mai ales când toți mă compătimeau, în timp ce eu jucam rolul osânditului. După aceea, mi-au venit și alte idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sub care s-a umbrit. Ceea ce cunoști din el sau din preajma lui este legătura sacră prin care poți să-l vindeci.” „Nu vindeca numai trupul, ci și sufletul celui bolnav. Ele sunt lipite și suferă împreună. La suflet nu se pricep decât cei pe care Zeul îi îndrumă. Dacă nu știi, trimite-l la alt medic mai priceput decât tine.” «Sufletul bolnavului nu poate fi vindecat decât dacă el poate să ți-l împrumute. Împrumută-l de la el și ține-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
bine faptele ca să nu săvârșești lucruri nelalocul lor; e prostesc să vorbești și să făptuiești fără să te gândești. Înfăptuiește în așa fel încât să nu te căiești mai târziu.” „Nu te avânta să faci ceva la care nu te pricepi, ci învață tot ce se cuvine: astfel ferice îți va fi viața.” „Cât despre trup, ți-e de folos să-l îngrijești cât mai bine și să pui o limită justă în a bea, a mânca, precum și în sarcini: socotește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
oprit oameni înarmați, în preajma unor mari fortificații construite din piatră și lemn, cu turnuri butucănoase cățărate sus pe munte. Aici lumea nu mai e așa de ospitalieră ca la câmpie; te simți iscodit de ochi reci, ochi care caută să priceapă imediat dacă ești prieten sau dușman. Potecile care urcă pe munte sunt înșelătoare ca niște labirinturi și, dacă n-ai fi însoțit de o călăuză care cunoaște bine locurile, ar fi cu neputință să găsești drumul de întoarcere. Cotys e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cosmosul prin intermediul ritualului sacrificial: torțele puse pe fiecare coloană înlocuiesc capetele tăiate ale oamenilor și ale animalelor ce se puneau acolo în vremuri îndepărtate. „Golul trebuie umplut”, a adăugat apoi vocea cavernoasă a sacerdotului, după care a tăcut. N-am priceput, deîndată, dacă prin cuvintele acelea ultime încerca să-mi comunice vreun mesaj, dar mi-am adus aminte de doctrina lui Epicur despre materie și atomi. Numai pe drumul de întoarcere, când mi-a revenit în minte toată convorbirea, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am spus că nu sunt atât de tânără, dar el a insitat că sunt. Am răspuns din nou ferm că nu sunt, din păcate, chiar atât de tânără, insistând la rândul meu! Nu știu dacă a înțeles că eu am priceput sursa reală a îngrijorării sale. Evident, am fost revoltată! Ar fi un stereotip cu privire la vârstă, dacă nu aș fi convinsă că "evaluarea" s-a datorat efectului stilului vestimentar. Niciodată nu am agreat stilul business, pe care l-am perceput ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care eu ieșeam sistematic învinsă. Mă bătea fără nicio remușcare ori de câte ori aveam o dispută și încercam s-o tranșez fizic, pentru că altfel nu avea el inițiativa de a mă bate; de fapt, mă bătea apărându-se, și nici acum nu pricep de ce eu, atât de eficientă în afara casei, n-am reușit niciodată să-l rănesc într-o manieră decisivă. De cele mai multe ori, conflictele nu aveau martori, părinții fiind plecați la serviciu sau absorbiți de alte sarcini, și nici nu durau mult
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
jocul de fotbal "nu era o glumă", ci, pentru mine cel puțin, era o trăire intensă, puternic afectivă (ceea ce m-a făcut, multă vreme, să plâng atunci când pierdeam; abia în adolescență, când deja îl practicam în mod "profesionist", i-am priceput spiritul competițional), cu care fetele nu puteau fi asociate. Cât privește celălalt joc, "de-a războiul", aici fetele aveau un rol clar delimitat, așa cum văzusem în filme: ele erau "doctorițe" și, fiind vorba de "armată", trebuia ca ele să se
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o abordare tipică asupra competiției și succesului descurajează multe femei, în ciuda inteligenței, oportunităților de educație și realizărilor lor impresionante. Universitățile care le oferă condiții speciale femeilor după naștere sau care oferă concedii de maternitate dedicate (în contrast cu cele de paternitate) se pricep mai bine la a anticipa fenomenul femeilor care se întorc din acest concediu cu restanțe, iar bărbații - cu o carte scrisă. La polul opus, ignorarea diferențelor de sex poate avea efectul neintenționat al pedepsirii femeilor pentru că au ales să aibă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
observat de șefi. Mă rușinez față de noii angajați. Mi-e teamă să vorbesc în public. Sunt îngrijorat de viitorul meu la locul de muncă. Încrederea în propria ținuta vestimentară Sunt încrezător când îmi aleg ținuta pentru serviciu. Cu siguranță, mă pricep să-mi aleg hainele pentru serviciu. Am încredere în imaginea mea profesională. Monitorizarea sinelui Sunt atent la ținutele altora. Observ ținuta neadecvată a altora în situații formale. Observ calitatea materialelor din care este confecționată îmbrăcămintea. Îmi amintesc de cineva daca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au devenit Înstărite. Unii dintre gabori au participat la fenomenul de dezindustrializare din orașele din Transilvania, unde fabricile au fost demontate și vândute la fier vechi. Unii dintre gabori au ca ocupație tinichigeria și construcția de case, adică sunt meșteșugari pricepuți În confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și a acoperișurilor din tablă. Găletușa manufacturată de rromii gabori din tablă zincată este Îmbinată manual (figura nr. 8) și are o funcționalitate multiplă. Aceasta poate fi folosită drept suport pentru ghiveci de flori sau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se audă notele metalice, spre a reveni mereu la acel cântec de la Început, mare, magistral și trist, ca un cântec de orgă. Era În adevăr prea frumos. Niciodată Liszt nu se ridicase la o așa Înălțime: boierii ascultau fără a pricepe ceva, lăutarul Însă pricepea; mânca cu ochii pe cel ce cânta, nu pierdea nici o notă și fizionomia sa era straniu mișcată În tot timpul acestei strălucite improvizări. Liszt se sculă În mijlocul aplauzelor frenetice ale adunării. Barbu Lăutarul se duse drept
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]