13,067 matches
-
la fel cum maestrul nostru de muzică, harnicul și pedantul Ion Costescu, mă amenința cu repetenția atunci când neglijam (spre paguba mea de astăzi) plicticoasele sale solfegii, fredonând, În schimb, prin clasă din Beethoven, Wagner sau César Franck, motiv de notă proastă și corijență la muzică. Tot cam prin aceeași vreme (1905) eram abonat, clan destin, la un chioșc de pe bulevard cu un leu și cincizeci de bani pe lună și cu obligația de a restitui a doua zi ziarele fran țuzești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păduri și de buruieni, În mijlocul cărora a găsit alimentul curiozității sale, care i-a excitat tot timpul, și până acum facultățile necesare cercetării și disciplinei științifice. Încolo, nici un efort penibil pentru Învățătură (ca și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reale spre șco laritate, ca și de timp, ocupați fiind cu slujbele noastre modeste pe la particulari, cu Îndeletniciri mărunte și Întâmplătoare Într-ale dăscăliei pe la țară și Într-ale publicisticii, adică scrisul adre selor pe la ciuperci de reviste sau traduceri proaste și necon trolate de nimeni prin bibliotecile de popularizare amintite. Profesorul din Facultatea de Litere care ne incomoda cel mai mult lenea și indiferența noastră totală pentru tot ce În seamnă Învățătura școlii era Mihalache Dragomirescu, ajuns și el profesor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de veac), ne trata la un examen În scris ca pe niște bănuiți de furtișaguri (marea marotă a tuturor belferilor!), călcând cu picioarele lui rău mirositoare pe deasupra băncilor și printre lucrările can didaților și candidatelor. Mi-a dat, firește, notă proastă la acest examen, sau poate chiar am fost respins, fiindcă, scriind despre romantismul francez, În loc să Înșir date și nume ciupite de prin manuale, am făcut o sinteză lite rară a fenomenului roman tic, adică ceva mai presus de nive lul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca vai de ea, o scuză, un pretext cu care să-mi acopăr neglijența, nepăsarea sau repulsia pentru acest soi de examene particulare, [cărora] hazardul chestionărilor, toanele exami natorilor, substituirile Între candidați și năvala scrisorilor „de recomandație“ le justificau Îndeajuns proasta reputație. Însă preopinentul, Încruntând din sprâncene la mine și cântărindu-mă dintr-odată cu privirea, izbucni: — Dar ai o voce admirabilă, pe care ai putea să ți-o cultivi, să ajungi un cântăreț de seamă și să câștigi parale! Uimit de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urmat-o În pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonându-și pantalonii cu dungă impecabilă la picioarele adipoase ale „prințeselor“ la menopauză; iar eu, rămâ nând toată viața mea un diletant cu inimă iubeață de licean, scoțând din minți fetele tinere și proaste, care și-au legat apoi viața de a mea (alt prost!) În amoruri romantice și desuete, pure de orișice socoteli și calcule de pricopseală. Ei, dar, vorba lui Kipling, asta este cu totul altă poveste. ...Prin 1935, adică după treizeci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care În vremea războiului fusese codoșul neves tei sale, de gât, În casa lui, cu ofițerii inamici; uitați-vă la el cum ridică, cu banii altora, dar cu osârdia lui apostolicească, biserici cu câte cinci turle și culturalizează mahalalele noastre proaste, inculte și super sti țioase, care l-au ales primar al Capitalei. Pentru un diiac, care era foarte de triabă de scrisoare, s-au rugat boiarii [către ștefan Vodă Tomșa] să-l erte, că iaste cărturariu bun. Au răspunsu: „Ha
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Întâmplare printre disponibilitățile ultime, printre ciurucurile foilor matricole ale biroului de mobilizare de la regiment, și toți improprii frontu lui de luptă. Printre aceștia, trei dintre ofițerii noștri Însu mau cam patru sute de kilograme slănină și osânză de cea mai proastă calitate, obezi cum nu-ți mai poți Închipui astăzi și inapți la orice treabă, abrutizați de trai prea bun pe lângă nevestele lor de acasă; iar tânărul de atunci care povestește acum era un plutonier t.r. căzut la examenul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și constau În „Învățături și Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae Cațavencu, „ca România să fie bine și tot românul să pros pere“, iar coperta re vis tei, ilustrată cu un prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
va ierta când i se vor cunoaște pricinile lumești, prea lumești, ale unui experiment propriu de viață, necesar și salutar În multe privinți, de n-ar fi decât acela de a avea lângă tine, noaptea, În pat, În loc de o carte proastă, un trup frumos de fată. În câteva numere de-a rândul ale Noii Reviste Române din primăvara lui 1914, găsesc o vie dezbatere literară Între criticul Ion Trivale și F. Aderca. Exceptând Istoria literaturii române a lui G. Călinescu, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ardeiul roșu pisat din farfuria comună tuturor mușteriilor. Ce să mai spun de cârnăciorii În pielea lor ca foaia de țigară și de cotletele mici de berbec, cât de-o Înghițitură, de la grătarul lui nea Niță din Giurgiu, În ghereta proastă de scânduri de peste drum de hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dacă le faci de batjocură sau le pedepsești cumva, pentru atâtea și atâtea motive, degeaba!, nu Învață nimic și conti nuă să rămână, până la ultimele hotare ale valabilității lor de femeie, aceea ce sunt și ce au fost totdeauna: niște proaste, niște ignorante și needucate; ba chiar, ia seama!, ajung rele, Înduș mănite și primejdioase cu tine și cu toată lumea! Am cunoscut prostituate care se refuzau să meargă cu clienți prea antipatici, cum și din cele care, când le plăceai și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de orop sitele bordelului. Les femmes n’ont ni goût, ni dégoût, spune În amintirile ei și cu glorioasa ei experiență de curtezană a Europei galante de acum o jumătate de secol la belle Otero. Femeile au, Într-ade văr, o proastă opinie despre ele Însele. Orgoliul și Înfumurarea unora, aparent și fragil, abia le maschează acest complex de inferioritate. știau ei ce știau legislatorii cultului creștin și ai celui iudaic care le izgoneau din preajma altarelor, sau [cei] ai Coranului, care poruncește
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se prefac a ignora că majoritatea amanților lor, reali sau ipotetici, le preferă altora, sau „celor lalte“ din bordel pentru con siderente cu totul altele decât calitatea lor de femeie măritată, condiția lor socială etc.; chili pirgii de cea mai proastă speță, pe care i-am auzit de atâtea ori explicându-mi-se simplu de tot: mai Întâi că dragostea cu femeile măritate nu costă și nu angajează la nimic și, al doilea, că femeia măritată prezintă oarecare garan ții de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a „părților noastre capitale“, cum le spune Stendhal și de care vechii egipteni se țineau strâns În clipa solemnă a jurământului. Sau, dacă voiți, rețeta aplicată frumoasei mele proprietărese de acum treizeci de ani, văduvă tânără, Înaltă, mlădioasă, culti vată, proastă cât Îi sta bine și coborând În mijlocul nostru din plin veac al XVIII-lea, inclusiv jegul cucoanelor de atunci asezo nat cu mult fard și eau de-senteur; venită Într-o doară după cărți la treaba mea editorială și plecată fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nici măcar de la copiii lor mari sau de la nepoții lor prost-crescuți, asemenea mângâieri. Cécile B., frumu sețea de odinioară a Iașilor, colega nevestei mele, Îmbătrânită și chircită din aspră văduvie și cu copii mici pe brațe, mirosind azi toată a petrol prost din lampa ce-i Încăl zește singurătatea. Sau Maia cea puțintică la trup, dar plină de vioiciune, mama bunului meu prieten și camarad de la Ideea Europeană Mano lache Bucuța, pe care o aveam dumi nica la noi la masă, când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum. ...N-am putut Însă alunga, cum numai Iisus din trupurile de moniacilor din țara Gadarenilor, zavistia și ura ce Încă mă-ncon joară de aproape. Am fost și am rămas până acum, În urmă de tot, tulburat ca un școlar prost (cum sunt și voi mai rămâne Încă) Înaintea femeii iubite, confidenta și depozitara entuziasmelor mele prea naive. Simpla ei prezență feminină (chiar când nu era cazul să-și scoată, cum știa ea să-și scoată, furoul și ciorapii) mărturisesc că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum știa ea să-și scoată, furoul și ciorapii) mărturisesc că mă intimida, chiar după mai mulți ani Împreună, și chiar astăzi [mă intimidează] amintirea ei mult plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cale liberă prostituției clandestine, cea mai rea dintre toate, fiindcă, Între altele, Încurajează tendința de emancipare a femeii, aspirând a se elibera de robia și de jugul greu al căsniciei și a trăi pe contul și după capul ei cel prost. Unul din acești reformatori sociali, un mucos, un neisprăvit fizic și moral, un analfabet (spunea „accesor“ la ascensor), coco țat de un politician altfel inteligent, Grigore Iunian, În scaunul de prim-ajutor de primar al Capitalei, Îmi șoptea la ureche
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea, „vânt pe scări
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o fantasmă străvezie, prin care-i numărai oasele, iar ca figură, o pată mare de fard gros cu două adâncituri mari, ochii, ochii ei aprinși și cercuiți, efect al drogurilor blestemate. M-a târât după ea, ca pe o victimă proastă și ușoară, până Într-o uliță sinistră ca În filmele criminale nemțești din acea vreme; a scos din poșetă o cheie care nu se mai sfârșea și a des chis o poartă la fel de nesfârșită, făcând să răsune cu scârțâitul ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țineau gura, o noua cantar bisericeasca. În acest timp Dragoș al nostru, continua să bată mătănii, ridicându-se și trântindu-se întruna pe genunchi cu capul până la podea, apoi făcându-și cruci largi, parcă teatrale. În ochii noștri de copii proști, ne duși destul la biserică și neobișnuiți cu asemenea manifestări, acest spectacol religios, ni s-a părut atât de comic, încât abia ne-am abținut să nu bufnim în râs. Ne-am acoperit gura cu mâna disimulând o tuse, și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
rămân în casă de Anul Nou), iar noi am devenit stăpânii absoluți ai orășelului, ai orășelului ce seamănă astăzi cu însuși paradisul, un paradis de un alb imaculat, plin de râsetele și de chiotele noastre fără griji. Observ că am prostul obicei să cam deviez de la subiect, să cam bat câmpii: e cazul să revin... Bun, prin urmare, ne dăm cu sania pornind dintr-un capăt și ajungând în celălalt capăt al orașului: un iureș nemaipomenit, ce viteză prindem, obrajii ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
l-a cerut pe profesorul de literatură Istrate, era cel mai bun prieten al său din școală, recomandându-se o rudă a acestuia. A avut șansă, Istrate era acolo. Sunt eu, Valeriu, Valeriu Vodă, a șoptit tata. Linia telefonică era proastă, în aparat răsunau tot felul de pârâituri: tata abia a înțeles ce i-a răspuns colegul său, mai degrabă a ghicit: Valeriu, ești în viață, pe aici nimeni nu mai știe nimic despre tine! Tata a pus întrebarea care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nu mai era atunci la locul său înlăuntrul tatei, de nimic nu mai era bun tata, își stabilea singur verdictul irecuzabil, sentința definitivă că e pierdut, golit de orice rost și fără nici o cale de iertare, de mântuire. Starea aceasta proastă, golul acesta în care se prăbușea tot mai des nu i le comunica, nu i le descria Irinei, și ea, care observa tot ce e legat de tata, își dădea seama că el îi ascunde ceva, că există o zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]