14,215 matches
-
elvețieni, arătînd ca decorurile unei producții cinematografice abandonate Înainte de finalizare. — Crawford, ar cam fi vremea să plecăm, hai Înapoi În Estrella de Mar... — Ți-a ajuns cît ai văzut? — Vreau să aud iar mașina aia a ta de tenis și rîs de femei cherchelite. Vreau s-o aud pe doamna Shand tăindu-le macaroana chelnerilor de la Club Nautico... Dacă o să investească aici, o să piardă totul. — Poate. Înainte de plecare, o să aruncăm o privire În clubul de sport. E pe jumătate o ruină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În vîrstă Își ridică vizorul În dreptul ochiului, blestemîndu-se că tot zgîria neîndemînatic cu unghiile ei lungi minusculele butoane pe care trebuia să apese. Exersă o vreme panoramarea și transfocarea, În timp ce Crawford stătea pe canapea lîngă tînăra englezoaică. Nici urmă de rîs, zeflemea sau tachinări, ca și cum Crawford ar fi fost un vînzător ambulant care prezenta un nou produs electrocasnic. Pe cînd se Întorcea la mașină, femeile Îl filmau din prag, rîzÎnd una peste umărul celeilalte. — Școală de film? l-am Întrebat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sticlele de vin alb de Burgundia puse la rece... Un jet stropi umbrarul barului În aer liber de lîngă piscină. Izbucnise zarvă pe terasă, zgomote de mobilier răsturnat și voci mînioase, urmate de țipetele isterice ale unei femei, undeva Între rîs și suferință. Atrași de vociferări, cîțiva turiști traversau parcarea, lansînd serpentine din spray-uri În direcția piscinei. Încurajîndu-se unii pe alții, se cățărară pe gardul Împrejmuitor Înalt de un metru și traversară tivul de iarbă pînă la bar. Am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
atunci și numai atunci mă simt întreagă, cu cât înot mai în larg, cu mișcări ample de bras, lăsând în urma mea tot ce e mic, și mărginit, și vremelnic... Of, tare mi-e dor de mare! Deodată m-a pufnit râsul. Imaginează-ți scena, Edo: stăteam în întuneric, într-o casă goală și într-o tăcere țiuitoare, stă team în fața unei uși închise, cu mâna la fruntea care îmi zvâcnea dureros în urma loviturii neașteptate, stăteam cu ochii strâns închiși și mintea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
recreației. Dă-o naibii pe profa de chimie, n-am nici un chef de ea! Hai să chiulim și să ne jucăm în zăpadă! îți promit că vin la ziua ta dacă vii și tu acum cu mine! Georgiana izbucnește în râs și aprobă din cap, ghidușă. Dăm buzna în clasă. Ne înhățăm canadienele și servietele și o zbu ghim pe ușă, anunțându-ne colegii că noi chiulim. Fugim pe scări chicotind și ajungem în curte deja îmbujorate de fugă. Ne aruncăm
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
penumbra din cameră. Sunt conștienți amândoi că sunt frumoși. Frumoși și veseli. Râd întruna. Fericirea lor e un cerc perfect închis, în care nimeni altcineva nu are acces. Eu sunt urâtă și fără nici un haz. Oricum, nu găsesc nimic de râs. Nimic demn de interes. Iar tu, Edo, ai dispărut de când am ajuns la Georgiana. M-ai lăsat singură, în paltonul meu în carouri peste rochia galbenă și în cizmele negre cu toc jos, mult mai comode decât pantofii ăștia nenorociți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-mi iar privirea. Va veni cândva momentul să fac public acest lucru, însă deocamdată e taina mea, nu am mai spus-o nimănui... Până acum. Am s-o păstrez, încuviințează el, serios. E un secret foarte mare! Izbucnește apoi în râs. Un râs zgomotos, gâlgâit, care mă lasă mască. Oare am făcut o prostie că i-am zis? — Și am să mai păstrez cu sfințenie o taină, pe care de asemenea promit să n-o fac publică: ți s-a dus
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privirea. Va veni cândva momentul să fac public acest lucru, însă deocamdată e taina mea, nu am mai spus-o nimănui... Până acum. Am s-o păstrez, încuviințează el, serios. E un secret foarte mare! Izbucnește apoi în râs. Un râs zgomotos, gâlgâit, care mă lasă mască. Oare am făcut o prostie că i-am zis? — Și am să mai păstrez cu sfințenie o taină, pe care de asemenea promit să n-o fac publică: ți s-a dus un fir
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
efectiv, cu ochii minții, bătând năvalnic. Pentru mine. Mi-a bătut inima să-mi sară din piept, nu alta! se lamentează el cu glas teatral, făcându-mă să tresar brusc și să-mi întorc privirea spre el. Apoi izbucnește în râs. Derulez timpul cu câteva secunde înapoi, fără să iau aminte la râsul lui. Oare am auzit bine ce-a spus? Nu, cred că am visat. — Cred că ai visat! îi spun, încruntată. Cum naiba să ai emo ții pentru o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să-mi sară din piept, nu alta! se lamentează el cu glas teatral, făcându-mă să tresar brusc și să-mi întorc privirea spre el. Apoi izbucnește în râs. Derulez timpul cu câteva secunde înapoi, fără să iau aminte la râsul lui. Oare am auzit bine ce-a spus? Nu, cred că am visat. — Cred că ai visat! îi spun, încruntată. Cum naiba să ai emo ții pentru o ochelaristă insipidă pe care ai cunoscut-o abia aseară și cu care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
într-o parte. îl privesc cum mușcă autoritar din blatul însiropat, privindu-mă și el cu ochii de culoarea scrumului, parcă mai închiși dintr odată. — Multe, îmi răspunde într-un târziu. Prea multe! Mult prea multe! Apoi izbucnește brusc în râs. Râde în hohote. Se uită la mine și râde în hohote. Sunt momente când nu pot să-l înțeleg. Vorbim de atâta timp, credeam că am început să-l cunosc, dar acum mi se pare că m-am întors după
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o includ și pe Anda, nu mă pot abține să spun, privindu-l senină drept în față. Te deranjează? Tace și mă privește la fel de grav ca mai înainte. Apoi, deodată, fără ca nimic să prevestească schimbarea, izbucnește într-un hohot de râs incontrolabil. îi văd lacrimi în colțul ochilor și, nu știu de ce, mă apucă și pe mine râsul. Râd, continuând să mă bâțâi pe scaun, și inevitabilul se produce: alunec pe podea, la picioarele mesei. La picioarele lui Eduard. îi văd
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Te deranjează? Tace și mă privește la fel de grav ca mai înainte. Apoi, deodată, fără ca nimic să prevestească schimbarea, izbucnește într-un hohot de râs incontrolabil. îi văd lacrimi în colțul ochilor și, nu știu de ce, mă apucă și pe mine râsul. Râd, continuând să mă bâțâi pe scaun, și inevitabilul se produce: alunec pe podea, la picioarele mesei. La picioarele lui Eduard. îi văd șiretu rile cafenii de la ghetele maronii (i-am interzis să se descalțe când a intrat în cameră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ghetei drepte. Hohotesc și eu incontrolabil în timp ce mă adun de pe podea și-mi scot ochelarii de pe nas, examinându-i amuzată - nu, nu s-au spart! — De ce am râs, de fapt? îl întreb pe Eduard, după ce-mi șterg lacrimile de râs. (Iată, în sfârșit, îmi șterg lacrimile! în sfâr șit, mi au curs lacrimi, dar nu de plâns!) — Ai o adevărată obsesie pentru Anda! răspunde el, cu un zâmbet larg pe buze. Fata asta face o impresie de neșters asupra tuturor
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dincolo de orice era căderea. Cum să cadă un om căruia îi plac înălțimile? Poți să cazi de pe scaun, ca mine, când te bâțâi prostește, poți să aluneci pe gheață în mijlocul străzii și să cazi în mod caraghios, stârnind hohote de râs în jur, poți să ți scrântești piciorul când dai peste o denive lare neașteptată pe trotuar... Dar asta-i o nimica toată! Eu m-am gândit întotdeauna la înălțare, nu la prăbușire, visez că mă înalț din ce în ce mai sus cu mișcări
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sub saltea! Oare să-l fi văzut mama și să-l fi deschis mai devreme, pe când dormeam, sau l-am lăsat eu așa? Nu mai știu. Măcar acum să nu uit să-l pun sub saltea! Din senin, mă apucă râsul. Un râs puternic, incontrolabil, amestecat cu lacrimi. Ce proastă sunt! De parcă ar mai conta unde l-am pus și unde-l mai pun de-acum! îmi scot ochelarii și continui să râd, sonor, răsturnând cu nepăsare teancul de casete de pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Oare să-l fi văzut mama și să-l fi deschis mai devreme, pe când dormeam, sau l-am lăsat eu așa? Nu mai știu. Măcar acum să nu uit să-l pun sub saltea! Din senin, mă apucă râsul. Un râs puternic, incontrolabil, amestecat cu lacrimi. Ce proastă sunt! De parcă ar mai conta unde l-am pus și unde-l mai pun de-acum! îmi scot ochelarii și continui să râd, sonor, răsturnând cu nepăsare teancul de casete de pe masă și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zâm bet. Dar mai știi... Poate fi o experiență interesantă, la urma urmelor, adăugase ștrengărește, mai mult ca s-o incite pe Anda. — Bine zici! S-a făcut! îți dau o temă și cu această tocilară patetică de mai mare râsul, care mă scoate din sărite! izbucnise ea într-un chicotit zgomotos și răutăcios, cu privirea strălucind. Ești invitatul meu la o experiență inedită! Cucerește-le în același timp pe cele două colege de bancă și vino pe urmă la mine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dai desenul lui Edi! De când așteptam! Mi-a povestit de câteva zile că o să-mi facă portretul! Când sosise Edi, târziu în noapte, Bobo îi aruncase în față scena penibilă, dar unica reacție a lui Edi fusese izbucnirea într-un râs de nestăvilit. — Nu-i vina mea, dăduse el din umeri, când se potolise din râs, da’ lasă-i să creadă ce vor, la un moment dat o să găsim noi prilejul să restabilim adevărul. încă nu-i momentul! Singura urmare pozitivă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
facă portretul! Când sosise Edi, târziu în noapte, Bobo îi aruncase în față scena penibilă, dar unica reacție a lui Edi fusese izbucnirea într-un râs de nestăvilit. — Nu-i vina mea, dăduse el din umeri, când se potolise din râs, da’ lasă-i să creadă ce vor, la un moment dat o să găsim noi prilejul să restabilim adevărul. încă nu-i momentul! Singura urmare pozitivă pentru Bobo fusese că, începând de atunci, Edi îl lăsa și pe el să petreacă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îi șopti Anda. Mă plictisesc! Eram cu tăntălăul de regizor la un bar și am căscat. Am căs cat, Edi, îți dai seama! Eu, eu să fiu plictisită! Atât de plictisită încât să casc! Anda râdea în prag, hohotea de râs, cu o poftă dezlănțuită. — Ce prostie! Ori am îmbătrânit, ori m-am scrântit la cap! Mi-am adus aminte de jocurile noastre care ne țineau mereu în priză și atunci, pe loc, mi-a venit iar cheful să te văd
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un birjar! Păi ce dracu’ era să fac? Mă plictiseam, ți am spus, căs cam întruna. Doar când m-am gândit ce moacă distractivă o să faci când o să mă vezi la ușă și-o să-mi auzi propunerea m-a apucat râsul... Și nu m-am înșelat, după cât se vede. Nu vrei să vii cu mine... Ești o cârpă! Hai măcar să tragem o dușcă, să sărbătorim! Se trânti pe jos, în mijlocul holului, așezându-se turcește. Abia atunci observă Eduard că Anda ținea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tonul răsfățat, răsunase puternic în liniștea nopții. Lui Eduard i se păruse chiar că simte un strop de disperare în el. Anda îl sărută apăsat, trecându-și iar degetele ei lungi peste cicatricea adâncă din obraz, și izbucni deodată în râs: — Ei, gata cu momentul poetic! Am treabă! M-am cărăbănit! Sâmbătă continuase să plouă. Eduard nu mai ieși din casă până seara. îi revenise răceala și nu avea în general chef de nimic. Dar la ora 8 se înființă, totuși
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cicatricei lui din obraz, care dintr-odată începu să-l frigă. Era îmbrăcată într-o rochie-furou aurie, și o bentiță la fel de aurie îi împrejmuia capul, precum o coroană. După câteva momente de tăcere suspendată în aerul greu, Anda izbucni în râs. — înțeleg! rosti ea printre hohote de râs. înțeleg totul! Ei, bine c-ai ajuns! Tu mai lipseai! Lasă naibii bilețelul ăla din mână, n-am nevoie de el! M-am lămurit! Uite, ia un pahar de șampanie, știi că-mi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
începu să-l frigă. Era îmbrăcată într-o rochie-furou aurie, și o bentiță la fel de aurie îi împrejmuia capul, precum o coroană. După câteva momente de tăcere suspendată în aerul greu, Anda izbucni în râs. — înțeleg! rosti ea printre hohote de râs. înțeleg totul! Ei, bine c-ai ajuns! Tu mai lipseai! Lasă naibii bilețelul ăla din mână, n-am nevoie de el! M-am lămurit! Uite, ia un pahar de șampanie, știi că-mi place să sărbătoresc! îl trase de mână
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]